Rogobete: Nu voi vota o lege a salarizării care lovește în inima spitalului, în ATI
Într-o postare publicată joi pe Facebook, fostul ministru al Sănătății spune că secțiile de ATI reprezintă „ultima linie de apărare dintre viață și moarte” și avertizează că diminuarea veniturilor personalului medical ar putea afecta grav sistemul sanitar. „Spun răspicat: noua lege a salarizării lovește exact în inima spitalului”, a scris Rogobete. „Îi invit pe toți cei care susțin actuala formă a legii salarizării să stea două minute în fața unui salon de Terapie Intensivă. Să privească un pacient intubat, aflat în comă, care respiră doar pentru că o echipă întreagă refuză să renunțe la el. Să privească un medic care, după ore întregi de luptă, trebuie să iasă pe hol și să spună unei mame că fiul ei nu a mai putut fi salvat. Să privească o asistentă care, după o gardă de 24 de ore, pleacă acasă cu imaginea ultimului pacient pe care nu a reușit să-l salveze”, spune fostul ministru. „Aici se discută despre sacrificiu, despre demnitate” Acesta susține că personalul din Terapie Intensivă nu poate fi evaluat doar prin prisma sporurilor sau a impactului bugetar, ci prin responsabilitatea și presiunea uriașă pe care le presupune activitatea din aceste secții. „Aici nu se discută despre sporuri, procente sau calcule bugetare. Aici se discută despre oameni. Despre competență. Despre sacrificiu. Despre demnitate”, afirmă deputatul PSD. Rogobete avertizează că reducerea veniturilor angajaților din ATI ar putea descuraja medicii și asistenții, accentuând fenomenul de epuizare profesională și plecarea specialiștilor din sistemul public sau din țară. „Dacă reducem veniturile celor care lucrează în ATI, dacă îi descurajăm, dacă îi împingem spre epuizare sau spre plecarea din țară, nu facem reformă. Slăbim ultima linie de apărare dintre viață și moarte”, a transmis acesta. „Nu voi vota niciodată o lege care transformă sacrificiul în pedeapsă” Deputatul face apel la medicii și asistenții din Anestezie și Terapie Intensivă să vorbească public despre condițiile în care lucrează și despre responsabilitatea pe care o presupune această specialitate. „Fac un apel către toți colegii mei din Anestezie și Terapie Intensivă: nu mai tăceți! Spuneți public ce înseamnă o gardă, ce înseamnă responsabilitatea pe care o purtați și cât costă, de fapt, fiecare viață salvată”, spune Rogobete. El afirmă că nu va susține un proiect de lege care, în opinia sa, afectează personalul din ATI. „Nu voi vota niciodată o lege care transformă sacrificiul în pedeapsă și care pune în pericol tocmai oamenii care salvează vieți în fiecare zi”, conchide Alexandru Rogobete în mesajul publicat pe Facebook.
Pîslaru despre întârzierile PNRR și reforma salarizării: Ai avut cinci ani să faci lucrurile și patru ani nu le-ai făcut
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că executivul lucrează în ritm alert pentru finalizarea renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul final este evitarea pierderii fondurilor europene, spune el. Acesta a acuzat fostele guverne de întârzieri în implementarea reformelor și a proiectelor asumate. Pîslaru a mai precizat că România încearcă să maximizeze absorbția banilor nerambursabili și să deblocheze aproximativ 4,9 miliarde de euro aflați în negociere cu Comisia Europeană. Negocieri PNRR cu Bruxelles-ul Acesta a precizat că discuțiile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene sunt în desfășurare și că obiectivul principal este salvarea investițiilor care pot fi finalizate în termen. „Este foarte important să discutăm cu colegii din comitetele de monitorizare care sunt datele-limită. Toată lumea știe de 31 august 2026, dar după aceea mai sunt termene care curg, inclusiv depunerea cererii finale de plată până la 30 septembrie”, a explicat Pîslaru. Unele proiecte vor fi păstrate pe granturi, iar altele vor fi mutate pe împrumuturi, în funcție de stadiul lor, a declarat marți Dragoș Pîslaru. „Anumite investiții care sunt pe grant vor fi diminuate pentru ca să fim siguri că tot ce rămâne pe grant se finalizează. În același timp, mutăm pe grant proiecte care sunt deja într-un stadiu foarte avansat și care pot fi terminate până pe 31 august 2026”, a declarat ministrul. Întrebat cine este persoana responsabilă de aceste întârzieri, Pîslaru a declarat că „ai avut cinci ani să faci lucrurile și patru ani nu le-ai făcut. Totul a rămas pe ultimul an”. El a adăugat că, la momentul preluării mandatului, situația proiectelor nu era clară. „Știam că există o supracontractare de 47 de miliarde față de puțin peste 20 de miliarde cât avea PNRR-ul și era un haos total managerial”, a afirmat Pîslaru. În ceea ce privește reforma salarizării din sectorul public, ministrul interimar al Muncii a declarat că aceasta a fost amânată prea mult. „Nu era dorința mea în viață să mă apuc acum de salarizare în trei săptămâni, pe ultima sută de metri”, a declarat el. Pîslaru susține că reforma a fost începută în 2022, dar ulterior abandonată și reluată târziu, iar acum este necesară pentru a evita pierderi de fonduri europene estimate la circa 770 de milioane de euro. „Facem lucrurile pe repede înainte pentru că aceste reforme au fost evitate”, a spus ministrul.