G4Media. Ciprian Ciucu: O reformă internă a PNL Bucureşti este necesară. Mi-aş dori să am o echipă care să fie în aceeaşi linie cu mine
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat, în cadrul unui interviu exclusiv pentru G4Media, că o reformă internă a PNL Bucureşti este necesară și își dorește „o echipă care să fie în aceeaşi linie” cu el. În prezent, modificările în anumite filiale nu au fost posibile din cauza prevederilor Statutului PNL, însă Ciprian Ciucu a anunțat că nu consideră acest lucru un eșec. În cadrul interviului, Primarul Bucureștiului a explicat situația legată de schimbările conducerilor în anumite filiale ale partidului, inițiate la începutul lunii februarie. „În condiţiile în care partidul are un Statut foarte strict, în care poţi schimba doar dacă ai două treimi din numărul tuturor voturilor din ţară, că sunt sau nu prezenţi, două treimi înseamnă, cred, undeva la 38 de voturi sau 39 de voturi din din 52. În acest context, când îţi lipseşte un singur vot, deja două treimi din partid sunt cu tine. Şi pentru că cineva a lipsit şi nu a putut participa la şedinţă sau n-au vrut să participe la şedinţă nu am avut atunci două treimi”, a declarat primarul general. Referitor la faptul că eșecul nu poate fi ignorat, Ciprian Ciucu a venit cu câteva precizări. „Sunt de acord cu dumneavoastră. Dar asta nu înseamnă că am eşuat din cauza unei minorităţi, a eşuat o majoritate. Trebuie să mai avem discuţii interne. Problema este că mi-aş dori să am o echipă pe care să o coordonez, pe care să o asum şi care să fie în aceeaşi linie cu mine. Adică Daniel Băluţă, după ce a pierdut, a avut locul trei, a reuşit cumva să îşi facă o echipă şi să schimbe din conducerea filialelor din PSD Bucureşti. Eu, ca învingător detaşat, de pe locul unu, partidul meu a conştientizat – două treimi aproximativ – că merit această şansă. Este vorba şi despre o reformă internă a PNL Bucureşti, care este foarte necesară, dar deocamdată suntem în această minoritate de blocaj”, a afirmat acesta. Când a fost întrebat despre relația cu Hubert Thuma, unul dintre criticii importanți din interiorul PNL, Ciprian Ciucu a afirmat că „nu am intrat în logica unor contre venite de la domnia sa”. „N-am răspuns. Este preşedinte la Consiliul Județean Ilfov. Sunt mai multe instituţii, ADI-uri pe care le avem împreună şi suntem cumva nevoiţi să colaborăm. Serviciile publice sunt interconectate între Bucureşti şi Ilfov”, a spus Ciucu.
Băluță despre Bolojan: Are o problemă de dialog / Știe un singur lucru, să taie
Băluță a spus că PSD discută și îi explică argumentat premierului Bolojan soluții pentru relansare, dar „dânsul are o problemă la acest tip de dialog”. Întrebat, la Digi 24, ce face PSD în privința lui Ilie Bolojan, primarul Sectorului 4 a spus că „PSD niciodată nu va lucra împotriva româniilor, niciodată nu vom adânci criza în care societatea românească se află, niciodată nu ne vom preocupa exclusiv de lucrurile pe care domnul Bolojan le face, că dacă vă uitați, ca și măsură nu putem să aplaudăm un om care știe un singur lucru, să taie”. „Dacă îmi spuneți o altă măsură de construcție pe care a făcut-o, vă felicit. Ăsta este singurul lucru pe care știe să-l taie. Atât. Nimic mai mult. Măsurile de reconstrucție, protecția oamenilor vulnerabili nu intră în preocupările dânsului”, afirmă Băluță. Despre creșterea economică din 2025, primarul Sectorului 4 spune că „este adevărat că am avut creștere economică în 2025 și n-am stagnat din punct de vedere economic”. Întrebat dacă PSD îi pune condiții lui Bolojan, Băluță a spus că există una „simplă”: „Condiția pe care PSD o a pus-o a fost ca în acest pachet să fie incluse și măsurile de relansare economică. Simplu. Nu e nimic complicat”.
Oana Gheorghiu la trei luni de mandat: Am început cu fundația. Peste 100 de întâlniri de lucru și zeci de ore de analiză
„Azi se împlinesc 3 luni de când am devenit membră a Guvernului. Sunt conștientă de așteptările pe care le au oamenii și de povara resimțită după măsurile dificile, luate anul trecut”, a notat pe Facebook Oana Gheorghiu, subliniind că Guvernul a fost nevoit să repare efectele guvernărilor anterioare. Reforma companiilor de stat „Am început cu fundația. Am început să săpăm, să punem bazele, să ne asigurăm că ceea ce construim acum nu se va prăbuși peste un an. În aceste 3 luni, asta a însemnat peste 100 de întâlniri de lucru și ședințe tehnice cu ministere, agenții și experți, zeci de ore de analiză pe date reale și un dialog constant cu partenerii instituționali”, a transmis vicepremierul despre activitatea din ultimele trei luni. Aceasta a subliniat că reformarea companiilor de stat poate fi realizată, „dar acest lucru nu se face prin gesturi bruște sau decizii luate pe genunchi. Este nevoie de timp, de analize serioase făcute de specialiști și de o aliniere reală a celor care, azi, fac parte din Guvern”. Potrivit Oanei Gheorghiu, Guvernul analizează 22 de companii de stat în cadrul unui proiect pilot, pentru care vor fi luate decizii privind restructurarea, închiderea, listarea sau atragerea de parteneri, subliniind că proiectul este realizat pe baza ghidurilor OECD. Oficialul a anunțat că rezultatele analizelor va fi prezentate de AMEPIP în februarie, susținând că „este pentru prima oară, după mulți ani, când există o acțiune coerentă, coordonată la nivelul guvernului, având ca unic scop analiza și restructurarea companiilor de stat”. „Statul trebuie să înțeleagă că rolul său este acela de acționar responsabil, nu de manager slab. Nu trebuie să fie acționar de dragul de a fi sau pentru a crea poziții confortabile, ci acolo unde aduce valoare reală pentru cetățeni. Aceasta este viziunea după care mă ghidez și care sper să aducă inspirație în perioada mandatului meu”, mai notează Gheorghiu. Procesul de digitalizare Vicepremierul a amintit că pe lângă reformarea companiilor de stat, printre atribuțiile ei se numără debirocratizarea și digitalizarea, menționând reluarea discuțiilor privind democratizarea semnăturii digitale și portofelul digital. „Am reluat, alături de ministrul Irineu Darău, discuțiile despre democratizarea semnăturii digitale și sper ca normele mult așteptate să fie publicate curând. Am redeschis consultările privind portofelul digital, care trebuie să devină funcțional până la finalul anului și care va simplifica viața tuturor, oferind acces într-un singur loc la documente esențiale și un control mai bun asupra propriilor date. Urmează și alte inițiative care să apropie cetățeanul de decizia publică. Vom vorbi despre ele la momentul potrivit”, se arată în mesajul publicat de Gheorghiu. „Nu promit miracole, ele nu există. Un singur lucru îl pot garanta: voi folosi mandatul meu pentru a împinge înainte, cu tot ce îmi stă în putere, reforma statului, digitalizarea și simplificarea”, conchide vicepremierul.
Fifor: Reforma Bolojan. Cinism. Aroganță. Dispreț. Minciună
Potrivit acestuia, cifrele execuției bugetare nu fac decât să dovedească „uriașa înșelătorie menită să pună țara la pământ”. „Totul sub marea minciună a intrării în incapacitate de plată, a retrogradării la , a opririi finanțărilor pentru România. Totul în numele așa-zisei a apostolui austerității de la Bihor. De ce, domnule Bolojan? Cui a folosit frânarea economiei românești? Cui a folosit inducerea unei stări de panică generalizată, pe fondul sărăcirii galopante a populației? De ce a trebuit să creșteți TVA, taxe și impozite? De ce a trebuit să ajungem în doar cinci luni la cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, dublă față de țara de pe locul următor? Ați capturat statul cu o mână de incompetenți și vă jucați cu soarta românilor. Cu ce drept? Cine v-a dat mandatul să vă bateți joc de o țară întreagă? Spuneți ceva românilor. Orice. Dar nu abureala cu „scăderea deficitului”. Nu minciuna cu . Nu bătaia de joc numită reformă. Spuneți ceva care să vă mai permită să-i priviți în ochi pe români”, adaugă social-democratul. Acesta sușține că „așa-zisa performanță a lui Bolojan – reducerea deficitului mai mult decât era prognozat (7,7% față de 8,4%) – nu există”. „Este o plăsmuire construită pe un artificiu contabil grosolan: transferul unor cheltuieli de aproximativ 0,6% din PIB de pe componenta de împrumut a PNRR pe granturi europene nerambursabile, prin programe precum SAFE sau Fondurile de Coeziune”. „Prin decizia Comisiei Europene, ceea ce era cheltuială a devenit venit. Atât. Nu este niciun merit guvernamental aici. Este un efect contabil. Operațiunea de reducere cu 6,8 miliarde de euro a componentei de împrumut din PNRR și mutarea finanțării proiectelor mature pe granturi s-a finalizat încă din octombrie 2025. Atunci s-a stabilit alocarea finală de 21,62 miliarde euro: 13,56 miliarde granturi și 8,06 miliarde împrumuturi. În memorandumul cu Comisia Europeană scria negru pe alb că această mutare va avea efect de reducere artificială a deficitului bugetar. Bolojan știa. A ascuns. Și a continuat austeritatea cu barda: creșteri de TVA, accize, taxe, impozite, tăieri de venituri, concedieri. În final, execuția bugetară a arătat un deficit de 7,7% din PIB, prezentat propagandistic drept o mare izbândă. În realitate, fără artificiul contabil, deficitul urcă la 8,35% din PIB. Nu este o victorie. Este un eșec. Un eșec plătit cu prăbușirea consumului, cu economia în frână, cu inflație dublă față de începutul anului și cu o perspectivă clară de scădere accentuată a puterii de cumpărare. Aceasta este „reforma” Bolojan. O combinație de minciună, aroganță și dispreț față de români”, mai arată Mihai Fifor.
Oana Gheorghiu, despre reforma statului: Anul viitor va începe confruntarea reală cu rezistența la schimbare și cu pierderea unor privilegii
„În ultimele două luni am avut peste 100 de întâlniri cu colegi din guvern, din ministere și instituții, cu reprezentanți ai marilor organisme internaționale, cu oameni de afaceri, bancheri, sindicate și consultanți”, a scris Oana Gheorghiu. Vicepremierul a precizat că toate aceste întâlniri au avut ca element comun necesitatea unor schimbări. „Toate au avut un punct comun: nevoia de schimbare. Unde suntem astăzi nu e bine. Nici pentru companii, nici pentru angajați, nici pentru economie, nici pentru stat. Pentru prea mulți români, «reforma» a devenit un cuvânt rostit de fiecare guvern și simțit de foarte puțini. Am început acest proces. Suntem încă la fundație, acea parte care nu se vede, dar fără de care nicio construcție nu poate rezista. Este etapa cea mai grea: cea în care punem reguli clare, criterii de performanță și mecanisme de guvernanță care să facă imposibilă risipa și comportamentul iresponsabil în companiile statului”, a precizat vicepremierul. „Ce s-a stricat în ani sau zeci de ani nu se repară într-o lună sau într-un an” Vicepremierul a subliniat că nu pot fi așteptate rezultate rapide și că reforma este un proces de durată. „Nu promit miracole. Ce s-a stricat în ani sau zeci de ani nu se repară într-o lună sau într-un an. Dar este vital ca ceea ce construim acum să fie solid și ireversibil. Avem nevoie ca 2026 să fie anul în care reforma începe să se vadă concret: companii de stat care nu mai înghit bani fără să producă nimic, directori care nu mai pleacă acasă cu prime după ani de pierderi, contracte făcute pentru performanță, nu pentru prieteni”, a subliniat Oana Gheorghiu. Oana Gheorghiu a adăugat că procesul va fi dificil și că amânarea nu mai este o opțiune. „Nu va fi ușor. Dar nici nu mai poate fi amânat. Ani de pierderi acumulate, companii ținute artificial în viață și oportunități majore ratate ne-au adus aici. Alternativa la reformă nu este stabilitatea, ci continuarea declinului. Anul viitor va începe confruntarea reală cu rezistența la schimbare și cu pierderea unor privilegii. Va fi dificil și va fi inconfortabil. Dar suntem într-un punct în care amânarea nu mai este o opțiune. Fie schimbăm acum regulile jocului, fie acceptăm ca următorii ani să fie doar o prelungire a aceluiași eșec”, a scris vicepremierul. Oana Gheorghiu a fost numită vicepremier de premierul Ilie Bolojan în luna octombrie, cu atribuții în reforma companiilor de stat.
Diana Buzoianu anunță măsuri la Romsilva: Facem ordine acolo unde domnea merge și-așa
Potrivit reprezentantei USR, miercuri, a trecut de Senat legea de aprobare a ordonanței de urgență care face din Romsilva „o instituție mai eficientă, care funcționează pe baza competenței și a unor reguli clare”. Diana Buzoianu a enumerat pe Facebook principalele modificări ale legii. „Toți oamenii care vor să fie la conducerea Romsilva pe posturile vacante trebuie să dea concurs – cu probă scrisă + interviuri care vor fi înregistrate și, ulterior, publicate. Șefii de ocoale care au dat concurs și ocupă deja posturi vor trece pe contract de mandat cu indicatori clari de performanță. Tot parcul auto și toate utilajele Romsilva vor fi monitorizare prin GPS. Pădurarii vor fi dotați cu bodycam-uri, înregistrările urmând să poată fi folosite ca mijloace de probă, în instanță”, a transmis Buzoianu. Diana Buzoianu a vorbit despre următorii pași Ministrul a mai arătat că următorul pas este adoptarea deciziei privind reducerea numărului de direcții și de șefi. „Senatorii extremiști de la AUR, POT și SOS au votat împotriva acestor modificări. Proiectul, însă, merge mai departe. Următorul pas: adoptarea Hotărârii de Guvern prin care pot fi reduse numărul de direcții și numărul de șefi, iar reforma Romsilva poate să fie pusă în aplicare. De această reformă sunt legate sute de milioane de euro, bani care pot veni gratis în România. Dar nici măcar nu e vorba doar despre acești bani. Pădurile din România sunt o comoară. O comoară pe care trebuie să o protejăm. Și pentru asta avem nevoie de o Romsilva reformată”, a precizat Buzoianu. Reforma Romsilva a stârnit numeroase controverse, inclusiv acuzații între partenerii de coaliție de la USR și PSD.
Kelemen Hunor: Reforma pensiilor magistraților va păstra cuantumul pensiilor, se discută doar perioada de tranziție
Kelemen Hunor a subliniat că proiectul de lege trebuie să fie trimis în această săptămână la Consiliul Superior al Magistraturii pentru avizare, care are la dispoziție 30 de zile pentru a emite un aviz pozitiv sau negativ. „Nu ne așteptăm la șicane din partea CSM-ului, pentru că nu trimitem un proiect diferit față de cel analizat anterior”, a precizat la RFI liderul UDMR. Kelemen Hunor: Cuantum-ul pensiilor rămâne neschimbat Potrivit lui Hunor, principala miză pentru magistrați este cuantumul pensiilor, dar acesta nu va fi modificat. Reforma vizează doar perioada de tranziție pentru cei care intră în magistratură și menținerea unor condiții corecte pentru generațiile viitoare. Compromis pentru perioada de tranziție Propunerea este ca perioada de tranziție să fie ajustată, astfel încât noii magistrați să ajungă la vârsta de 65 de ani cu 35 de ani vechime în muncă. „Este o posibilitate de compromis care menține pacea socială și o guvernare dreaptă”, a spus Hunor. Sprijin pentru o guvernare echitabilă Hunor a precizat că guvernul nu se teme de presiunea magistraților și că obiectivul este de a asigura echitate în societate, menținând pensiile speciale la un nivel corect, fără a afecta raportul dintre pensionari și cetățeni. Magistrații au cerut 65 la sută din salariul brut, ceea ce ar ridica pensia până aproape de 98 la sută din salariul net. Au propus și o opțiune de 60 la sută din salariul brut, dar niciuna dintre aceste variante nu a primit sprijinul liderilor Coaliției. Ei au susținut și o perioadă de tranziție de 18 ani, în timp ce Guvernul a propus 10 ani. Coaliția a respins această solicitare, însă premierul Ilie Bolojan s-a arătat deschis la o variantă intermediară de cel mult 15 ani. Nicușor Dan, ultima încercare de negociere Surse politice au transmis pentru MEDIAFAX că președintele Nicușor Dan ar putea avea marți o întâlnire fie cu reprezentanții Justiției, fie cu liderii Coaliției, pentru a debloca situația. Guvernul ar trebui să anunțe o decizie finală până miercuri. Sursele au mai precizat că o parte dintre lideri cred că este inevitabilă pierderea celor peste 230 de milioane de euro din PNRR, fiindcă jalonul privind pensiile speciale nu va fi finalizat până la 28 noiembrie.
Bolojan, despre combaterea evaziunii fiscale prin digitalizare: Fiecare instituție a acționat într-o formă de autarhie totală
Premierul a precizat că este nevoie de digitalizare pentru ca statul să primească date reale de la instituții. El a precizat că din cauza eșecului digitalizării, instituțiile au acționat într-o formă de autarhie totală. „ Noi, dacă n-am reușit să facem o digitalizare și să fim mai eficienți, este că fiecare instituție a acționat într-o formă de autarhie totală, fără să colaboreze, încercând să-și facă propriile sisteme, care uneori erau total diferite de celelalte sisteme, care nu erau compatibile, care nu colaborau”, a declarat Bolojan, în cadrul unui interviu la Euronews. Bolojan a oferit un exemplu El a dat și un exemplu. „Gândiți-vă că într-un oraș din România, într-o reședință de județ, în loc să ai un singur dispecerat de Poliție, în care să fie și Jandarmeria, și Poliția din municipiu, Poliția națională, și Poliția județeană de acolo, și Poliția Locală, și în care să fie toate camerele de luat vederi – care sunt montate în multe orașe, în principalele intersecții, în zonele cu risc de infracțiuni, de furturi, în zonele aglomerate și așa mai departe – noi avem câte patru dispecerate în fiecare reședință de județ. Doar într-un singur dispecerat ai camere de lua vederi – la Poliția Locală în general – care nu are anumite competențe, care nu se ocupă de anumite infracțiuni”, a declarat Bolojan. El a continuat, spunând că, în loc să existe un dispecerat comun care să deservească toate aceste specializări și să trimită personal acolo unde se întâmplă un incident, există mai multe dispecerate cu un număr mare de personal, care nu colaborează unul cu altul. „În loc să am șapte oameni, opt oameni într-un dispecerat comun, care să-i deservească pe toți, să-i trimită exact pe cel care trebuie, noi avem patru dispecerate diferite, cu câte cinci oameni într-un dispecerat: 20 de oameni – care nu colaborează între ei. Dacă se întâmplă ceva rău, oamenii din aceste dispecerate riscă să fugă de răspundere, pentru că este partajată, iar dacă se întâmplă ceva bun, toată lumea se înghesuie să apară într-o poză”, a exemplificat Ilie Bolojan. Bolojan își dorește reformarea Ministerului de Interne, dar și o digitalizare Bolojan a vorbit despre începutul reformei în Ministerul de Interne, care trebuie însoțită de digitalizare, spune premierul. El își dorește construirea unor sisteme bine puse la punct, gândite să colaboreze. „Am început să facem inclusiv această reformă în zona Ministerului de Interne, dar în același timp trebuie să facem digitalizarea, pentru că, în afară de faptul că e mult mai eficient decât activitatea omului, în afară de faptul că îți prelucrează baze de date foarte mari, îți arată unde sunt problemele și îți permite să acționezi punctual”, a declarat premierul. Evaziunea fiscală vine cu un risc ridicat de corupție și complictate Bolojan a atras atenția că, în zona de evaziune fiscală, riscul de subiectivism, complicitate și corupție este unul „destul de mare” și precizează că evaziunea nu ar exista fără ca cineva din sistem să o protejeze. „Atunci când omul face analize, așa cum s-a dovedit de multe ori în acești ani de zile, atunci când omul acționează în sisteme infracționale mari, în zona de evaziune fiscală, riscul de subiectivism, riscul de complicități, chiar de corupție, este destul de mare. Nu există infracțiune în stil mare, nici evaziune în stil mare, fără ca cineva dintr-un sistem care trebuie să se lupte cu ea, să nu asigure o formă de protecție – un non-combat – o prietenie prost înțeleasă. Lucrurile astea nu se întâmplă la scară mare, fără defecțiuni grave în sistem și astea trebuie corectate. Iar aceste lucruri le fac o organizare eficientă, deci o gândire strategică la nivel de țară și digitalizare cu măsuri care după aceea aduc mari câștiguri”, a conchis premierul.
Rafila, despre reforma administraţiei locale: ne apropiem de o soluţie, probabil luni
Întrebat despre reforma administraţiei locale, Rafila (PSD) a spus, miercuri, că nu participă la aceste discuţii ale coaliţiei, dar, „de ce am înţeles, nu pe surse, ci din discuţii cu colegii, ne apropiem de o soluţie care va fi prezentată opiniei publice şi care va încheia această discuţie legată de această reforma administraţiei locale, mai ales că punctul nostru de vedere, exprimat şi de preşedintele partidului şi de doamna Olguţa Vasilescu, a fost foarte clar în sensul în care şi instituţiile administraţiei centrale trebuie să intre într-un proces de reformare şi de reducere a cheltuielilor, nu exclusiv instituţiile autorităţilor locale”. Întrebat, în continuare, ce se va întâmpla dacă premierul Ilie Bolojan nu va fi de acord cu varianta PSD de a da opţiunea de a alege primarii şi şefii de consilii judeţene dacă fie taie salariile şi cheltuiele, fie posturile, Rafila a spus că de aceea a fost nevoie de încă o şedinţă, care va avea loc luni, pentru că nu s-a ajuns la o concluzie. „Sper că luni, la sfârşitul zilei, după întunirea coaliţiei, să avem un răspuns care să clarifice întrebările dumneavoastră. (Premierul – n.r.) este premier al unui guvern de coaliţie, nu este un premier al unuia sau altuia dintre partide”, a mai spus Rafila.
Sindicaliștii îl acuză pe Bolojan că DEZINFORMEAZĂ cu cifrele din administrația locală: A indus în eroare opinia publică
Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a indus în eroare opinia publică afirmând că sectorul de „administrație publică” este supradimensionat. FNSA susține că „40% dintre funcționari se pensionează în următorii 10 ani” și că „administrația va fi blocată după valul de pensionări și valul de concedieri”. „Afirmațiile sale sunt false și manipulatorii. În realitate, atunci când tai posturi vacante, lovești direct în structura bugetară: fiecare astfel de post este finanțat pentru un an întreg, iar eliminarea lui generează economii clare și vizibile în bugetul instituției. Acești bani nu dispar, ci se redistribuie acolo unde este nevoie, de regulă la rectificarea bugetară. Prin urmare, premierul induce deliberat în eroare opinia publică, ascunzând adevărul despre consecințele reale ale acestor măsuri”, transmite sursa citată într-un comunicat remis Agerpres. FNSA: De ce dezinformați, domnule Bolojan, cu bună știință?! Sindicaliștii din aparatul administrativ atrag atenția că în următorii 5 ani se vor pensiona circa 13.376 de funcționari, adică 10% dintre funcționarii publici existenți în prezent. „Datele apar în Raportul privind managementul funcțiilor publice și al funcționarilor publici pentru anul 2024 realizat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP). Potrivit aceluiași raport ANFP, în următorii 10 ani se estimează pensionarea a circa 40.924 de funcționari, reprezentând 30,79% din totalul funcțiilor publice generale ocupate sau temporar ocupate.” FNSA consideră că numărul poate fi cu mult mai mare, având în vedere că 69% din funcționarii publici sunt femei și au dreptul să se pensioneze mai devreme decât bărbații. „În acest caz, ne întrebăm retoric, desigur, cum va mai funcționa administrația publică din România care va fi supusă în 2025 celui mai mare val de concedieri din ultimii 30 de ani, urmată de un alt val de pensionări care duce oricum la pierderea expertizei acestora și care va conduce, în cel mai evident mod cu putință, la blocaje instituționale? Ba, din contră, FNSA susține o reformă reală! Dar nu „Reforma mea”, cunoscută doar de domnul Ilie Bolojan! Suntem de acord cu o reformă realizată în Parlamentul României, așa cum este firesc! Suntem de acord cu o reformă care să fie cu adevărat dezbătută cu argumente și idei, care să dea astfel greutate schimbării administrației!”, se mai arată în comunicatul citat. Foto: Alexandra Pandrea