Dragoș Pîslaru, despre legea integrității și banii din PNRR: Legea bifează pe fond celelalte repere ale reformei
În ceea ce privește legea integrității, Pîslaru a explicat că proiectul a generat o dezbatere publică amplă, în special în jurul amendamentului referitor la aplicarea retroactivă a unor principii. Ministrul a precizat că, din perspectiva Comisiei Europene, legea îndeplinește condițiile prevăzute în cadrul reformei, însă există în continuare o problemă legată de decizia Curții Constituționale. „Avem o observație a Curții Constituționale și, evident, legea trebuie să fie constituțională ca să poată să fie promulgată”, a declarat Dragoș Pîslaru la Digi24. El a subliniat că, în cazul în care actul normativ va trece de procedura legislativă și va putea fi promulgat, acesta va îndeplini, pe fond, celelalte jaloane prevăzute în cadrul reformei din PNRR. „În condițiile în care legea trece și se poate promulga, ea bifează pe fond celelalte repere pe care le aveam în reformă”, a spus ministrul. România a modificat condițiile pentru finalizarea proiectelor din PNRR Pîslaru a vorbit și despre una dintre principalele condiții pentru accesarea integrală a fondurilor din PNRR: finalizarea proiectelor până la termenul-limită. Ministrul a explicat că, în urma renegocierii PNRR, România a reușit să obțină condiții mai flexibile în ceea ce privește modul în care sunt considerate finalizate anumite investiții. „La renegociere am făcut niște lucruri despre care am vorbit puțin, pentru ca să nu creăm invidia altor state membre ale Uniunii Europene. Practic, am schimbat din finalizarea și recepționarea finală la recepție parțială, la finalizarea unor procente din execuții și lucruri de genul acesta”, a afirmat Pîslaru. Potrivit ministrului, modificările au fost importante pentru ca România să poată utiliza cât mai mult din fondurile disponibile. „Ca să ne putem lua absolut toți banii pe care îi cheltuim până la 31”, a explicat el. România a redus semnificativ împrumuturile prin PNRR Dragoș Pîslaru a vorbit și despre componenta de împrumuturi a PNRR, precizând că România și-a redus considerabil nivelul acestora față de forma inițială a planului. „România și-a redus față de versiunea inițială semnificativ zona de împrumuturi. Acum suntem la circa 6,8 miliarde pe zona de împrumuturi”, a declarat ministrul. El a precizat că, în total, România are în prezent un PNRR de puțin peste 20 de miliarde de euro, față de aproximativ 28 de miliarde de euro, cât era planul la un moment dat în forma inițială. Pîslaru a explicat că reducerea componentei de împrumuturi trebuie privită și prin prisma impactului asupra deficitului bugetar. „Pe partea de împrumuturi, având în vedere faptul că ceea ce se pune pe împrumut de fapt se duce în deficit bugetar și că la SAFE am luat un împrumut cel puțin la fel de avantajos, dar care se duce pe mult mai mult timp și cu perioada de grație, practic nu aveam cum să ne îndatorăm mai mult decât e cazul”, a spus el. Ministrul a respins astfel ideea că reducerea împrumuturilor din PNRR ar fi fost determinată exclusiv de faptul că România nu ar fi reușit să finalizeze anumite proiecte. „Nu a fost vorba numai că am renunțat, că n-am terminat proiectele și asta a fost un caz. Au fost proiecte care au fost mutate pe coeziune”, a explicat Pîslaru. Spitalele și unele proiecte de autostrăzi, mutate pe fonduri de coeziune Printre investițiile transferate din PNRR către alte surse de finanțare se numără proiecte importante din infrastructura sanitară și rutieră. „Spitalele le-am mutat pe coeziune, anumite lucrări de autostrăzi unde au fost probleme de achiziții publice au fost mutate pe politica de coeziune și de aici, cumva, aceste diferențe”, a declarat Dragoș Pîslaru. Ministrul a explicat astfel de ce valoarea actuală a PNRR este mai mică decât cea stabilită inițial și de ce componenta de împrumuturi a fost redusă.
Fostul ministru ucrainean al Apărării susține că a fost demis din cauza reformei achizițiilor militare
Fedorov, în vârstă de 35 de ani, a ocupat funcția de ministru al Apărării timp de șase luni și afirmă că schimbările propuse în domeniul achizițiilor publice au generat opoziție din partea unor oficiali din interiorul și din jurul ministerului. Reforma achizițiilor militare a provocat nemulțumiri Potrivit fostului ministru, principalul obiectiv al mandatului său a fost introducerea unui sistem de licitații transparente pentru achizițiile militare, precum și reorganizarea conducerii Ministerului Apărării, scrie Reuters. „Motivul este legat de achiziții, de licitații și de faptul că am început să reformăm procesele din acest domeniu”, a declarat Fedorov. El susține că aceste măsuri au provocat „nemulțumiri semnificative” în rândul unor persoane influente, care ulterior au început să exercite presiuni și să îi afecteze imaginea atât în cercurile apropiate președintelui, cât și în spațiul public. Fostul oficial a precizat că reforma urmărea eliminarea problemelor structurale din sistem și implementarea unor criterii noi pentru selectarea personalului din minister, bazate pe obiectivele asumate la începutul mandatului. Fostul ministru ucrainean al Apărării respinge existența unui conflict personal cu generalul Oleksandr Sîrski În cadrul remanierii guvernamentale din această lună, Mykhailo Fedorov a fost înlocuit de Yevhenii Khmara, fost șef al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). În același pachet de schimbări politice a fost înlocuită și premierul Iulia Svîrîdenko. Demiterea lui Fedorov a fost urmată de proteste din partea susținătorilor săi, care au cerut revenirea acestuia în funcție. Ei au invocat contribuția fostului ministru la dezvoltarea capacităților Ucrainei de a lovi infrastructura militară rusă și la modernizarea Ministerului Apărării. Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că între Fedorov și comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, existau divergențe. Generalul a fost, la rândul său, înlocuit ulterior. Fedorov neagă însă existența unui conflict personal cu Sîrski și afirmă că diferențele dintre ei au fost legate exclusiv de viziunea asupra modului în care ar trebui gestionat războiul. „A fost mai degrabă un conflict de viziune asupra războiului. Ministerul Apărării nu a blocat nicio decizie a Statului Major sau a comandantului-șef”, a spus fostul ministru. A fost informat cu o oră înainte de demitere Fedorov a mai dezvăluit că președintele Volodimir Zelenski l-a anunțat despre demiterea sa cu aproximativ o oră înaintea unei reuniuni a grupului parlamentar al partidului Servitorul Poporului. Fostul ministru consideră că presiunile exercitate asupra sa au fost parte a unui proces mai amplu de rezistență la schimbările pe care încerca să le implementeze în sistemul de achiziții militare. În opinia sa, doar reconstruirea fundamentelor administrative ale ministerului putea elimina problemele existente și crește eficiența gestionării resurselor destinate armatei ucrainene.
Se negociază orgoliile unui singur om. Alexandru Rogobete spune că românii nu vor accepta ca țara să fie blocată de ambiții personale
Alexandru Rogobete a anunțat, într-o postare pe Facebook, că a participat la Forumul Național PES Activists România și la Gala Premiile Solidarității, la invitația vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu. „M-a bucurat să văd o sală plină, cu sute de oameni, dintre care foarte mulți tineri. Oameni care nu au renunțat să creadă în comunitate, în solidaritate și în puterea faptelor făcute doar pentru a face bine, fără să aștepte ceva în schimb”, a scris Rogobete. „Am întâlnit reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și ai societății civile care au demonstrat, de-a lungul timpului, că un parteneriat corect, onest și transparent cu autoritățile locale și centrale poate schimba vieți. Fără calcule politice. Fără interese ascunse. Doar pentru oameni.”, a adăugat acesta fostul ministru al Sănătății. Rogobete a vorbit despre actuala situație politică și administrativă, pe care a descris-o drept dificilă. „Traversăm o perioadă dificilă din punct de vedere politic și administrativ. Nu se negociază proiecte, nu se negociază principii și nici o viziune pentru viitorul României. Din păcate, se negociază orgoliile unui singur om”, a spus el. Rogobete susține că negocierile au loc „în spatele ușilor închise”, iar termenul „reformă” este folosit mai degrabă ca instrument politic. „Cuvântul «reformă» a ajuns să fie folosit mai degrabă ca instrument de propagandă decât ca angajament pentru schimbare”, a afirmat acesta. El a mai spus că există oameni politici care evită dialogul direct cu cetățenii și preferă să construiască „percepții în loc de rezultate”. „Vedem oameni care evită dialogul direct cu cetățenii, care preferă să se ascundă în spatele postărilor și al algoritmilor bine plǎtiți, construind percepții în loc de rezultate. Vorbesc despre reformă, dar lasă în urmă doar contracte și înțelegeri, nu schimbări reale pentru oameni”, a mai transmis Alexandru Rogobete. Acesta a subliniat că românii „nu vor accepta ca țara să fie blocată de ambiții personale”. „O să fie bine! Pentru că România este mai mare decât orgoliile oricărui politician”, a conchis Rogobete.
G4Media. Ciprian Ciucu: O reformă internă a PNL Bucureşti este necesară. Mi-aş dori să am o echipă care să fie în aceeaşi linie cu mine
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat, în cadrul unui interviu exclusiv pentru G4Media, că o reformă internă a PNL Bucureşti este necesară și își dorește „o echipă care să fie în aceeaşi linie” cu el. În prezent, modificările în anumite filiale nu au fost posibile din cauza prevederilor Statutului PNL, însă Ciprian Ciucu a anunțat că nu consideră acest lucru un eșec. În cadrul interviului, Primarul Bucureștiului a explicat situația legată de schimbările conducerilor în anumite filiale ale partidului, inițiate la începutul lunii februarie. „În condiţiile în care partidul are un Statut foarte strict, în care poţi schimba doar dacă ai două treimi din numărul tuturor voturilor din ţară, că sunt sau nu prezenţi, două treimi înseamnă, cred, undeva la 38 de voturi sau 39 de voturi din din 52. În acest context, când îţi lipseşte un singur vot, deja două treimi din partid sunt cu tine. Şi pentru că cineva a lipsit şi nu a putut participa la şedinţă sau n-au vrut să participe la şedinţă nu am avut atunci două treimi”, a declarat primarul general. Referitor la faptul că eșecul nu poate fi ignorat, Ciprian Ciucu a venit cu câteva precizări. „Sunt de acord cu dumneavoastră. Dar asta nu înseamnă că am eşuat din cauza unei minorităţi, a eşuat o majoritate. Trebuie să mai avem discuţii interne. Problema este că mi-aş dori să am o echipă pe care să o coordonez, pe care să o asum şi care să fie în aceeaşi linie cu mine. Adică Daniel Băluţă, după ce a pierdut, a avut locul trei, a reuşit cumva să îşi facă o echipă şi să schimbe din conducerea filialelor din PSD Bucureşti. Eu, ca învingător detaşat, de pe locul unu, partidul meu a conştientizat – două treimi aproximativ – că merit această şansă. Este vorba şi despre o reformă internă a PNL Bucureşti, care este foarte necesară, dar deocamdată suntem în această minoritate de blocaj”, a afirmat acesta. Când a fost întrebat despre relația cu Hubert Thuma, unul dintre criticii importanți din interiorul PNL, Ciprian Ciucu a afirmat că „nu am intrat în logica unor contre venite de la domnia sa”. „N-am răspuns. Este preşedinte la Consiliul Județean Ilfov. Sunt mai multe instituţii, ADI-uri pe care le avem împreună şi suntem cumva nevoiţi să colaborăm. Serviciile publice sunt interconectate între Bucureşti şi Ilfov”, a spus Ciucu.
Băluță despre Bolojan: Are o problemă de dialog / Știe un singur lucru, să taie
Băluță a spus că PSD discută și îi explică argumentat premierului Bolojan soluții pentru relansare, dar „dânsul are o problemă la acest tip de dialog”. Întrebat, la Digi 24, ce face PSD în privința lui Ilie Bolojan, primarul Sectorului 4 a spus că „PSD niciodată nu va lucra împotriva româniilor, niciodată nu vom adânci criza în care societatea românească se află, niciodată nu ne vom preocupa exclusiv de lucrurile pe care domnul Bolojan le face, că dacă vă uitați, ca și măsură nu putem să aplaudăm un om care știe un singur lucru, să taie”. „Dacă îmi spuneți o altă măsură de construcție pe care a făcut-o, vă felicit. Ăsta este singurul lucru pe care știe să-l taie. Atât. Nimic mai mult. Măsurile de reconstrucție, protecția oamenilor vulnerabili nu intră în preocupările dânsului”, afirmă Băluță. Despre creșterea economică din 2025, primarul Sectorului 4 spune că „este adevărat că am avut creștere economică în 2025 și n-am stagnat din punct de vedere economic”. Întrebat dacă PSD îi pune condiții lui Bolojan, Băluță a spus că există una „simplă”: „Condiția pe care PSD o a pus-o a fost ca în acest pachet să fie incluse și măsurile de relansare economică. Simplu. Nu e nimic complicat”.
Oana Gheorghiu la trei luni de mandat: Am început cu fundația. Peste 100 de întâlniri de lucru și zeci de ore de analiză
„Azi se împlinesc 3 luni de când am devenit membră a Guvernului. Sunt conștientă de așteptările pe care le au oamenii și de povara resimțită după măsurile dificile, luate anul trecut”, a notat pe Facebook Oana Gheorghiu, subliniind că Guvernul a fost nevoit să repare efectele guvernărilor anterioare. Reforma companiilor de stat „Am început cu fundația. Am început să săpăm, să punem bazele, să ne asigurăm că ceea ce construim acum nu se va prăbuși peste un an. În aceste 3 luni, asta a însemnat peste 100 de întâlniri de lucru și ședințe tehnice cu ministere, agenții și experți, zeci de ore de analiză pe date reale și un dialog constant cu partenerii instituționali”, a transmis vicepremierul despre activitatea din ultimele trei luni. Aceasta a subliniat că reformarea companiilor de stat poate fi realizată, „dar acest lucru nu se face prin gesturi bruște sau decizii luate pe genunchi. Este nevoie de timp, de analize serioase făcute de specialiști și de o aliniere reală a celor care, azi, fac parte din Guvern”. Potrivit Oanei Gheorghiu, Guvernul analizează 22 de companii de stat în cadrul unui proiect pilot, pentru care vor fi luate decizii privind restructurarea, închiderea, listarea sau atragerea de parteneri, subliniind că proiectul este realizat pe baza ghidurilor OECD. Oficialul a anunțat că rezultatele analizelor va fi prezentate de AMEPIP în februarie, susținând că „este pentru prima oară, după mulți ani, când există o acțiune coerentă, coordonată la nivelul guvernului, având ca unic scop analiza și restructurarea companiilor de stat”. „Statul trebuie să înțeleagă că rolul său este acela de acționar responsabil, nu de manager slab. Nu trebuie să fie acționar de dragul de a fi sau pentru a crea poziții confortabile, ci acolo unde aduce valoare reală pentru cetățeni. Aceasta este viziunea după care mă ghidez și care sper să aducă inspirație în perioada mandatului meu”, mai notează Gheorghiu. Procesul de digitalizare Vicepremierul a amintit că pe lângă reformarea companiilor de stat, printre atribuțiile ei se numără debirocratizarea și digitalizarea, menționând reluarea discuțiilor privind democratizarea semnăturii digitale și portofelul digital. „Am reluat, alături de ministrul Irineu Darău, discuțiile despre democratizarea semnăturii digitale și sper ca normele mult așteptate să fie publicate curând. Am redeschis consultările privind portofelul digital, care trebuie să devină funcțional până la finalul anului și care va simplifica viața tuturor, oferind acces într-un singur loc la documente esențiale și un control mai bun asupra propriilor date. Urmează și alte inițiative care să apropie cetățeanul de decizia publică. Vom vorbi despre ele la momentul potrivit”, se arată în mesajul publicat de Gheorghiu. „Nu promit miracole, ele nu există. Un singur lucru îl pot garanta: voi folosi mandatul meu pentru a împinge înainte, cu tot ce îmi stă în putere, reforma statului, digitalizarea și simplificarea”, conchide vicepremierul.
Fifor: Reforma Bolojan. Cinism. Aroganță. Dispreț. Minciună
Potrivit acestuia, cifrele execuției bugetare nu fac decât să dovedească „uriașa înșelătorie menită să pună țara la pământ”. „Totul sub marea minciună a intrării în incapacitate de plată, a retrogradării la , a opririi finanțărilor pentru România. Totul în numele așa-zisei a apostolui austerității de la Bihor. De ce, domnule Bolojan? Cui a folosit frânarea economiei românești? Cui a folosit inducerea unei stări de panică generalizată, pe fondul sărăcirii galopante a populației? De ce a trebuit să creșteți TVA, taxe și impozite? De ce a trebuit să ajungem în doar cinci luni la cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, dublă față de țara de pe locul următor? Ați capturat statul cu o mână de incompetenți și vă jucați cu soarta românilor. Cu ce drept? Cine v-a dat mandatul să vă bateți joc de o țară întreagă? Spuneți ceva românilor. Orice. Dar nu abureala cu „scăderea deficitului”. Nu minciuna cu . Nu bătaia de joc numită reformă. Spuneți ceva care să vă mai permită să-i priviți în ochi pe români”, adaugă social-democratul. Acesta sușține că „așa-zisa performanță a lui Bolojan – reducerea deficitului mai mult decât era prognozat (7,7% față de 8,4%) – nu există”. „Este o plăsmuire construită pe un artificiu contabil grosolan: transferul unor cheltuieli de aproximativ 0,6% din PIB de pe componenta de împrumut a PNRR pe granturi europene nerambursabile, prin programe precum SAFE sau Fondurile de Coeziune”. „Prin decizia Comisiei Europene, ceea ce era cheltuială a devenit venit. Atât. Nu este niciun merit guvernamental aici. Este un efect contabil. Operațiunea de reducere cu 6,8 miliarde de euro a componentei de împrumut din PNRR și mutarea finanțării proiectelor mature pe granturi s-a finalizat încă din octombrie 2025. Atunci s-a stabilit alocarea finală de 21,62 miliarde euro: 13,56 miliarde granturi și 8,06 miliarde împrumuturi. În memorandumul cu Comisia Europeană scria negru pe alb că această mutare va avea efect de reducere artificială a deficitului bugetar. Bolojan știa. A ascuns. Și a continuat austeritatea cu barda: creșteri de TVA, accize, taxe, impozite, tăieri de venituri, concedieri. În final, execuția bugetară a arătat un deficit de 7,7% din PIB, prezentat propagandistic drept o mare izbândă. În realitate, fără artificiul contabil, deficitul urcă la 8,35% din PIB. Nu este o victorie. Este un eșec. Un eșec plătit cu prăbușirea consumului, cu economia în frână, cu inflație dublă față de începutul anului și cu o perspectivă clară de scădere accentuată a puterii de cumpărare. Aceasta este „reforma” Bolojan. O combinație de minciună, aroganță și dispreț față de români”, mai arată Mihai Fifor.
Oana Gheorghiu, despre reforma statului: Anul viitor va începe confruntarea reală cu rezistența la schimbare și cu pierderea unor privilegii
„În ultimele două luni am avut peste 100 de întâlniri cu colegi din guvern, din ministere și instituții, cu reprezentanți ai marilor organisme internaționale, cu oameni de afaceri, bancheri, sindicate și consultanți”, a scris Oana Gheorghiu. Vicepremierul a precizat că toate aceste întâlniri au avut ca element comun necesitatea unor schimbări. „Toate au avut un punct comun: nevoia de schimbare. Unde suntem astăzi nu e bine. Nici pentru companii, nici pentru angajați, nici pentru economie, nici pentru stat. Pentru prea mulți români, «reforma» a devenit un cuvânt rostit de fiecare guvern și simțit de foarte puțini. Am început acest proces. Suntem încă la fundație, acea parte care nu se vede, dar fără de care nicio construcție nu poate rezista. Este etapa cea mai grea: cea în care punem reguli clare, criterii de performanță și mecanisme de guvernanță care să facă imposibilă risipa și comportamentul iresponsabil în companiile statului”, a precizat vicepremierul. „Ce s-a stricat în ani sau zeci de ani nu se repară într-o lună sau într-un an” Vicepremierul a subliniat că nu pot fi așteptate rezultate rapide și că reforma este un proces de durată. „Nu promit miracole. Ce s-a stricat în ani sau zeci de ani nu se repară într-o lună sau într-un an. Dar este vital ca ceea ce construim acum să fie solid și ireversibil. Avem nevoie ca 2026 să fie anul în care reforma începe să se vadă concret: companii de stat care nu mai înghit bani fără să producă nimic, directori care nu mai pleacă acasă cu prime după ani de pierderi, contracte făcute pentru performanță, nu pentru prieteni”, a subliniat Oana Gheorghiu. Oana Gheorghiu a adăugat că procesul va fi dificil și că amânarea nu mai este o opțiune. „Nu va fi ușor. Dar nici nu mai poate fi amânat. Ani de pierderi acumulate, companii ținute artificial în viață și oportunități majore ratate ne-au adus aici. Alternativa la reformă nu este stabilitatea, ci continuarea declinului. Anul viitor va începe confruntarea reală cu rezistența la schimbare și cu pierderea unor privilegii. Va fi dificil și va fi inconfortabil. Dar suntem într-un punct în care amânarea nu mai este o opțiune. Fie schimbăm acum regulile jocului, fie acceptăm ca următorii ani să fie doar o prelungire a aceluiași eșec”, a scris vicepremierul. Oana Gheorghiu a fost numită vicepremier de premierul Ilie Bolojan în luna octombrie, cu atribuții în reforma companiilor de stat.
Diana Buzoianu anunță măsuri la Romsilva: Facem ordine acolo unde domnea merge și-așa
Potrivit reprezentantei USR, miercuri, a trecut de Senat legea de aprobare a ordonanței de urgență care face din Romsilva „o instituție mai eficientă, care funcționează pe baza competenței și a unor reguli clare”. Diana Buzoianu a enumerat pe Facebook principalele modificări ale legii. „Toți oamenii care vor să fie la conducerea Romsilva pe posturile vacante trebuie să dea concurs – cu probă scrisă + interviuri care vor fi înregistrate și, ulterior, publicate. Șefii de ocoale care au dat concurs și ocupă deja posturi vor trece pe contract de mandat cu indicatori clari de performanță. Tot parcul auto și toate utilajele Romsilva vor fi monitorizare prin GPS. Pădurarii vor fi dotați cu bodycam-uri, înregistrările urmând să poată fi folosite ca mijloace de probă, în instanță”, a transmis Buzoianu. Diana Buzoianu a vorbit despre următorii pași Ministrul a mai arătat că următorul pas este adoptarea deciziei privind reducerea numărului de direcții și de șefi. „Senatorii extremiști de la AUR, POT și SOS au votat împotriva acestor modificări. Proiectul, însă, merge mai departe. Următorul pas: adoptarea Hotărârii de Guvern prin care pot fi reduse numărul de direcții și numărul de șefi, iar reforma Romsilva poate să fie pusă în aplicare. De această reformă sunt legate sute de milioane de euro, bani care pot veni gratis în România. Dar nici măcar nu e vorba doar despre acești bani. Pădurile din România sunt o comoară. O comoară pe care trebuie să o protejăm. Și pentru asta avem nevoie de o Romsilva reformată”, a precizat Buzoianu. Reforma Romsilva a stârnit numeroase controverse, inclusiv acuzații între partenerii de coaliție de la USR și PSD.
Kelemen Hunor: Reforma pensiilor magistraților va păstra cuantumul pensiilor, se discută doar perioada de tranziție
Kelemen Hunor a subliniat că proiectul de lege trebuie să fie trimis în această săptămână la Consiliul Superior al Magistraturii pentru avizare, care are la dispoziție 30 de zile pentru a emite un aviz pozitiv sau negativ. „Nu ne așteptăm la șicane din partea CSM-ului, pentru că nu trimitem un proiect diferit față de cel analizat anterior”, a precizat la RFI liderul UDMR. Kelemen Hunor: Cuantum-ul pensiilor rămâne neschimbat Potrivit lui Hunor, principala miză pentru magistrați este cuantumul pensiilor, dar acesta nu va fi modificat. Reforma vizează doar perioada de tranziție pentru cei care intră în magistratură și menținerea unor condiții corecte pentru generațiile viitoare. Compromis pentru perioada de tranziție Propunerea este ca perioada de tranziție să fie ajustată, astfel încât noii magistrați să ajungă la vârsta de 65 de ani cu 35 de ani vechime în muncă. „Este o posibilitate de compromis care menține pacea socială și o guvernare dreaptă”, a spus Hunor. Sprijin pentru o guvernare echitabilă Hunor a precizat că guvernul nu se teme de presiunea magistraților și că obiectivul este de a asigura echitate în societate, menținând pensiile speciale la un nivel corect, fără a afecta raportul dintre pensionari și cetățeni. Magistrații au cerut 65 la sută din salariul brut, ceea ce ar ridica pensia până aproape de 98 la sută din salariul net. Au propus și o opțiune de 60 la sută din salariul brut, dar niciuna dintre aceste variante nu a primit sprijinul liderilor Coaliției. Ei au susținut și o perioadă de tranziție de 18 ani, în timp ce Guvernul a propus 10 ani. Coaliția a respins această solicitare, însă premierul Ilie Bolojan s-a arătat deschis la o variantă intermediară de cel mult 15 ani. Nicușor Dan, ultima încercare de negociere Surse politice au transmis pentru MEDIAFAX că președintele Nicușor Dan ar putea avea marți o întâlnire fie cu reprezentanții Justiției, fie cu liderii Coaliției, pentru a debloca situația. Guvernul ar trebui să anunțe o decizie finală până miercuri. Sursele au mai precizat că o parte dintre lideri cred că este inevitabilă pierderea celor peste 230 de milioane de euro din PNRR, fiindcă jalonul privind pensiile speciale nu va fi finalizat până la 28 noiembrie.