Festivalul Național de Științe și Arte Basarab Fest, la a doua ediție: Datoria morală de a lăsa drept moștenire generațiilor viitoare cunoașterea înaintașilor
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, cea de-a doua ediție a Festivalului Național de Științe și Arte „Basarab Fest” s-a desfășurat în perioada 26-27 septembrie 2025, în județul Argeș, reunind personalități din mediul academic, clerici, artiști și oameni de cultură din România și din Republica Moldova. Evenimentul a debutat în municipiul Câmpulung Muscel, cu simpozionul intitulat „Moștenirea Dinastiei Basarabilor”, organizat în sala de festivități a Primăriei și moderat de Claudiu Dumitrache, președintele Societății Române Regal Literar. Manifestarea a adunat laolaltă clerici, profesori, academicieni, cercetători, diplomați, artiști și oameni de cultură de pe ambele maluri ale Prutului, într-un dialog dedicat valorificării moștenirii istorice și culturale lăsate de Dinastia Basarabilor. În deschiderea simpozionului, părintele Cosmin Bloju, consilier arhiepiscopal în cadrul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, a dat citire mesajului transmis de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic. Ierarhul a evidențiat „datoria morală de a lăsa drept moștenire generațiilor viitoare cunoașterea înaintașilor și rolul deosebit de important pe care voievozii și domnitorii români, valahi, l-au avut în spațiul geografic, politic și social de la nord de Dunăre, pe care noi astăzi îl numim cu sfințenie România”. „Străbunii ne adresează, prin conștiința noastră, o chemare sfântă” Totodată, Ierahul Argeșului și Muscelului a transmis că „străbunii ne adresează, prin conștiința noastră, o chemare sfântă – aceea de a nu lăsa să fie astupate potecile bătute de aceștia și să nu fim cuprinși de nepăsare și de uitare”. În final, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat participanții la eveniment, dorindu-le „mult ajutor de la Dumnezeu în îndeplinirea și păstrarea moștenirii culturale și istorice a românilor, răsplătind tuturor osteneala după măsura bunăvoinței inimii”. Primarul municipiului Câmpulung, Elena Lasconi, a mulțumit organizatorilor pentru alegerea orașului ca gazdă a simpozionului din acest an, exprimându-și bucuria unei manifestări care are tema „Basarabii – Întemeietorii de Țară”. Cu acest prilej, organizatorii au acordat Diploma de Onoare și Recunoștință a festivalului Înaltpreasfințitului Părinte Calinic și primarului Elena Lasconi, în semn de apreciere pentru contribuția adusă la organizarea evenimentului și „pentru promovarea valorilor morale și spirituale, întru înalta cinstire a memoriei Dinastiei Basarabilor”. „Manifestările închinate Dinastiei Basarabilor vin să ne întărească memoria colectivă” Prin intermediul unei alocuțiuni video, academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a făcut o incursiune istorică, subliniind că „manifestările închinate Dinastiei Basarabilor vin să ne întărească memoria colectivă” și amintind că „având, în afară de memoria noastră individuală, fiecare dintre noi, și memorie colectivă, ne gândim cu drag la trecut și ne place să luăm exemple din trecut”. Acad. Ioan-Aurel Pop i-a felicitat în finalul intervenției pe profesoara Cristiana Sima și pe Claudiu Dumitrache, organizatorii festivalului, spunând că această sărbătoare „e bine să fie percepută de toți românii și, de ce nu, și de străini”. La rândul său, Claudiu Dumitrache a adresat mulțumiri președintelui Academiei Române pentru îndrumarea oferită și pentru implicarea în calitate de co-întemeietor al festivalului, alături de IPS Părinte Calinic. Evenimentul a continuat cu discursurile Excelenței Sale Iuliana Gorea-Costin, reprezentant al Basarabiei și fondator al festivalului, ale lui Alexandru Oprea, directorul Muzeului Municipal Câmpulung, și ale conf. univ. dr. Cristiana Sima, inițiatoarea proiectului, care a anunțat intenția de a desfășura următoarele ediții ale festivalului la Curtea de Argeș, Târgoviște, București, Potlogi și Chișinău. Printr-un brevet al Asociației Române de Tineret „Muntenia”, profesoarei Cristiana Sima i s-a conferit Medalia de Onoare, clasa a III-a, pentru altruism civic. Distincția i-a fost acordată de Valentin Uruc, președintele Asociației Române de Tineret „Muntenia”, care a subliniat rolul Cristianei Sima în „inspirarea tinerilor și în promovarea valorilor naționale”. Numeroase comunicări științifice susținute de specialiști Simpozionul „Moștenirea Dinastiei Basarabilor” a integrat numeroase comunicări științifice susținute de specialiști, printre care: dr. Ion Tița-Nicolescu de la Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, prof. univ. dr. Marius Andreescu de la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, părintele profesor Ilie Cristofor de la Colegiul Ecologic Pitești, prof. dr. Cornel Mărculescu de la Asociația Culturală „Glasul Cetății Chindiei”, dr. Elena Iagăr, prof. Domnița Rațiu, dr. Ludmila Rotaru, prof. Octavian Țîcu de la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Republica Moldova, prof. Octavian Dărmănescu, muzeograf la Biserica Domnească din Pitești, și prof. Viorel Burlacu din Republica Moldova, acesta din urmă susținând și un recital de muzică folk. Tot în cadrul simpozionului a fost lansat primul volum al antologiilor „Moștenirea Dinastiei Basarabilor”, volum care reunește evenimentele, lucrările științifice și creațiile poetice prezentate la prima ediție a festivalului, desfășurată în perioada 26-28 septembrie 2024. Coordonată de Claudiu Dumitrache sub egida editorială a Colecției Regal Literar și sub patronajul Ministerului Culturii, antologia este prefațată de IPS Părinte Calinic și de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Manifestările festivalului au continuat pe 27 septembrie în comuna Budeasa Mare din județul Argeș, unde peste 400 de oameni din țară și din Basarabia au participat la o zi dedicată literaturii, artelor și moștenirii culturale românești. Premierea Concursului Național de Literatură „Toată vremea-și are vreme” Ziua a debutat cu premierea Concursului Național de Literatură „Toată vremea-și are vreme”, prezidat onorific de IPS Părinte Calinic Argeșeanul. Juriul, format din Claudiu Dumitrache (președinte), George Coandă, Elena Iagăr, Veronica Balaj, Adrian Artene, Nicolae Florentin Streche, Maria Ivanov și Ioan-Laurențiu Vedinaș, l-a desemnat câștigător al Trofeului Basarabilor pentru Literatură pe părintele profesor universitar Marian Nicolae din București, autor al unor poezii cu temă creștină, printre care și una dedicată Catedralei Naționale. Pe lângă trofeu, acesta a mai fost distins cu premiile „Radu Vodă”, acordat simbolic de Mănăstirea „Radu Vodă” din București, Premiul Regal Literar, Premiul „Florian Pittiș”, acordat de Radio România 3Net – „Florian Pittiș”, și Premiul „Nicolae Dabija”, acordat de ziarul Literatura și Arta din Republica Moldova. Medalia de Aur a Basarabilor și Premiul Regal Literar au revenit lui George Băicoianu din Teleorman, în timp ce Medalia de Argint, însoțită, de asemenea, de Premiul Regal Literar, a fost obținută de Geta Lipovanciuc din Chișinău. Pe scena festivalului au urcat și Lidia Grosu din Chișinău, laureată cu Premiul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului și Premiul Regal Literar, Ionuț-Tiberiu Bălan – Premiul Regal Literar și Premiul ziarului Literatura și Arta, Georgian-Ionuț Zamfira – Premiul Regal Literar, precum și Carmen-Alexandra Dumitra, Ștefan Gabriel Mateescu, Mihai Picu și Maria Micu, laureați ai premiului special al juriului. „Trecutul devine pildă, tinerii devin ctitori” Alte distincții au fost acordate lui Bogdan Alexandru Hagiu și Angelei Dina-Moțățăianu, care au primit Premiul
Premiile Regal Literar – 2025. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit Premiul OPERA OMNIA, cea mai înaltă distincție acordată de juriu
Cu o tradiție cincinală, Premiile Regal Literar continuă să consfințească meritele și performanțele culturale din rândul scriitorilor, poeților, cercetătorilor și promotorilor culturali din noile generații, dar și să evidențieze personalitățile artistice, intelectuale și academice de la care comunitatea revistei Regal Literar se inspiră sau pe care le urmează. „Revista Regal Literar a împlinit cinci ani de existență și nici nu ne vine să credem. Fugit irreparabile tempus! Animată de tineri și, mai ales, de un tânăr de excepție – Claudiu Dumitrache, călăuzit de gânduri bune și care face eforturi neștiute – publicația se impune tot mai mult în supraaglomerata piață literară din România. Premiile revistei Regal Literar vor crea și în acest an un podium cultural de înalt nivel”, a declarat academicianul Ioan-Aurel Pop, Director de Onoare al revistei Regal Literar. Plecând de la necesitatea reafirmării valorilor, sensului și rațiunii culturii în spațiul românesc, se acordă Premiile Opera Omnia, Cartea Anului, Regal Literar și Distincțiile Culturale, precum și alte distincții sau premii instituite cu diferite ocazii (Anul Eminescu, Anul Centenar al Patriarhiei Române, Anul Național al Copilului și 150 de ani de la nașterea Reginei Maria a României) sau cu scopul de a reflecta meritul laureaților, stilul acestora, temele abordate și valorile promovate în operele menționate sau în activitate. De asemenea, la 77 de ani de la nașterea lui Nicolae Dabija (Director de Onoare in memoriam al redacției Regal Literar – Chișinău), juriul acordă un premiu care poartă numele marelui scriitor, poet, istoric literar și om de cultură basarabean, membru de onoare al Academiei Române și membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. „Știm că numai puținii buni, strânși împreună, dau multul de care bunătatea are nevoie pentru a ne hrăni idealurile. Ori bunăvoința unei reviste, de a ne strânge și crește în bunătatea înțelegerii valorilor care ne leagă, merită a fi onorată. Cu rugăciune, binecuvântare și bucuria de a ne fi, unii altora, regal de literatură și cultură a medierii informației”, a declarat Pr. Constantin Necula, membru al juriului aniversar. Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, juriul Premiilor Regal Literar (ediția a VI-a, 2025) a fost format din George Coandă (președinte), pr. Constantin Necula, Marius Andreescu, Veronica Balaj, Andrei Drăgulinescu, Adrian Artene, Teodora Marin, Maria Ivanov și Claudiu Dumitrache, stabilind laureații după cum urmează: Premiul Opera Omnia, cea mai înaltă distincție acordată până acum de juriu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (membru de onoare al Academiei Române) Marcând 5 ani de la fondarea revistei și premiilor Regal Literar, în contextul solemn al Centenarului Patriarhiei Române și sfințirii Catedralei Mântuirii Neamului, cu smerenie, Revista Regal Literar conferă Premiul Opera Omnia – pentru întreaga operă teologică de anvergură și pentru contribuția semnificativă la dezvoltarea culturii scrise și spirituale românești – Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Acest lucru vine ca o plecăciune și mulțumire profundă în fața unui Luminător și Apărător al valorilor creștine și condiției umane. Distincția vine în contextul solemn al Centenarului Patriarhiei Române, al sfințirii Catedralei Mântuirii Neamului și la ceasul aniversar al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, din 22 iulie. Premiul Opera Omnia este o recunoaștere a impresionantei contribuții literar-teologice, culturale și spirituale a Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, juriul subliniind că premiul a fost conferit „cu smerenie, ca o plecăciune și mulțumire profundă în fața unui Luminător și Apărător al valorilor creștine și condiției umane”. Din partea grupului Myosotis, care deține și revista Regal Literar, Patriarhul României a mai primit titlul de Personalitate marcantă a secolului XXI în cadrul Galei Valori Contemporane, desfășurată sub patronajul Ministerului Culturii anul trecut. Cartea Anului Adrian Lesenciuc– pentru romanul „Limba lui Hristos”, Editura Corint Fiction, 2024; Premiul Regal Literar Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților – pentru volumul „Minunile – revelații ale Sfintei Treimi”, Editura Crimca, 2024; Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului – pentru opera complexă prin care aduce o contribuție deosebită la îmbogățirea literaturii religioase și a poeziei contemporane; Mircea Aurelian Martin (membru titular al Academiei Române) – pentru contribuția fundamentală la reconfigurarea criticii literare românești, ca autor al unor lucrări de referință în teoria literaturii, precum și pentru valorificarea criticii românești în dialogul universal; Ioan Bolovan (membru corespondent al Academiei Române) – pentru opera de studii fundamentale asupra populației și evoluției Transilvaniei, pentru contribuții teoretice de referință și pentru promovarea identității și valorilor comunității istorice românești; Georgeta Filitti (membru de onoare al Academiei Române) – pentru remarcabila activitate de cercetare și valorificare a istoriei românești, ilustrată prin lucrări de referință privind elita boierească, societatea românească modernă și patrimoniul cultural; Gheorghe E. Cojocaru (membru de onoare al Academiei Române) – pentru lucrările prin care aduce o contribuție valoroasă la recuperarea memoriei istorice și la afirmarea identității românești în spațiul basarabean; Bogdan Tătaru-Cazaban– pentru volumul „Învierea lui Lazăr de-a lungul secolelor (Vol. 1: 125 – 1486)”, Editura Spandugino, 2025; Eugen Dorcescu– pentru întreaga operă scrisă cu măiestrie și pentru versificarea originală a Psalmilor și a altor texte sacre, contribuind astfel la perpetuarea conștiinței religioase și literare din cultura noastră, dar și la reafirmarea spirituală a liricii românești; Ion Hadârcă (membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei) – pentru contribuția de prim rang la consolidarea poeziei românești din Basarabia, printr-o operă lirică de mare intensitate și rafinament, precum și pentru rolul său emblematic în promovarea limbii române și a valorilor culturale în spațiul Republicii Moldova; Elena Prus (membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei) – pentru contribuția valoroasă la dezvoltarea studiilor literare comparate și hermeneutice, prin cercetări aprofundate asupra literaturii franceze și universale, care au deschis noi orizonturi în înțelegerea poeticii moderne și a identității culturale în spațiul european. Premiul „Sf. Cuv. Sofronie Saharov” cu ocazia Anului Centenar al Patriarhiei Române Rafail Noica– pentru scrierile, traducerile și discursul prin care a revitalizat literatura ascetică românească și a filocalizat spiritul tinerelor generații, ca trăitor și moștenitor al unor înalte înțelegeri și învățături deținute de Sfinții Siluan Athonitul și Sofronie Saharov; Distincția „Luceafărul – 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” cu ocazia Anului Eminescu Mihai Cimpoi (membru de onoare al Academiei Române și membru titular al Academiei de Științe a Moldovei) – pentru contribuția excepțională la studierea, promovarea și universalizarea operei lui Mihai Eminescu, printr-o activitate
Premiile Regal Literar, la ediție aniversară. Acad. Ioan-Aurel Pop: Un podium cultural de înalt nivel
Revista Regal Literar se află la cea de-a cincea ediție a premiilor pe care le oferă anual – un moment aniversar de referință pentru proiectul fondat în anul 2020 de Claudiu Dumitrache. În parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și Radio România 3Net – Florian Pittiș, Premiile Regal Literar consfințesc meritele și performanțele culturale din rândul scriitorilor, poeților, cercetătorilor și promotorilor culturali din noile generații, dar evidențiază și personalitățile artistice, intelectuale și academice de la care comunitatea revistei se inspiră sau pe care le urmează. Academicianul Ioan-Aurel Pop – Director de Onoare al proiectului – a menționat că Premiile Regal Literar „au strâns mereu laureați de marcă” și a anunțat că „la ediția aniversară de-acum va fi la fel”. Președintele Academiei Române a subliniat că premiile revistei „vor crea și în acest an un podium cultural de înalt nivel”, invitând publicul să onoreze cultura în rândul tinerilor, dar și semnalând, pentru astfel de demersuri, nevoia de sprijin „de la cei cu dare de mână, în acord cu tradiția donatorilor de odinioară, cu mecenații care încurajau mereu literele, creația, inițiativa culturală”. „Bucuria de a ne fi, unii altora, regal de literatură și cultură a medierii informației” Tot în acest context, părintele profesor Constantin Necula, membru al juriului, s-a referit la contribuția pe care revista Regal Literar o are în descrierea peisajului literaturii și culturii media din România, lucru ce „poartă cu sine bucuria de a fi o prezență de spirit într-o țară umbrită de absența unui orizont al bucuriei”. „Știm că numai puținii buni, strânși împreună, dau multul de care bunătatea are nevoie pentru a ne hrăni idealurile . Ori bunăvoința unei reviste, de a ne strânge și crește în bunătatea înțelegerii valorilor care ne leagă, merită a fi onorată. Cu rugăciune, binecuvântare și bucuria de ne fi, unii altora, regal de literatură și cultură a medierii informației”, a mai subliniat părintele profesor Constantin Necula. „A scrie, a crea, a cultiva spiritul înseamnă, în fond, a căuta chipul lui Dumnezeu în lume” Directorul fondator al proiectului, Claudiu Dumitrache, a afirmat – într-un articol dedicat celor 5 ani de la fondare – că revista Regal Literar „proclamă cu seninătate că literatura nu este nici produs de divertisment, ambiguu sau delirant, nici mijloc de manipulare ideologică, ci o lucrare spirituală. Marii scriitori, de la Homer și Socrate la Dante, de la Shakespeare la Eminescu și Steinhardt, nu au scris pentru a-și exprima sinele biologic, ci pentru a revela o ordine a lumii, pentru a reda chipul uman înnobilat de idei, de valori, de iubire și chiar de jertfă”. Claudiu Dumitrache a mai specificat, totodată, că „a scrie, a crea, a cultiva spiritul înseamnă, în fond, a căuta chipul lui Dumnezeu în lume. Acesta este crezul care străbate, cu smerenie, comunitatea revistei Regal Literar. O comunitate care nu vine să restaureze trecutul prin nostalgie și care nu caută să împodobească un sicriu, ci să contribuie la recuperarea unei culturi vii, o cultură în care rațiunea artei este rugăciunea, dorul după Absolut, așa cum ne-au arătat, deci, înțelepții antici, apoi și unii ca Dostoievski, Tarkovski, Sofronie Saharov, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ioan Alexandru, Vieru, Dabija sau părintele Savatie Baștovoi.” „Din Evangheliarele de altădată au crescut nu doar credința și Liturghia, ci și poezia” Și, a mai precizat Claudiu Dumitrache, nu există spirit viu fără o temelie sacră. „Adevărata noastră cultură nu s-a născut mereu în saloanele academice, ci în mănăstiri, în chilii, în tiparnițele de lemn ale monahilor cărturari și în sărăcia nobilă a tinerilor visători de universitate. (…) Din Evangheliarele de altădată au crescut nu doar credința și Liturghia, ci și poezia. Iar acest adevăr, deși uitat de multe ori cu bună știință, trebuie reafirmat cu demnitate și smerenie: nu există cultură fără rădăcină. Nu există spirit viu fără o temelie sacră. Această realitate, departe de a exclude spiritul critic sau libertatea intelectuală, oferă, de fapt, criteriul de discernământ între haosul formelor și ordinea valorilor. Astăzi, când libertatea riscă să însemne absența oricărei răspunderi, revenirea la valorile creștine nu este regres, ci tocmai singura modalitate de progres, o întoarcere la centrul uman al culturii și al roadelor. Trebuie să observăm și noi că literatura și cultura, fără dimensiunea sacrului, devin, după cum arăta un mare gânditor rus, simple estetici, închipuite, ale patimilor sau frustrărilor”, a punctat Claudiu Dumitrache. Se pot face propuneri între 1 și 14 iulie 2025 Pe lângă nominalizările juriului, autorii și cititorii de literatură contemporană sunt invitați să propună autori și lucrări remarcabile, prin trimiterea unui dosar la adresa [email protected], între 1 și 14 iulie 2025. Propunerile trebuie să includă date biografice despre autor, un CV literar (dacă este cazul), volumul în format PDF (publicat între 2024 și iunie 2025) și date de contact. De asemenea, se pot face propuneri și pentru alte secțiuni de premii, precum cele care vizează activitățile îndelungate ale autorilor sau anumite proiecte remarcabile inițiate de aceștia. Evaluarea va fi realizată de un juriu format din personalități culturale și universitare: George Coandă (președinte), pr. Constantin Necula, Marius Andreescu, Veronica Balaj, Andrei Drăgulinescu, Adrian Artene, Teodora Marin, Maria Ivanov și Claudiu Dumitrache. Conform Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, într-un context tot mai dominat de criterii comerciale, Regal Literar rămâne un reper independent care cultivă tradiția, excelența și inovația. Premiile acordate nu țin cont de vizibilitatea mediatică a autorilor, ci de substanța operei și de fidelitatea față de valorile culturii scrise. Premiul Opera Omnia, acordat pentru prima dată Vor fi acordate premii principale și speciale la categorii precum poezie, proză, eseu, critică, publicistică, jurnalism cultural, traducere, știință, debut literar și inițiative culturale. De asemenea, vor fi decernate marile premii Opera Omnia, Cartea Anului și Omul Anului, dar și alte distincții speciale pentru proiecte culturale și instituții. Premiul Opera Omnia, introdus în acest an, nu va constitui o validare a operei autorului deja consacrat, ci o recunoaștere simbolică din partea unei comunități care se inspiră din opera sa și o consideră un model de valoare și folos. Ediția aniversară a Premiilor Regal Literar coincide cu trei mari sărbători de