Regatul Unit va investi 4,6 milioane de euro în apărarea cibernetică din Balcani pentru a face față amenințării ruse
Șefa diplomației britanice a făcut acest anunț înainte de a prezida joi, la castelul Hillsborough, în apropiere de Belfast (Irlanda de Nord), o reuniune a așa-numitului „Proces de la Berlin”, la care participă miniștrii de externe ai Uniunii Europene (UE) și ai celor șase națiuni din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Kosovo), scrie EFE. „Este în beneficiul tuturor să protejăm securitatea și stabilitatea în Balcanii de Vest, și trebuie să fim atenți la întreaga gamă de amenințări cu care se confruntă partenerii noștri din regiune — de la eforturile Rusiei de a reaprinde tensiunile etnice până la bandele josnice de traficanți de persoane care fac comerț cu vieți omenești”, a declarat Cooper într-un comunicat. Potrivit Ministerului britanic de Externe, summitul va aborda strategii pentru stimularea creșterii economice și a comerțului în regiune, precum și pentru intensificarea cooperării în lupta împotriva criminalității organizate legate de migrație. Consolidarea „rezilienței” Balcanilor Londra a subliniat importanța consolidării „rezilienței” țărilor din Balcanii de Vest pentru a combate „fluxul constant de amenințări hibride rusești menite să destabilizeze regiunea și să amplifice tensiunile etnice”. De asemenea, Marea Britanie a pledat pentru un efort comun în abordarea traficului de migranți în cadrul reuniunii, unde va fi anunțată o investiție de 10 milioane de lire sterline (11,5 milioane de euro) destinată dezvoltării de programe pentru combaterea imigrației ilegale. „Sprijinul pe care îl oferim partenerilor noștri din Balcanii de Vest pentru a combate traficul de persoane va avea un impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra câștigurilor rețelelor de criminalitate organizată implicate în migrație și va reduce amenințarea pe care acestea o reprezintă pentru Regatul Unit”, a explicat Cooper. Guvernul britanic a precizat că o parte din această investiție va finanța noi proiecte în regiune, cum ar fi formarea forțelor de ordine din Kosovo, consolidarea securității la frontiere și sprijinirea potențialelor victime ale traficului de persoane din Serbia. „Cooperarea internațională este esențială pentru a stimula creșterea economică, a proteja securitatea națională și a asigura frontierele noastre. Alianțele pe care le construim în afara țării ne fac mai puternici acasă”, a adăugat ministra laburistă. Pe lângă miniștrii de externe ai țărilor din Balcanii de Vest, la acest summit participă și omologii lor din Austria, Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Germania, Irlanda, Italia, Polonia și Slovenia, precum și reprezentantul Danemarcei, ca președinte în exercițiu al UE. Regatul Unit deține, de asemenea, președinția rotativă a Procesului de la Berlin și, după reuniunea de la Belfast, este programată pentru 22 octombrie o nouă întâlnire la Londra între liderii țărilor participante.
Regatul Unit a impus sancțiuni spionilor ruși implicați în bombardarea Mariupolului
Ministerul britanic de Externe a sancționat vineri 18 ofițeri ai serviciului de informații militare GRU, serviciul de informații militare al Federației Ruse, și trei dintre unitățile acestuia. Aceștia sunt acuzați de implicare în atacuri asupra infrastructurii critice europene, campanii de destabilizare și spionaj militar. Sancțiunile constă în înghețarea activelor financiare ale persoanelor și entităților vizate, interdicția de a călători în Regatul Unit și restricții privind colaborarea economică și financiară cu acestea. Printre acuzațiile cele mai grave se numără implicarea uneia dintre unitățile GRU în bombardarea Teatrului din Mariupol, în martie 2022, atac în care au murit aproximativ 300 de civili, conform bilanțului autorităților locale. Clădirea era folosită ca refugiu, iar pe asfalt fusese scris cuvântul „copii” în limba rusă, vizibil din aer, potrivit Reuters. Sancțiuni pentru destabilizarea Europei și Africii de Vest Aceeași unitate este acuzată și de atacuri cibernetice de mare amploare asupra Bundestagului german, în 2015, Comitetului Național Democrat și Congresului SUA în 2016, asupra guvernului Estoniei în 2020 și Jocurilor Olimpice de la Paris în 2024. Țintele au inclus mass-media, rețele de telecomunicații, instituții democratice și infrastructura energetică. Ministrul britanic de Externe, David Lammy, a declarat că măsurile arată hotărârea Marii Britanii de a răspunde acestor amenințări: „Spionii GRU conduc o campanie de destabilizare a Europei, subminare a suveranității Ucrainei și pun în pericol siguranța cetățenilor britanici”. Pe lângă GRU, sancțiunile vizează și trei lideri ai „African Initiative”, o rețea susținută financiar de Kremlin, care răspândește dezinformări în Africa de Vest și subminează inițiativele de sănătate publică prin teorii ale conspirației. Rusia nu recunoaște acuzațiile În urmă cu doar câteva săptămâni, trei bărbați au fost condamnați pentru incendierea unei afaceri din Londra cu legături ucrainene, într-un atac orchestrat de gruparea Wagner, organizație paramilitară privată rusească. Kremlinul a respins și aceste acuzații, susținând că sunt motivate politic și că Rusia nu reprezintă o amenințare pentru Marea Britanie. Atât Uniunea Europeană, cât și NATO au emis vineri declarații de susținere a noilor sancțiuni europene împotriva Rusiei și au condamnat „activitățile hibride destabilizatoare” desfășurate de regimul de la Kremlin în spațiul euro-atlantic. Marea Britanie și-a mărit bugetul militar pentru a-și adapta apărarea națională la amenințările din ce în ce mai complexe venite din partea Rusiei, inclusiv cele cibernetice și nucleare.