Momentul stânjenitor de care a avut parte Iliescu la discursul Regelui Mihai: De ce a refuzat monarhul să dea mâna cu fostul președinte în 2011
În 2011, fostul suveran Mihai a refuzat să-i mai strângă mâna fostului președinte Ion Iliescu, cu ocazia discursului ținut în Parlament, la aniversarea a 90 de ani. Iliescu, vizibil stânjenit, și-a retras mâna. Traian Băsescu, președintele de atunci, a lipsit, acuzându-l că și-a trădat țara în 1944, ba chiar i-a pus eticheta „slugă la ruși”. Mulți analiști au încercat să afle motivul din spatele gestului fostului suveran de-al ignora pe Iliescu, deși cei doi se împăcaseră cu 10 ani în urmă. Probabil că Regele Mihai a rememorat atunci momentele stânjenitoare pe care le-a îndurat din 1990 până în 1997. Forțat de comuniști să abdice și să plece din țară Forțat să abdice în dimineața zilei de 30 decembrie 1947 și să părăsească țara pe 3 ianuarie 1948, Regele Mihai a trăit în exil, devenind un simbol al rezistenței anticomuniste. „Abdic pentru mine şi pentru urmaşii mei de la Tron, renunţând pentru mine şi pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat la Rege al României. Las poporului român libertatea de a-şi alege noua formă de Stat“, a spus monarhul. A trăit cu titlul de prinț de Hohenzollern în Italia, Elveția și Regatul Unit al Marii Britanii. NU a participat la funeraliile tatălui său, fostul rege Carol al II-lea. Revenirea în țară: Prima încercare La un an după Revoluția anticeaușistă din 1989, pe 25 decembrie 1990, Mihai, acompaniat de soția sa, fosta regină Ana, fiica lor, Principesa Margareta, alături de alți membri ai familiei regale, au aterizat cu avionul la Aeroportul Otopeni, încercând să intre în România pentru prima oară, după 43 de ani, cu un pașaport diplomatic danez. Atunci, România era condusă de Ion Iliescu, liderul Frontului Salvării Naționale care preluase conducerea țării în urma Revoluției și câștigase alegerile prezidențiale. Fostul rege intenționa să viziteze Biserica Curtea de Argeș, să viziteze mormintele bunicilor săi și să asiste la o liturghie religioasă. Iliescu i-a refuzat intrarea în țară până în 1997 Însă, în timp ce se afla pe drum spre Curtea de Argeș, fostul rege și anturajul său au fost opriți de poliție. Familia regală a fost transportată înapoi la aeroport, forțată să părăsească țara. Partidele din opoziție, Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat au condamnat acțiunea lui Iliescu, considerând-o un abuz de putere. Cum justificase Ion Iliescu gestul? „Regele a venit fără un program stabilit, fără o minimă informare a autorităților, punându-ne în fața unui fapt împlinit”. Cu un an în urmă, Ion Iliescu a spus despre Mihai „că este un boșorog care ar trebui să-și vadă de pensie”. Fostul rege Mihai a condamnat dur gestul într-un interviu acordat presei internaționale, calificându-l drept o dovadă a „mentalității comuniste” a noii puteri: „Nu mi se permite să vin în țara mea ca un simplu cetățean, după 43 de ani de exil. Este un act de o lașitate fără margini”. În 1992, Guvernul Stolojan i-a permis lui Mihai să se întoarcă în România pentru a asista la slujba de Înviere de la Mânăstirea Putna, fiind întâmpinat de o mulțime mare de oameni. A ținut un discurs la Curtea de Argeș și altul la balconul Hotelului Continental, urmărit de 100.000 de oameni. A vizitat Bucureștiul și străzile s-au umplut de peste 1 milion de oameni care au încercat să-l vadă. „Mă simt ca un om care s-a întors acasă. Nu am uitat niciodată de acest pământ și de poporul meu.” A refuzat oferta lui Radu Câmpeanu de a candida la președinția României din partea Partidului Național Liberal. Între timp, Iliescu era alarmat de creșterea popularității fostului rege. Partidul Democrat Social Român a cerut ca Mihai să fie declarat persoana non grata în România. „Ce să caute vineri? Și la ora 2? Există un cadru normal al relațiilor cu cetățeni străini sau cei care vor cetățenie? Trebuie să depună cerere pentru a obține viză, care să fie însoțită de o motivație corespunzătoare. Nu a făcut-o până acum”. Reabilitarea de către Emil Constantinescu, din 1997 Fostului rege i s-a interzis să mai intre în România până în 1997, când noul președinte Emil Constantinescu i-a reabilitat cetățenia română și i-a permis să se stabilească în România, la Castelul Săvârșin din județul Arad și în Palatul Elisabeta din București. Familiei regale i-au fost restituite Castelul Peleș și Castelul Pelișor. Reconcilierea dintre regele Mihai și Ion Iliescu Reconcilierea dintre regele Mihai și Ion Iliescu a avut loc în 2001. Aflat la al treilea mandat atunci după câștigarea alegerilor prezidențiale din 2000, Iliescu avea o atitudine mai pro-occidentală și pregătea România pentru aderarea la NATO. La revenirea regelui, Iiescu a rescunoscut că a acționat greșit în trecut și și-a exprimat regretul pentru „starea de spirit” și „tensiunea” dintre anii 1990 și 1996. Președintele i s-a adresat fostului suveran cu titlul de „Sire”. Fostul rege Mihai a decedat pe 5 decembrie 2017. Fostul președinte i-a dedicat în memoria fostului suveran un mesaj sobru, dar respectuos, pe blogul său: „Am aflat cu tristeţe vestea încetării din viaţă a fostului suveran al României, Mihai I. Viaţa sa, într-un secol agitat, nu a fost nici simplă, nici uşoară. Şi-a făcut datoria cu onoare, a luat decizii determinante pentru viitorul ţării. A dovedit un exemplar patriotism în anii grei ai exilului. (…) Relaţia noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziţiei. Raţiunea şi sensul servirii interesului public, indiferent de poziţia în care ne aflam, au fost mai puternice şi, împreună, am reuşit să transmitem către partenerii noştri un mesaj puternic, de asumare a valorilor comunităţii europene.” Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Regele Mihai, din exil înapoi în țară. Cum a încercat fostul suveran să salveze monarhia în România
De ce îl ura Iliescu pe Regele Mihai. De la interzicerea intrării în țară la reconcilierea formală din 2001
După Revolutia din 1989, Regele Mihai I a fost nevoit sa stea departe de Romania încă aproape 8 ani, fostul suveran fiind umilit în mai multe randuri de regimul fostului presedinte Ion Iliescu. Regimul Iliescu a limitat accesul regelui în România. În 1990, la revenirea sa cu pașaport diplomatic danez, Regele Mihai a fost escortat rapid afară din țară. În 1995, i s‑a interzis prezența la înmormântarea lui Corneliu Coposu, în ciuda invitației oficiale, obligându‑l să transmită un mesaj înregistrat. Mai mult decât atât, în anul Revoluției, Ion Iliescu i-a adresat regelui Mihai un comentariu jignitor: „este un boşorog care ar trebui să‑şi vadă de pensie şi să ne lase dracului în pace”. Această remarcă reflecta dorința regimului Iliescu de a minimaliza rolul simbolic al fostului suveran în perioada imediat post‑Ceaușescu. După 43 de ani de exil, Regele Mihai a fost declarat persona non grata de PDSR După 43 de ani de exil, Regele Mihai I a dorit să revină în România, însă încercarea sa a fost întâmpinată cu refuz din partea autorităților. Prima tentativă a avut loc în aprilie 1990, în timpul mandatului lui Ion Iliescu, când regele a fost nevoit să se întoarcă din drum, din Zurich, după ce a aflat că i-a fost respinsă viza. Autoritățile române au invocat faptul că, din decembrie 1947, Mihai I nu mai avea cetățenie română, scrie Descoperă.ro. Permisiunea de a reveni în țară i-a fost acordată abia în 1992, cu ocazia Paștelui. Vizita a avut un impact major: aproximativ 500.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a-l întâmpina pe fostul suveran și pe familia regală. Entuziasmul populației a stârnit îngrijorare în rândul autorităților, care i-au interzis ulterior accesul în România timp de cinci ani. În 1994, după o nouă tentativă de revenire, PDSR a cerut Ministerului de Externe să-l declare persona non grata. Regele nu a fost lăsat să coboare din avion, autoritățile susținând că vizele nu se acordă la frontieră. Deși apucase să coboare pe scara aeronavei, a fost obligat să se întoarcă. Imaginile acestor două episoade au fost difuzate de TVR abia în 2013. Cum a justificat Iliescu decizia? Ion Iliescu a justificat ulterior decizia sa, susținând că sosirea Regelui Mihai era un „act de destabilizare”, făcut fără acordul autorităților și în contextul unor tensiuni sociale și politice. „Regele a venit fără un program stabilit, fără o minimă informare a autorităților, punându-ne în fața unui fapt împlinit”, a declarat Iliescu. În replică, Regele Mihai a condamnat dur gestul, calificându-l drept o dovadă a „mentalității comuniste” a noii puteri. „Nu mi se permite să vin în țara mea ca un simplu cetățean, după 43 de ani de exil. Este un act de o lașitate fără margini”, a spus Regele Mihai, într-un interviu acordat presei internaționale. Gestul a stârnit critici aspre atât în țară, cât și în străinătate. Politicienii din opoziția românească, condusă de PNL și PNȚCD, au condamnat ferm acțiunea, considerând-o un abuz de putere. La nivel internațional, presa occidentală a criticat dur regimul Iliescu, punând sub semnul întrebării angajamentul său față de valorile democratice și libertatea de mișcare. Ion Iliescu nu se temea că redobândirea cetățeniei române de către Regele Mihai și revenirea acestuia în țară ar putea declanșa un val monarhist care să amenințe forma de guvernământ republican. Temerea sa reală era legată de puterea simbolică imensă a fostului suveran, ilustrată clar în 1992, când, cu ocazia Paștelui, sute de mii de oameni din București și din întreaga țară s-au adunat pentru a-i asculta discursul rostit de la balconul hotelului Continental. Popularitatea de care s-a bucurat Regele Mihai în acel moment a fost percepută ca o amenințare directă la imaginea publică a lui Iliescu. De altfel, invitația din 1992 a fost, în mare parte, un gest calculat, menit să testeze reacția populației. Ulterior, toate cererile Regelui de a reveni în România au fost respinse. La 21 de ani de la revoluție Regele Mihai a refuzat să dea mâna cu Iliescu Normalizarea relațiilor dintre Regele Mihai și statul român a început odată cu alegerea lui Emil Constantinescu ca președinte, în 1996. În 1997, fostului suveran i-a fost restituită cetățenia română, iar președintele l-a invitat oficial să revină în țară, într-un context politic favorabil, în care PNȚCD (partid aflat la guvernare) era format în mare parte din susținători ai monarhiei. În anii anteriori, liderul liberalilor, Radu Câmpeanu, îi propusese regelui să candideze la alegerile prezidențiale din 1992, însă acesta a refuzat, considerând inițiativa inadecvată, opinie împărtășită și de majoritatea monarhiștilor. După revenirea la Cotroceni în 2001, Ion Iliescu i-a adresat Regelui Mihai o invitație oficială la inaugurarea unei galerii de artă, folosind apelativul „Sire” în scrisoarea trimisă. Cu acea ocazie, la fel ca și în alte întâlniri ulterioare, cei doi și-au strâns mâna, marcând gesturi de reconciliere simbolică. Abia la 21 de ani după Revoluţie, în data de 25 octombrie 2011 Regele a fost invitat să ţină un discurs în faţa Parlamentului. Tuturor le-a rămas în memorie momentul în care Suveranul a refuzat să dea mâna cu fostul preşedinte Ion Iliescu. Elogiul lui Iliescu după moartea Regelui După aceste tensiuni, Iliescu a adoptat un ton diplomatic. La moartea Regelui Mihai în 2017, fostul președinte l-a elogiat drept un om care și‑a făcut datoria cu onoare și a luat decizii esențiale pentru viitorul României în condiții dificile. A vorbit despre patriotismul său în exil și rolul său în integrarea europeană și euroatlantică a țării. „Păstrez amintirea discuțiilor purtate în decursul timpului, după 1989, atât la Versoix cât și la București. Relația noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziției. Rațiunea și sensul servirii interesului public, indiferent de poziția în care ne aflam, au fost mai puternice, și, împreună, am reușit să transmitem către partenerii noștri un mesaj puternic, de asumare a valorilor comunității europene. Prin dispariția Regelui Mihai se încheie poate cel mai zbuciumat capitol al istoriei României moderne, o istorie complexă, deseori dramatică, dar care a asigurat locul cuvenit al țării noastre în Europa și în lumea contemporană”, scria Iliescu pe blogul său.