Nicușor Dan: Firmele din Uniunea Europeană vor funcționa pe o reglementare identică în toate cele 27 de state europene
Președintele Nicușor Dan a afirmat că Uniunea Europeană se pregătește pentru introducerea unor reguli identice pentru companii în toate statele membre, dar și un plan de accelerare a producției: „Comisia a venit între timp cu propunere pentru așa-numitul al 28-lea regim”, spune Nicușor Dan, potrivit Mediafax. Președintele a explicat, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, care va fi procesul de simplificare a legislației aplicabile companiilor. „Comisia s-a angajat să vină cu 10 așa-numite omnibusuri de pachete legislative care simplifică legislația aplicabilă companiilor pe diferite sectoare. Dintre aceste 10 omnibusuri, toate au fost redactate de Comisie. Trei au trecut și de Consiliu și de Parlament, deci sunt în vigoare, două sunt acum în negociere între Parlament și Consiliu și celelalte sunt în negocierea Consiliului și celelalte cinci”, a precizat Dan. Șeful statului a subliniat că noile propuneri vizează un regim juridic uniform la nivelul întregii Uniuni, dar și un document normativ menit să protejeze sectoarele economice strategice. „Comisia a venit între timp cu propunere pentru așa-numitul al 28-lea regim, adică firme care să fie înființate și care să funcționeze pe o reglementare identică în toate cele 27 de state europene, și de asemenea, după cum știți, în urmă cu două săptămâni aproximativ, Comisia a propus așa-numitul Industrial Accelerator Act”. Referitor la stimularea industriei europene, președintele a arătat că noul act normativ are ca scop accelerarea procedurilor administrative și a producției în zone specifice. „Industrial Accelerator Act, un document care are o propunere normativă, care vrea să stimuleze producția industrială în cadrul Uniunii Europene, care vrea să protejeze niște domenii strategice, care vrea să accelereze producția industrială pe anumite zone și care de asemenea să accelereze niște proceduri de avizare uniform în cadrul Uniunii Europene”, a conchis Dan. Recomandările autorului:
Valeriu Zgonea, la conferința EUROPA CONNECT România Digitală:Reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei
Președintele Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Valeriu Zgonea, a subliniat că transformarea digitală a României nu ține doar de tehnologie, ci de integrarea acesteia în economie și societate, de consolidarea capacității instituționale și de cooperarea între autorități. Declarația a fost făcută în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală, în cadrul căreia a mai subliniat că fără reguli clare, competențe digitale și dialog constructiv, digitalizarea riscă să rămână superficială. Transformarea digitală este adesea redusă la tehnologie, însă adevărata provocare ține de modul în care aceasta este integrată în societate, susține președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea. „Noi când vorbim despre transformare digitală avem tendința să ne gândim la tehnologie, conectivitate, device-uri, platforme, algoritmi, cloud, centre de date, microcipuri sau chiar fabrici de inteligență artificială. Într-adevăr, este incomod, dar digitalizarea nu este în primul rând o problemă de tehnologie”, a declarat Zgonea. Potrivit acestuia, în statele europene digitalizarea este, în esență, un proces de integrare a tehnologiilor în economie și societate, iar succesul depinde de guvernanță, capacitate instituțională și reglementare. „Digitalizarea într-o societate europeană este o problemă de integrare a acestor tehnologii la un nivel cât mai profund. Guvernanța, capacitatea instituțională și reglementarea accelerează adopția, stabilesc standardele și creează cadrul de dezvoltare”, a explicat șeful ANCOM. Digitalizarea trebuie să fie centrată pe oameni Valeriu Zgonea a atras atenția că modelul european de digitalizare pune accent pe incluziune și pe factorul uman. „Digitalizarea inclusivă nu ar trebui să ocolească pe nimeni, fie că este vorba de persoane, firme sau instituții. Problema este că, pentru mulți dintre noi, productivitatea digitală este încă departe”, a spus acesta. Conferința Europa Connect – România Digitală Șeful ANCOM a criticat modul în care digitalizarea este uneori aplicată în administrație, subliniind că reformele sunt adesea superficiale. „Pentru multe instituții, digitalizarea înseamnă o digitalizare a birocrației. Exportăm în format digital birocrația analogică și ne lăudăm că am făcut digitalizare”, a afirmat Zgonea. Probleme structurale în transformarea digital Președintele ANCOM a identificat mai multe vulnerabilități care încetinesc procesul de digitalizare, printre care lipsa interoperabilității între instituții și deficitul de competențe digitale în administrație. „Avem o lipsă de interoperabilitate între instituții și o capacitate administrativă redusă, generată de deficitul de competențe digitale. Devine evidentă lipsa dialogului constructiv bazat pe rezultate, nu pe critică”, a subliniat acesta. Zgonea a atras atenția și asupra nivelului redus de digitalizare în mediul economic, în special în rândul IMM-urilor. „Pentru foarte multe companii, fluxurile de producție nu integrează procesele digitale sau tehnologii avansate de colectare și prelucrare a datelor”, a spus el. Reglementările europene schimbă paradigma Președintele ANCOM a explicat că Uniunea Europeană construiește o nouă arhitectură de reglementare digitală, în cadrul obiectivelor stabilite pentru Deceniul Digital 2030, care vizează consolidarea pieței digitale, protejarea drepturilor cetățenilor și creșterea competitivității economice. „Aceste priorități sunt susținute de un corp normativ amplu care include acte precum regulamentul privind serviciile digitale, piețele digitale, guvernanța datelor sau regulamentul privind inteligența artificială”, a precizat el. Oficialul a subliniat că aceste reglementări impun o schimbare majoră în modul de funcționare al autorităților. „Este o schimbare profundă de paradigmă, de la reglementarea sectorială clasică la o abordare transversală, bazată pe cooperare interinstituțională și coordonare la nivel european”, a declarat președintele ANCOM. În acest context, Zgonea a propus crearea unui mecanism de coordonare între instituțiile de reglementare din România. „Autoritățile de reglementare trebuie să se unească într-un comitet pentru a acționa convergent și pentru a limita timpii morți în luarea deciziilor, pentru că piața nu mai are răbdare”, a afirmat acesta. Conferința Europa Connect – România Digitală Securitatea cibernetică, componentă strategică Un alt element esențial al transformării digitale este securitatea cibernetică, considerată de Zgonea o componentă strategică a securității naționale. „Prin directiva NIS 2, autoritățile dobândesc atribuții clare privind supravegherea operatorilor de servicii esențiale și gestionarea riscurilor cibernetice. Scopul este menținerea încrederii cetățenilor în serviciile publice și private digitale”, a explicat acesta. România – infrastructură puternică, digitalizare lentă Președintele ANCOM a evidențiat contrastul dintre performanța infrastructurii digitale și nivelul redus de digitalizare a administrației și economiei. „România are o infrastructură digitală în top trei în Uniunea Europeană și un sector IT competitiv, dar digitalizarea administrației publice și a sectorului privat este lentă, fragmentată și inegală”, a declarat Zgonea. Reglementarea, esențială pentru transformarea digitală În concluzie, Valeriu Zgonea a subliniat rolul esențial al reglementării în dezvoltarea digitală și a avertizat că lipsa unui cadru coerent poate genera dezechilibre. „Reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei. Fără reguli, digitalizarea devine haotică, fără autorități puternice devine inegală, iar fără cooperare europeană devenim irelevanți”, a concluzionat președintele ANCOM. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
Publicația The New York Times intenționează să dea în judecată Departamentul de Apărare
Cotidianul a anunțat că va acționa joi în instanță împotriva Pentagonului, susținând că noile reguli adoptate de Departamen încalcă Primul Amendament și îngrădesc libertatea presei. Noile politici ale Pentagonului, intrate în vigoare din luna octombrie obligă jurnaliștii să semneze un formular de 21 de pagini ce limitează activități fundamentale, precum solicitarea de informații, discuțiile cu surse și obținerea de ponturi pentru investigații. Măsurile au scopul „Să închidă ușile Pentagonului, acele zone care au fost deschise din punct de vedere istoric presei, organizațiilor de știri, precum reclamanții, care investighează și acoiperă fără teamă sau favoritism acțiunile departamentului și ale conducerii sale”, potrivit plângerii depuse de The New York Times. Prin acest proces, Times cere instanței să suspende aplicarea noii politici și să declare ilegale clauzele ce restricționează exercitarea drepturilor constituționale. Într-o declarație, publicația a afirmat că va „apăra cu fermitate” libertatea presei, așa cum a făcut de-a lungul timpului în fața administrațiilor care au încercat să limiteze transparența. Pentagonul susține însă că accesul în clădire este un privilegiu, nu un drept, iar regulile sunt necesare pentru protejarea securității naționale și prevenirea scurgerilor de informații. Mai multe publicații printre care ABC, CBS, CNN, Fox News și NBC au transmis: „Politica este fără precedent și amenință protecțiile jurnalistice de bază” În urma adoptării politicilor pe 6 octombrie, mai mulți jurnaliști de la diferite publicații au refuzat să accepte noile reglementări și au continuat să acopere activitatea militară din afara clădirii.
Departamentul de Stat al SUA critică reglementările Uniunii Europene privind libertatea de exprimare
„În Europa, mii de oameni sunt condamnaţi pentru infracţiunea de criticare a propriilor guverne”, se arată într-o postare publicată pe reţelele de socializare de către Departamentul de Stat. Mesajul a făcut referire la Legea Serviciile Digitale (DSA), pachetul de reguli al UE privind reţelele sociale şi platformele digitale, declarând că „tot ce protejează DSA sunt liderii europeni de proprii lor cetăţeni”. Atacurile verbale ale administraţiei Trump nu sunt noi. În februarie, vicepreşedintele JD Vance a criticat guvernele europene la Conferinţa de Securitate de la München, susţinând că „Europa se îndepărtează de propriile valori fundamentale”. În martie, Brendan Carr, preşedintele Comisiei Federale pentru Comunicaţii, a avertizat că aceste reglementări pun în pericol libertatea de exprimare. Marco Rubio, Secretarul de Stat a anunţat în mai o nouă politică de restricţii de viză pentru oficialii străini implicaţi în cenzurarea postărilor americanilor, vizând inclusiv state europene. În paralel, autorităţile americane au început să analizeze postările online ale candidaţilor pentru vize, urmărind „orice indicii de ostilitate faţă de cetăţeni, cultură, guvern, instituţii sau principii fondatoare ale Statelor Unite”.
Site-urile populare cu conținut pentru adulți, investigate de Comisia Europeană. Accesul minorilor, pe lista de reproșuri
Comisia Europeană a deschis o anchetă împotriva Pornhub, XNXX, XVideos și Stripchat pentru nerespectarea normelor privind protecția minorilor din Legea Serviciilor Digitale. Comisia Europeană (CE) a anunțat luni deschiderea unei anchete oficiale împotriva a patru platforme de conținut pornografic, Pornhub, Stripchat, XNXX și XVideos, suspectate că permit accesul prea ușor al minorilor la materialele disponibile, scrie publicația Engadget. Patru site-uri pentru adulți, printre care Pornhub, în vizorul Comisiei Europene pentru posibile încălcări ale DSA Ancheta vizează posibile încălcări ale Digital Services Act (DSA), legislația UE care impune standarde stricte de siguranță online, inclusiv măsuri de protecție a copiilor. Concret, CE acuză site-urile că nu folosesc instrumente eficiente de verificare a vârstei, permițând accesul la conținut explicit printr-un simplu clic de confirmare că utilizatorul are peste 18 ani. „Copiii nu ar trebui să aibă acces la conținut pornografic. De aceea, Comisia a lansat aceste investigații,” a declarat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier, citat de The Guardian. Cum se apără proprietarii acestor site-uri, de fapt Într-un răspuns transmis publicației Engadget, reprezentanții Pornhub au afirmat că sunt „pe deplin angajați în protejarea minorilor online” și că site-urile lor respectă standardele RTA (Restricted to Adults) ale ASACP (Association of Sites Advocating Child Protection). Totodată, compania susține că soluția reală constă în verificarea vârstei la nivelul dispozitivului, nu pe site. Ancheta intră acum într-o etapă un pic mai profundă, iar dacă se confirmă încălcările, companiile pot fi sancționate cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală. În anumite condiții, CE poate accepta și măsuri corective voluntare din partea companiilor. Potrivit DSA, doar platformele cu peste 45 de milioane de utilizatori activi în UE intră sub jurisdicția directă a Comisiei Europene. În acest context, CE a precizat că Stripchat nu mai atinge acest prag și va intra, peste patru luni, sub reglementarea statului membru în care își are sediul, Cipru. Până atunci, site-ul rămâne parte a anchetei în desfășurare. Rămâne de văzut, totuși, cum va evolua această situația de vreme ce, într-adevăr, este suficient să bifezi că ești adult pe aceste site-uri și poți intra, în lipsa altor verificări, ceea ce ușurează negreșit accesul copiilor pe astfel de platforme.