Buzoianu: 5.000 de arbori tăiați ilegal într-o zonă din Brașov. Una dintre cele mai mari tăieri descoperite în ultimii ani
„Chiar o să mergem în județul Brașov săptămâna aceasta, unde a fost identificat un caz cu 5.000 de arbori tăiați ilegal. 5.000 de arbori tăiați ilegal într-o singură zonă, una dintre cele mai mari zone de tăieri ilegale descoperite în ultimii ani de zile”, a declarat Diana Buzoianu, luni seara, la Euronews. Ministra a afirmat că identificarea unui număr tot mai mare de cazuri arată că autoritățile au început să descopere situații care anterior nu erau identificate. „Vedem în sfârșit că controlul de la Garda Forestieră scoate la iveală din ce în ce mai multe tăieri care până acum părea că nu există”, a spus Buzoianu. Potrivit acesteia, fenomenul tăierilor ilegale nu a dispărut, chiar dacă în spațiul public exista percepția că amploarea ar fi scăzut. „Toată lumea era mulțumită. Fenomenul tăierilor ilegale părea că nu mai există. Asta era povestea care nu se vedea. El există în continuare, acest fenomen, și mă bucur că autoritățile în sfârșit iau măsurile necesare să crească cazurile pe care le descoperă”, a afirmat ministra. Buzoianu: Nu există favoruri pentru instituțiile din subordinea Ministerului Mediului Diana Buzoianu a declarat că verificările instituțiilor din subordinea Ministerului Mediului trebuie să ducă la măsuri concrete atunci când sunt identificate probleme. „Dacă controlul va veni cu niște concluzii bune pentru instituții, foarte bine, mergem mai departe. Dacă va veni cu niște concluzii în care să reiasă niște nereguli, voi cere măsuri aplicate de urgență, așa cum am făcut la toate celelalte instituții”, a spus ministra. Buzoianu a subliniat că nu vor exista tratamente preferențiale pentru instituțiile aflate în subordinea ministerului. „Nu există favoruri pentru nicio instituție din subordinea Ministerului Mediului, pentru că favorurile astea se plătesc dup-aia în vieți pierdute de români în propria noastră țară”, a afirmat Buzoianu. Reorganizarea Romsilva: de la 130 de directori la 36 În ceea ce privește reforma Romsilva, ministra a anunțat că metodologia pentru organizarea noilor structuri a fost pusă în transparență și că urmează aprobarea noilor organigrame. „La Romsilva, tocmai am pus în transparență metodologia pentru organizarea noilor structuri și sperăm că în perioada imediat următoare, dacă Consiliul de Administrație Romsilva și Romsilva nu mai blochează pe termen nedeterminat reorganizarea, să avem și organigramele aprobate”, a declarat Buzoianu. Potrivit acesteia, Ministerul Mediului a avizat deja noile structuri, iar după aprobarea organigramelor ar urma să fie organizate concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere. „În momentul în care avem organigramele aprobate, noi deja le-am avizat de la minister, eu sper ca în săptămânile următoare să le avem și aprobate de Romsilva, vor trebui să fie organizate concursuri”, a spus ministra. Buzoianu a precizat că numărul funcțiilor de directori va fi redus semnificativ, de la 130 la 36: „Concursuri pentru directori. Am sărit de la 130 de directori la 36 aproape de directori”, a afirmat Diana Buzoianu.
Ministra Mediului anunță reorganizarea Romsilva: Direcții regionale și criterii stricte pentru conducere
Reorganizarea Romsilva a fost adoptată în Ședința de Guvern, marcând una dintre cele mai importante reforme ale sistemului silvic din ultimii ani. Potrivit ministrei Mediului, Diana Buzoianu, noua structură administrativă va reduce numărul direcțiilor silvice și va introduce criterii clare de performanță pentru conducerea instituției. Decizia face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este legată de cererea de plată numărul patru. Romsilva va avea 19 direcții silvice regionale Noua reorganizare prevede trecerea de la structura actuală, formată din 41 de direcții silvice județene, la 19 direcții regionale. Ministra Mediului spune că această schimbare reprezintă un jalon din PNRR și este necesară pentru deblocarea unei noi tranșe de finanțare. „Astăzi a fost adoptată în ședința guvernului hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva. Este vorba de hotărârea de guvern care, practic, face trecerea de la cele 41 de direcții silvice la 19 direcții silvice regionale. Este o hotărâre de guvern care a fost, de altfel, și jalon în PNRR. Cu îndeplinirea acestui jalon, mergem înainte și cu cererea de plată numărul 4 pentru a putea să fie îndeplinite și ultimele condiții ca să primim acești bani. Dar mai departe de jalonul din PNRR, reorganizarea Romsilva, de fapt, va însemna inclusiv o reformă reală a acestei instituții”, a declarat Buzoianu. Reforma vizează combaterea problemelor din sistemul silvic Autoritățile spun că reorganizarea instituției este necesară în contextul problemelor semnalate în ultimii ani, inclusiv în privința tăierilor ilegale și a modului în care au fost gestionate unele cazuri. „Am văzut de-a lungul timpului cifrele alarmante cu privire la cazurile care au fost sesizate și apoi clasate, prescrise. Este clar că avem nevoie și de mecanisme interne în cadrul Romsilva, mult mai solide, pentru a putea să fie schimbată traiectoria în care a fost gestionată pădurea din România.” Directorii regionali vor fi evaluați anual pe baza unor indicatori de performanță O altă schimbare importantă vizează modul în care vor fi numiți și evaluați directorii direcțiilor silvice regionale. Aceștia vor fi selectați prin concurs și vor semna contracte de mandat, nu contracte de muncă. Performanța lor va fi evaluată anual pe baza unor indicatori clari. „Pentru viitoarele direcții regionale se va da un concurs. Directorul Silvic, care va câștiga acest concurs, va trebui să semneze un contract de mandat. Nu va mai avea contract de muncă. Contractul de mandat înseamnă că vor exista criterii de performanță care vor fi analizate în fiecare an. Această evaluare va putea să ducă inclusiv la încetarea mandatului dacă nu au fost îndeplinite două-treimi din criterii. Și o să vă dau câteva exemple dintre criteriile care au fost adoptate, pentru că ele arată, de fapt, necesitatea de reformă și acolo unde vom începe să ne uităm foarte clar la cifre, la date obiective. Vorbim și, de asemenea, de criterii de indicatori de performanță financiari, care sunt, de exemplu, profitul net raportat la suprafață sau timpul mediu de recuperare de creanțe, pentru că nu mai vrem să avem situații în care Romsilva este creditor și nu își face treaba, dar avem foarte mult mai important și criteriile indicatorii de performanță nefinanciari. De exemplu, faptul că vom avea parteneriate și evenimente făcute în cadrul comunităților locale, parteneriate făcute cu organizațiile non-guvernamentale, cu instituții. Faptul că se vor acoperi cererile de livrare pentru lemn de încălzire pentru populație. 70% din cererile care vor fi depuse în fiecare an vor trebui să fie cel puțin 70% răspunse și realizate ferm. Asta este un obiectiv extraordinar de important la nivel local pentru Romsilva. Este parte, practic, din serviciile publice pe care Romsilva le asigură pentru cetățeni.” Noi criterii pentru recuperarea prejudiciilor și combaterea ilegalităților Printre criteriile de performanță stabilite pentru conducerea direcțiilor silvice se numără recuperarea prejudiciilor și implementarea măsurilor stabilite de instituțiile de control. „Am pus criteriu ca în 90% din numărul de cazuri în care se constată prejudicii să existe apoi și chemări în judecată pe răspundere civilă și încercarea de recuperare a acestor prejudicii. Adică nu ne mai batem joc dacă sunt descoperite prejudicii, să zacă, să nu mai fie încercarea reală de a recupera acești bani. Am trecut de asemenea inclusiv un grad de implementare a măsurilor care au fost menționate în rapoartele de audiță sau în actele de control. Pentru că am văzut de-a lungul timpului că această instituție, în momentul în care este pusă în fața unui raport al Corpului de Control, în fața unui raport de audit, alege selectiv care dintre concluziile respective să fie sau nu respectate. Alege selectiv care dintre măsurile respective să poată să fie duse mai departe. Ei bine, dacă în 90% din aceste cazuri constatate și măsurile care au fost date nu vor fi realizate, în mod evident leadership-ul acelei direcții regionale nu mai are ce să caute ani de zile la rând. Pentru că nu putem să mergem înainte cu autorități de control care ies în față, zic care sunt problemele, autorități de audit care ies în față, expun anumite probleme și de la an la an pur și simplu doar se contestă cu aroganță diverse probleme constatate juridic și nu se rezolvă niciodată.”, a spus ministra. Monitorizare video și obiective clare pentru gestionarea pădurilor Reforma introduce și indicatori privind supravegherea pădurilor și implementarea programelor de regenerare forestieră. „Avem indicatori de performanță specifici. De exemplu, suprafața de pădure pentru care vor fi puse mijloace de supraveghere video. Avem proporția de puncte de acces auto în care vor fi de acum încolo puse sisteme CCTV și sisteme video. Vom avea inclusiv criterii dacă au fost stabilite anual programe de regenerare naturală sau artificială, lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor. Lucrările care se fac în fiecare an de către Romsilva, planuri care sunt aprobate de către Consiliul de Administrație, acestea trebuie să fie realizate 100%. Vorbim și despre programul de investiții. Directorii direcțiilor regionale silvice vor trebui să îndeplinească cel puțin 80% din programul de investiții pe care și-l asumă la începutul anului. Deci, pe scurt, vom trece de la o administrare care era mai