Ion Cristoiu arată fața nevăzută a ceremoniei de la Cotroceni: Grigore Ghica este un domnitor impus de ruși. Nicușor Dan și noi îl reabilităm acum ca fiind o persoană de urmat pentru prezent

ion-cristoiu-arata-fata-nevazuta-a-ceremoniei-de-la-cotroceni:-grigore-ghica-este-un-domnitor-impus-de-rusi.-nicusor-dan-si-noi-il-reabilitam-acum-ca-fiind-o-persoana-de-urmat-pentru-prezent

Grigore Alexandru Ghica s-a născut pe data de 27 august 1804, la Botoșani, și fost domn al Moldovei, sub numele Grigore al V-lea Ghica, în două perioade – din mai 1849 până în octombrie 1853 și din octombrie 1854 până la 3 iunie 1856. Acesta a fost ultimul domn al Principatului Moldovei și a fost numit la conducerea ţării odată cu instalarea pe tronul Munteniei a lui Barbu Ştirbei, ca urmare a Convenţiei de la Balta Liman (Turcia). Imediat cum a preluat frâiele țării a început să facă multe îmbunătățiri. A înființat școala de ingineri specialiști de drumuri și construcții, a stimulat exporturile și importurile prin coborârea vămii de la 12% la 5%. În timpul domniei sale, au fost adoptate reforme precum dezrobirea romilor și abolirea cenzurii. De numele său se leagă înființarea Jandarmeriei Române, după model francez, dar și prima maternitate publică din țară, Institutul Gregorian, finanțată din fonduri personale. Potrivit datelor Wikipedia, Grigore Alexandru Ghica a fost cel care a cerut reorganizarea agriculturii și a învățământului public în 1851. A desfințat dijma (un impozit feudal n.r.) și a mărit imașul (teren necultivat, folosit pentru pășunași), iar în timpul său, s-au construit 63 de școli elementare județene și numeroase școli primare. S-au înființat, de asemnea, două facultăți, de drept și filosofie. Totuși, numirea sa la cârma țării este una controversată, mulți istorici dezvăluind că a ajuns la conducere după ce a fost numit de turci, care la rândul lor au fost trimiși de ruși. Potrivit datelor Wikipedia, Mustafa Reșid Pașa, om politic turc și cunoscut reformator al Imperiului otoman, a fost cel care a propus ca fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica, să fie numit domn al Moldovei, imediat după Revoluția de la 1848. În prima domnie, Grigore Alexandru Ghica a fost numit în mai 1849, dar a ocupat tronul în 2 octombrie. Citându-l pe marele istoric și filozof Xenopol, jurnalistul Ion Cristoiu, a dezvăluit, în cadrul emisiunii sale „CristoiuTV“, că ultimul domn al Moldovei, Grigore Ghica, a fost impus de ruși. În volumul „Războaiele dintre ruși și turci și înrăurirea lor asupra țărilor române“, publicat în 1880, la Iași, de A.D. Xenopol, se explică cum au ajuns rușii și turcii să numească mai mulți domni în Principatele române. „Revoluția de la 1848 a fost înăbușită de Rusia lui Nicolae I. Nicolae I a fost un autocrat, care este și idolul lui Vladimir Putin. Deci a fost un foarte bun birocrat, dar un autocrat și, pe plan extern, un reacționar. Trupele țarisete au intervenit și, în 1848, au înăbușit revoluțiile. Cea maghiară și cele din țările române. Dar având în vedere că Înalta Poartă era considerată putere suzerană și Rusia era putere protectoare, rușii i-au obligat pe turci să intervină să înăbușe Revoluția de la 1848. În urma acestei revoluții, se încheie între Poartă și Rusia Convenția de la Balta-Liman, la 1 mai 1841. Și se prevede drept măsuri provizorii: „1.Domnii Principatelor să fie numiți direct de către Poartă, pe sorocul de 7 ani.“ În Muntenia este numit Gheorghe Bibescu și în Moldova Grigore Ghica. Deci el este numit de ruși și de turci. Numit, nu ales. 2. O armată ruso-turcă, de 25-35 de mii de oameni, să ocupe principatele pentru a sprijini urcările lor, deci pe cei doi domni, și, după ce țările se vor liniști, ea să fie redusă la 10.000. Aceste trupe vor părăsi Principatele, după desăvârșita lor organizare, dar vor fi întotdeauna gata pentru a reintra în ele de îndată ce ar cere. (…) Până atunci un comisar rus și unul turc vor sta în principate pentru a supraveghea mersul treburilor și vor îndrepta către gospodari și îndemnările lor de câte ori vor observa vreo abatere. Barbu Știrbei este numit în Valahia, de către Poartă, cu aprobarea Rusiei și Grigore Ghica în Moldova, nu, însă, fără consimțirea și învoirea Rusiei. Deci, Grigore Ghica este un domnitor impus de ruși. Pe care Nicușor Dan și noi îl reabilităm acum ca fiind o persoană emblematică de urmat pentru prezent.“, a transmis Ion Cristoiu. De când rămășițele ultimului domnitor au ajuns în țară, vineri, mai multe voci au criticat omagierea acestuia la Palatul Cotroceni. Potrivit acestora, anul acesta se împlinesc 175 de ani de când Grigore Ghica a înființat jandarmeria română, după modelul francez, iar acesta nu ar fi un omagiu adus istoriei neamului, ci francezilor. Cum a părăsit tronul Grigore Ghica În ianuarie 1853, Grigore Alexandru Ghica a suferit o cădere nervoasă și a intrat în depresie, după ce a fost implicat în așa-numitul scandal Hârnav. În memoriile sale, Nicolae Suțu relatează că, în 26 ianuarie 1853, s-a dus la Grigore Ghica și l-a găsit pe acesta divagând, „amestecând fapte și vorbe fără nici o legătură între ele, căuta să-mi argumenteze că dușmanii găsiseră calea să-l compromită, acuzându-l de fals.” Ghica i-a încredințat atunci conducerea Sfatului Administrativ lui Nicolae Suțu și a plecat pentru îngrijire, la Iași. La 23 martie, domnitorul s-a întors și a reluat frânele domniei. Acesta reușește să stabilizeze țara, din punct de vedere financiar. Dar tot acum izbucnește un nou război ruso-turc și rușii au intrat în Moldova în iunie 1853. Începerea ostilităților militare, prin declarația de război a Porții din octombrie 1853 i-a determinat pe domnitorul Moldovei și pe cel al Țării Românești să părăsească tronurile. Ghica și Barbu Știrbei au fost nevoiți să se retragă la Viena. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: MOMENT ISTORIC, gest de RESTITUIRE MORALĂ. Rămășițele pământești ale ultimului Domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, ajung acasă, în România. Palatul Cotroceni organizează ceremonia sub patronajul președintelui Nicușor Dan Sicriul Domnitorului Grigore Alexandru Ghyka va fi depus duminică la Palatul Cotroceni. Decizia de ultimă oră a președintelui

Procurorii italieni nu și-au dat acceptul pentru ca trupul lui Felix Baumgartner să fie dus în Austria și înmormântat

procurorii-italieni-nu-si-au-dat-acceptul-pentru-ca-trupul-lui-felix-baumgartner-sa-fie-dus-in-austria-si-inmormantat

Deși a trecut aproape o săptămână de la moartea lui Felix Baumgartner, trupul nu poate ajunge în Austria pentru înmormântare. Procurorii italieni refuză deocamdată repatrierea, pe motiv că ancheta nu s-a încheiat. Cazul nu este deloc ușor. Oamenii legii trebuie să afle dacă sportivul a suferit un atac de cord în timpul zborului cu parapanta sau a avut parte de probleme tehnice. Accidentul s-a produs într-un complex hotelier din localitatea italiană Porto Sant’Elpidio. Potrivit unui martor, partenerul Mihaelei Rădulescu s-a prăbușit lângă o piscină în care se aflau foarte mulți copii. Trupul neînsuflețit al lui Felix Baumgartner nu poate fi repatriat momentan Potrivit kurier.at, Felix Baumgartner își va dormi somnul de veci în Austria, de îndată ce va fi adus din Italia, dar acceptul oamenilor legii încă nu a venit. Aceștia așteaptă rezultatul autopsiei pentru a putea stabili cu exactitate ce s-a întâmplat. Momentan, singurele ipoteze apărute în spațiul public provin de la martori oculari. Unii susțin că decesul a survenit din cauze medicale, în timp ce alții invocă desprinderea unei camere video montate pe paramotor. Cele două versiuni se bat cap în cap, așa că anchetatorii trebuie să elucideze misterul. Abia după aceea, trupul neînsuflețit va putea fi repatriat. Mihaela Rădulescu a filmat ultimul zbor al partenerului De-a lungul celor peste 12 ani de relație, Mihaela Rădulescu i-a fost alături lui Felix Baumgartner în toate experiențele extreme. Nu a lipsit nici de la cea care avea să-i aducă sfârșitul, pe 17 iulie 2025. „Îl filmam decolând fără să știu că acesta va fi ultimul zbor din viața lui extraordinară. Timp de peste 12 ani am fost acolo la fiecare decolare și aterizare, de la parașutism, parapantă, zboruri cu elicopterul, paramotor până la spectacole de acrobație. Și când nu puteam fi acolo pentru unele zboruri cu elicopterul, aveam codul WLC – „apelul de aterizare al soției”. Nu am ratat niciunul. Cu excepția… acesteia. Felix Baumgartner se întoarce acum acasă, acolo, sus, unde a fost cel mai fericit vreodată. Vă mulțumesc tuturor pentru sprijin și pentru că ați păstrat moștenirea sa unică sus! Acest om a fost cu adevărat special, în atâtea feluri, și mă voi asigura că voi continua să spun povestea lui. Dar acum… trebuie să mă confrunt cu șocul, durerea, răsăriturile de soare în care pot face o singură cafea, nu două…”, a scris fosta prezentatoare TV pe o rețea de socializare, atașând postării și imaginile pe care le-a surprins în momentul decolării partenerului. Antonio, Toni pentru prieteni, îmbină foarte bine sportul cu „mondenul”. Nu are legătură de rudenie cu jucătorul care e campion alături de CFR Cluj, Andrei Burcă, e doar o coincidență de nume. Scrie despre fotbal și alte sporturi fără nicio problemă, fiind un mare fan al celor de … citește mai mult

Motivul pentru care tot mai mulți români stabiliți în Italia se întorc în țară. A devenit un adevărat fenomen

motivul-pentru-care-tot-mai-multi-romani-stabiliti-in-italia-se-intorc-in-tara.-a-devenit-un-adevarat-fenomen

Tot mai mulți români, care au plecat în Italia pentru a-și construi o viață mai bună, se întorc acum în țară. Astfel, conform Institutului Național de Statistică din peninsulă, doar anul trecut, peste 35.000 de români au părăsit țara în care emigraseră cu ani în urmă. Unul dintre motive îl reprezintă este costul ridicat al vieții din peninsulă. Totuși, Ministerul Educației din Italia confirmă că numărul studenților români a crescut. De exemplu, Universitatea din Bologna a raportat o creștere de 24%, în anul universitar trecut. O parte dintre cei care optează să-și continue studiile în Italia sunt născuți acolo, fiind copiii celor care acum se întorc în țară. „Părinții mei s-au mutat imediat după Revoluție. Dacă situația într-adevăr o să fie din ce în ce mai critică, nu-ți ascund că mi-aș dori să plec, poate în străinătate, cum au fost și părinții care au plecat din România în căutarea unor condiții mai bune”, a spus Simona Gîrneata, reprezentant al Ligii Studenților Români din Străinătate. Timp de 20 de ani, această țară a fost una dintre principalele destinații pentru românii care au plecat peste hotare să muncească pe bani frumoși, dar acum salariile nu se mai măresc, în timp ce traiul zilnic se scumpește. „Comunitatea de români din Italia începe să fie din ce în ce mai interesată să revină în țară. Salariile au stagnat și foarte mulți compatrioți de-ai noștri o duc foarte greu, abia ajung la sfârșit de lună cu salariul pe care îl câștigă aici”, a explicat Eugen Terteleac, președintele unei asociații de români, potrivit Știrilor ProTV. Conform datelor Eurostat, salariul din Italia a crescut cu doar 100 de euro din 2019 până în 2024, ajungând la 2.700 de euro. În schimb, în aceeași perioadă de ani, România a reușit să crească de două ori salariul mediu brut, ajungând la 1.850 de euro în 2024. Dar diferența dintre prețurile chiriilor rămâne însă mare. Dacă în București, prețul mediu pentru o chirie este de aproximativ 650 de euro, în Roma, oraşul cu cel mai mare număr de rezidenţi români din Italia, chiria medie se ridică și la 1.500 de euro. „Au căutat să plece în primul rând cei care se apropiau de vârsta de pensionare și cei care mai aveau puțini ani, pentru că deja își construiseră acasă o casă și nu ar mai fi plătit chiria. În schimb, cei tineri au ales să plece în Germania și spre Anglia. Au plecat foarte multe femei care îngrijesc bătrâni”, a spus Crina Suceveanu, jurnalistă în Italia. Autoritățile din Italia sunt tot mai îngrijorate de declinul demografic. Din 2014, ţara a pierdut un număr de cetățeni, echivalent al întregii populaţii a oraşului Milano, ceea ce înseamnă peste 1,3 milioane. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele