Curtea de Apel din Grecia aprobă extrădarea lui Vladimir Plahotniuc
Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat Moldovenesc, va fi extrădat de autoritățile elene (în speță, Curtea de Apel) în Republica Moldova, informează avocatul fostului deputat, Lucian Rogac. Conform procedurii, acum urmează ca Ministerul Justiției al Republicii Elene să emită o decizie finală de extrădare. De cealaltă parte, Procuratura Generală din Chișinău a solicitat, până acum, două cereri de extrădare ale lui Plahotniuc. În prima solicitare, procurorii invocă acte de escrocherie, spălare de bani în circumstanțe agravante, constituirea și conducerea unei organiații criminale. În cea de-a doua, sunt invocate trei cauze penale distincte, în care Plahotniuc are calitatea de învinuit pentru fapte deosebit de grave. Informații de context Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat Moldovenesc, a fost reținut pe Aeroportul din Atena pe 22 iulie, împreună cu un alt fost deputat, Constantin Țuțu, cu puțin timp înainte ca cei doi să se îmbarce pe o cursă către Dubai. Numele lui Plahotniuc apare în dosarele Fraudei Bancare, Metalferos și Sacoșa (Kuliok), în care este acuzat de coruperea fostului președinte ale Republicii Moldova, Igor Dodon. Plahotniuc este vizat în dosarele Fraudei Bancare, Metalferos şi Sacoşa (Kuliok), în care este acuzat de coruperea fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. Veronica Mihailov-Moraru, ministrul Justiţiei din Republica Moldova, a declarat: „După decizia instanţei, ministrul Justiţiei al Greciei confirmă un fel de validare a acestei decizii, după care se anunţă autorităţile statului care cer extrădarea, adică a părţii noastre, şi se iniţiază procedurile privind aducerea persoanei. Depinde de organizarea transportului, măsurile de securitate, de siguranţă, plasare. Sunt nişte măsuri organizatorice”.
Maia Sandu, despre vizita lui Nicușor Dan în Republica Moldova: Am petrecut un sfârșit de săptămână plăcut și plin de energie alături de Președintele României
„Ce frumos este august în Moldova! Am petrecut un sfârșit de săptămână plăcut și plin de energie alături de președintele României, Nicușor Dan, aflat cu familia în țara noastră”, a scris Maia Sandu într-o postare pe Facebook. Maia Sandu și Nicușor Dan au participat la evenimente desfăşurate în Orheiul Vechi, Sipoteni, Maşcăuţi şi Ciuciuleni. „Am ajuns împreună la mai multe evenimente din Orheiul Vechi, Sipoteni, Mașcăuți și Ciuciuleni – locuri cu oameni primitori, mândri de tradițiile lor, de tot ce au moștenit și ce creează”, a transmis lidera de la Chișinău. Preşedintele Republicii Moldova i-a îndemnat pe cetăţeni să profite de sezonul estival pentru a vizita localităţile ţării, a participa la festivaluri şi a susţine tradiţiile şi producătorii locali. „Atmosfera de sărbătoare și unitatea oamenilor ne arată cât de frumoasă este Moldova atunci când ne luăm timp pentru a o descoperi. Vă îndemn să vă bucurați de vară, de satele noastre, să mergeți la festivaluri și să susțineți tradițiile și producătorii autohtoni”, a adăugat Maia Sandu.
Un nou bloc politic ce reuneşte partide care vor unirea cu România se pregăteşte să intre în cursa electorală din Republica Moldova
În acest scop, ar urma să fie constituit un nou bloc electoral – „Unirea Națională” (BUN), scrie NewsMaker, care citează publicația Tribuna. Din această alianță politică ar urma să facă parte, printre altele, Partidul Reîntregirii Naționale „ACASĂ” și Partidul Național Liberal – formațiuni cunoscute pentru promovarea unirii Republicii Moldova cu România. Decizia de constituire a blocului a fost luată în cadrul ședinței Consiliului Platformei pentru Reîntregirea Națională din 18 iulie, scrie Tribuna. În cadrul ședinței au fost aprobate principalele direcții strategice pentru campania electorală, inclusiv planul de acțiuni pentru perioada 18 iulie – 28 septembrie, precum și lansarea procedurilor legale de înregistrare a blocului. Candidații la funcția de deputat vor fi selectați pe baza unor criterii stricte de profesionalism integritate și angajament față de obiectivul unirii Republicii Moldova cu România. „Candidații selectați vor trebui să demonstreze nu doar capacitate profesională și politică, ci și loialitate deplină față de valorile și obiectivele Platformei”, scrie Tribuna. Lista finală a candidaților și programul electoral al blocului vor fi aprobate în cadrul Congresului Platformei pentru Reîntregirea Națională, care urmează să aibă loc în luna august. Consiliul a lansat și un apel către organizațiile civice și grupurile de sprijin din teritoriu să înainteze propuneri de candidați, într-un proces care promite să fie „transparent”, „echidistant” și „riguros”. Platforma pentru Reîntregirea Națională își reafirmă, astfel, angajamentul de a promova un proiect politic unionist „asumat, serios și credibil” în viitorul Parlament de la Chișinău. Platforma „Reîntregririi Naționale” a fost lansată oficial pe 29 martie 2025. Mișcarea a anunțat, drept obiectiv, consolidarea identității românești a Republicii Moldova și pregătirea terenului pentru reîntregirea politică a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului.
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova respinge Blocul Victorie: nereguli grave, implicarea lui Ilan Șor și apeluri la schimbarea puterii venite de la Moscova
În cadrul şedinţei desfăşurate sâmbătă, Comisia Electorală Centrală a anunţat că cererea Blocului „Victorie” este respinsă, hotărârea intrând în vigoare imediat. CEC a motivat decizia prin faptul că au fost identificate carenţe în documentele prezentate, iar partidele componente nu au remediat problemele semnalate, deşi li s-a oferit această posibilitate. Printre nereguli se numără asigurarea cvorumului, denumirea blocului, absenţa unei liste cu membrii obligaţi să îşi declare averea precum şi neprezentarea unor documente fiscale care să indice cine a suportat cheltuielile pentru evenimentul de constituire a Blocului, desfăşurat la Moscova. CEC a mai evidenţiat şi implicarea directă a lui Ilan Şor în formarea şi promovarea blocului. Serviciul de Informaţii şi Securitate a sesizat Comisia semnalând evenimentul de la Moscova unde Şor a îndemnat la schimbarea puterii cu „orice preţ”. În cadrul evenimentului desfăşurat la începutul lunii iulie, Ilan Şor, un oligarh pro rus aflat în exil şi condamnat la la 15 ani de închisoare cu executare în dosarul cunoscut drept „Frauda bancară” sau „furtul miliardului” a declarat „Obiectivul nostru principal în aceste alegeri este să răsturnăm regimul fascist şi să organizăm alegeri democratice anticipate în următoarele şase luni”. De asemenea, Politicienii prezenţi la congresul de la Moscova au declarat că visează la o „unire cu Federaţia Rusă”.
Maia Sandu avertizează asupra tentativelor Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova în contextul alegerilor parlamentare din toamnă
Într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard, șefa statului a declarat că eventualul succes al forțelor proruse la scrutinul legislativ ar transforma țara într-un avanpost al războiului hibrid dus de Kremlin împotriva Uniunii Europene. Maia Sandu: „Rusia vrea să destabilizeze Republica Moldova înainte de alegeri” Potrivit acesteia, Moscova utilizează o gamă largă de instrumente pentru a influența procesul electoral: de la finanțarea ilegală a partidelor politice, manipulare în Găgăuzia, atacuri cibernetice, până la campanii masive de dezinformare și cumpărare de voturi. Autoritățile de la Chișinău au identificat deja „cazuri de cumpărare a votului în rândul a 140.000 de cetățeni” în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, ceea ce reprezintă între 8 și 10% din electorat, a precizat Maia Sandu. Avertisment ferm: Moldova riscă să devină bază a războiului hibrid al Kremlinului Maia Sandu a tras un semnal de alarmă: „Dacă Rusia vine la putere în Moldova (prin partidele pe care le controlează), țara va deveni o bază a războiului hibrid împotriva Uniunii Europene”. În acest context, președinta a reafirmat angajamentul ferm al Republicii Moldova pentru aderarea la UE, alături de Ucraina. „Suntem mândri că am pornit împreună pe acest drum și vrem să ajungem împreună la destinație”, a spus Sandu, adăugând că democrația moldoveană poate supraviețui doar ca parte a Uniunii Europene. Procesul de evaluare privind aderarea este estimat să se finalizeze până în septembrie 2025, iar autoritățile sunt pregătite să deschidă negocierile pe primele capitole. Ucraina apără, indirect, pacea în Republica Moldova Potrivit Maiei Sandu, „pacea în Republica Moldova este apărată în prezent de Ucraina”, subliniind încă o dată interdependența regională în fața amenințărilor rusești.
Donald Trump a informat mai multe state, inclusiv Republica Moldova, despre nivelul taxelor vamale aplicate de la 1 august
Președintele american Donald Trump a emis miercuri notificări tarifare finale pentru șapte parteneri comerciali de mică anvergură, în timp ce Administrația sa se apropie de un acord cu cel mai mare partener comercial al său, Uniunea Europeană. Trump a declarat într-o postare pe platforma sa de socializare Truth Social că, începând cu 1 august, va impune o taxă vamală de 20% pentru mărfurile din Filipine, 30% pentru mărfurile din Sri Lanka, Algeria, Irak și Libia și 25% pentru Brunei și Republica Moldova. Nu a fost emisă nicio scrisoare către Uniunea Europeană, dar Trump a declarat marți târziu că va emite „cel puțin șapte” notificări tarifare miercuri dimineață și mai multe după-amiază. Conform Reuters, cele mai recente scrisori se adaugă altor 14 emise la începutul săptămânii, inclusiv cele stipulând taxe vamale de 25% pentru Coreea de Sud și Japonia, care vor intra, de asemenea, în vigoare la 1 august, dacă nu sunt semnate acorduri comerciale până atunci. Trump: Discuțiile comerciale cu China și Uniunea Europeană au mers bine Trump a declarat că discuțiile comerciale au mers bine cu China și Uniunea Europeană, care este cel mai mare partener comercial bilateral al SUA. Trump a declarat că „probabil” va informa UE în termen de două zile la ce rată tarifară se poate aștepta pentru exporturile sale către SUA, adăugând că blocul celor 27 de națiuni a devenit mult mai cooperant. „Ne-au tratat foarte rău până de curând, iar acum ne tratează foarte frumos. Este ceva complet diferit, de fapt”, a spus el. Comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, a declarat că s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește un acord comercial-cadru și că o înțelegere ar putea fi posibilă chiar în câteva zile. Sefcovic a mai declarat că speră ca negociatorii UE să își poată finaliza activitatea în curând, având la dispoziție timp suplimentar ca urmare a prelungirii termenului limită al SUA de la 9 iulie la 1 august. „Sper să ajungem la o concluzie satisfăcătoare, posibil chiar în zilele următoare”, a declarat Sefcovic. Cu toate acestea, ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, avertizase anterior că discuțiile dintre cele două părți sunt „foarte complicate” și ar putea continua chiar până la termenul limită. Administrația Trump a promis „90 de acorduri în 90 de zile” după ce a prezentat o serie de taxe vamale specifice fiecărei țări la începutul lunii aprilie. Până în prezent, au fost încheiate doar două acorduri, cu Marea Britanie și Vietnam. Trump a declarat că un acord cu India era aproape. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
UE trimite ajutor Moldovei pentru a se apăra de atacurile cibernetice ale Rusiei înainte de alegeri
Uniunea Europeană se pregătește să trimită un grup de experți în securitate cibernetică în Republica Moldova, ca parte a unui efort fără precedent de a proteja alegerile parlamentare din septembrie de interferențele rusești. Acțiunea, denumită „rezerva cibernetică” a UE, ar marca prima intervenție operațională a acestui mecanism aflat încă în fază incipientă. Rusia, acuzată că vizează destabilizarea Moldovei Potrivit unui document intern al Comisiei Europene, Moldova a fost afectată puternic de efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei și este în continuare o țintă directă a activităților hibride ale Moscovei. Acestea includ atacuri informatice, campanii de dezinformare și tentative de influențare a opiniei publice împotriva direcției pro-europene a țării, notează Politico. În acest context, Comisia Europeană accelerează lansarea rezervei cibernetice – un grup de specialiști în securitate digitală din sectorul privat care pot fi mobilizați la cerere. Deși lansarea oficială era planificată pentru decembrie 2025, misiunea din Moldova ar putea deveni prima activare efectivă a acestui instrument european. Pe fondul tensiunilor crescute în regiune, autoritățile de la Bruxelles consideră că sprijinirea Chișinăului în fața amenințărilor cibernetice este esențială pentru protejarea proceselor democratice în vecinătatea estică a Uniunii Europene. Un efort european coordonat în sprijinul Moldovei Vineri, la Chișinău, va avea loc primul summit UE-Moldova, unde liderii europeni vor discuta inclusiv consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride și extinderea colaborării în domeniul securității cibernetice. În cadrul aceluiași summit, Uniunea Europeană va anunța prelungirea mandatului Misiunii de Parteneriat în Moldova cu încă doi ani, suplimentarea personalului cu 30% și majorarea bugetului cu aproape 20 de milioane de euro. Această misiune a contribuit deja la crearea unei agenții de securitate cibernetică în Moldova, la instruirea a mii de funcționari și la dezvoltarea unui centru strategic de comunicare. Conform directorului agenției de securitate cibernetică de la Chișinău, Mihai Lupașcu, țara „a îndeplinit cerințele necesare” pentru a beneficia de acest sprijin, iar aderarea la rezerva cibernetică ar spori semnificativ capacitatea de reacție în cazul unor atacuri majore. Simulări, alerte și implicarea giganților tehnologici Pentru a anticipa eventuale scenarii de atac, o simulare de amenințări hibride a avut loc recent la Chișinău, cu participarea reprezentanților Comisiei Europene, Google, Meta și TikTok. Scopul a fost pregătirea unui răspuns eficient în cazul unei campanii masive de dezinformare sau al unui atac informatic care ar putea perturba alegerile parlamentare din septembrie. De altfel, oficialii UE avertizează că un atac cibernetic de amploare în regiune ar putea avea efecte de propagare, afectând nu doar securitatea națională a Moldovei, ci și stabilitatea întregii regiuni. Prin semnarea Acordului Digital Europe Program în luna mai, Moldova a devenit eligibilă pentru asistență din partea rezervei cibernetice, în baza Regulamentului european privind solidaritatea cibernetică. Acest regulament mai include și un sistem de alertă care centralizează avertismentele și datele din domeniul securității informatice, pentru a permite reacții rapide din partea guvernelor.
Primul summit MoldovaUE, la Chișinău. Discuții privind aderarea și cooperarea bilaterală
La eveniment au participat liderii de la vârful instituțiilor europene: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, primiți la Chișinău de președinta Maia Sandu. La summit au mai participat președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, și prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean. „Primul summit Moldova–Uniunea Europeană arată că aderarea țării noastre la UE deja se întâmplă. Nu mai este un vis îndepărtat sau o promisiune vagă. Este un proces ancorat în realitate și construit pas cu pas, cu susținerea deplină a Uniunii Europene și a tuturor celor 27 de state membre”, a declarat Maia Sandu. UE va investi 1,9 miliarde de euro în Republica Moldova Discuțiile s-au axat pe procesul de aderare al Republicii Moldova la UE, investițiile prevăzute în cadrul Planului de Creștere – un pachet de sprijin financiar și tehnic în valoare de 1,9 miliarde de euro – și pe aprofundarea relațiilor bilaterale. Printre temele abordate s-au numărat: extinderea relațiilor comerciale; cooperarea în domeniul securității și apărării; investiții în infrastructura energetică, eficiența energetică și dezvoltarea surselor regenerabile; facilitarea contactelor între cetățeni, inclusiv eliminarea tarifelor de roaming și tranzacții bancare mai ieftine și mai rapide. Ursula von der Leyen a anunțat debursarea primei tranșe din Planul de Creștere: 270 de milioane de euro. Totodată, oficialii europeni au confirmat că Republica Moldova este pregătită să adere la programul „Roam like at Home”. Începând cu 1 ianuarie 2026, cetățenii moldoveni vor putea utiliza telefonia mobilă și internetul în UE fără taxe suplimentare. Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în martie 2022, a primit statutul de țară candidată în iunie 2022, a deschis oficial negocierile de aderare în iunie 2024 și se află în prezent în procesul de evaluare a legislației naționale.
Republica Moldova face presiuni pentru aderarea la UE. Bruxelles-ul nu are în plan decuplarea țării de Ucraina în procesul de extindere
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se va întâlni cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului UE, António Costa. În paralel, președinta Maia Sandu și guvernul de la Chișinău fac un efort pentru a accelera aderarea țării la UE. Moldova este dornică să prezinte progresele sale recente în ceea ce privește alinierea la standardele UE ca motive pentru decuplarea parcursului său de extindere de cel al Ucrainei. Totuși, Bruxelles-ul rămâne prudent. Într-o declarație pentru Euronews, o sursă din cadrul președinției rotative daneze a Consiliului UE a afirmat că „decuplarea procesului de extindere între Moldova și Ucraina nu este deocamdată”. Motivul este acela că dacă i s-ar permite Moldovei să meargă mai departe, ar putea trimite un semnal greșit, sugerând o aprobare strategică a obiectivelor destabilizatoare ale Rusiei în regiune. Amenințări hibride din partea Rusiei Bruxelles-ul rămâne foarte conștient de presiunile interne și externe cu care se confruntă Republica Moldova. În timp ce opinia publică este împărțită între sentimente pro-occidentale și pro-ruse, regiunea separatistă transnistreană, aflată sub control rusesc de facto, rămâne o sursă de instabilitate. Moldova și Ucraina au depus cereri de aderare la UE în martie 2022 și au primit statutul de țară candidată în iunie același an. Discuțiile oficiale de aderare au început în iunie anul trecut.
Un moldovean, care l-a descoperit pe Dumnezeu şi stilul vegetarian, a alergat 5.000 de kilometri în 47 de zile
La cei 45 de ani ai săi, Radu Budan, un atlet din Republica Moldova, se poate lăuda cu nu mai puțin de 5.000 de kilometri alergați în 47 de zile. Performanța a fost posibilă, potrivit spuselor sale, datorită apropierii de Dumnezeu, dar și a stilului de viață vegetarian, de la care nu se abate de mai bine de două decenii. Povestea e demnă de un film de Oscar, mai ales că în copilărie s-a confruntat cu mari probleme de sănătate. Medicii i-au descoperit o pneumonie cronică și i-au interzis să facă sport. Radu Budan, moldoveanul care a alergat 5.000 de kilometri în 47 de zile Ani întregi, bărbatul a trăit cu teama că orice efort fizic i-ar putea pune viața în pericol, până când a reușit să descopere echilibrul dintre sportul de performanță și stilul vegetarian. Un „guru” l-a făcut să conștientizeze importanța cărților în dezvoltarea sa personală și spirituală. Așa a ajuns să ducă la bun sfârșit una dintre cele mai dificile curse de ultramaraton din lume, „Self-Transcendence 3100 Mile Race”, care presupune ca fiecare participant să alerge zilnic aproximativ 100 de kilometri. „În fiecare zi trebuia să înconjori acel liceu peste 100 de ori. Cifra mea era 120, puteam să fac 121, 123, 119 cercuri în jurul liceului ca să acopăr 100 de kilometri. Aceasta era distanța stabilită la mine în minte, pe care încercam să o ating zilnic. E una să ajungi la start și e cu totul altceva să ajungi la finișul competiției”, a declarat Radu Budan pentru zdg.md. Cum a făcut față competiției: „Când am ajuns acolo, nu mai vedeam sens” Pentru atletul stabilit de ani în Elveția, obiectivul era simpla participare la cursa care a avut loc în toamna anului 2024, la New York. Nici nu îndrăznea să viseze că va reuși s-o câștige, mai ales după primele trei zile. „Visul meu era să ajung în competiție. Și când am ajuns acolo, nu mai vedeam sens. De parcă am ajuns fără pământ sub picioare, adică nu mai știam în ce parte mă îndrept. Eram pierdut în timp și în spațiu. După trei zile, mi-a venit mesajul că eu sunt acolo pentru a lucra pentru Dumnezeu. Adică cei care ajung la așa distanță, ei deja nu o mai fac pentru ei înșiși, o fac pentru țară, o fac pentru pământ, o fac pentru univers, pentru energia care alimentează universul nostru, care este mai presus decât dorințele noastre lumești. Cei care ajung acolo pun în mișcare lucruri mult mai înalte decât noi le putem vedea sau ni le putem închipui”, a dezvăluit Radu Budan.