UE trimite ajutor Moldovei pentru a se apăra de atacurile cibernetice ale Rusiei înainte de alegeri
Uniunea Europeană se pregătește să trimită un grup de experți în securitate cibernetică în Republica Moldova, ca parte a unui efort fără precedent de a proteja alegerile parlamentare din septembrie de interferențele rusești. Acțiunea, denumită „rezerva cibernetică” a UE, ar marca prima intervenție operațională a acestui mecanism aflat încă în fază incipientă. Rusia, acuzată că vizează destabilizarea Moldovei Potrivit unui document intern al Comisiei Europene, Moldova a fost afectată puternic de efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei și este în continuare o țintă directă a activităților hibride ale Moscovei. Acestea includ atacuri informatice, campanii de dezinformare și tentative de influențare a opiniei publice împotriva direcției pro-europene a țării, notează Politico. În acest context, Comisia Europeană accelerează lansarea rezervei cibernetice – un grup de specialiști în securitate digitală din sectorul privat care pot fi mobilizați la cerere. Deși lansarea oficială era planificată pentru decembrie 2025, misiunea din Moldova ar putea deveni prima activare efectivă a acestui instrument european. Pe fondul tensiunilor crescute în regiune, autoritățile de la Bruxelles consideră că sprijinirea Chișinăului în fața amenințărilor cibernetice este esențială pentru protejarea proceselor democratice în vecinătatea estică a Uniunii Europene. Un efort european coordonat în sprijinul Moldovei Vineri, la Chișinău, va avea loc primul summit UE-Moldova, unde liderii europeni vor discuta inclusiv consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride și extinderea colaborării în domeniul securității cibernetice. În cadrul aceluiași summit, Uniunea Europeană va anunța prelungirea mandatului Misiunii de Parteneriat în Moldova cu încă doi ani, suplimentarea personalului cu 30% și majorarea bugetului cu aproape 20 de milioane de euro. Această misiune a contribuit deja la crearea unei agenții de securitate cibernetică în Moldova, la instruirea a mii de funcționari și la dezvoltarea unui centru strategic de comunicare. Conform directorului agenției de securitate cibernetică de la Chișinău, Mihai Lupașcu, țara „a îndeplinit cerințele necesare” pentru a beneficia de acest sprijin, iar aderarea la rezerva cibernetică ar spori semnificativ capacitatea de reacție în cazul unor atacuri majore. Simulări, alerte și implicarea giganților tehnologici Pentru a anticipa eventuale scenarii de atac, o simulare de amenințări hibride a avut loc recent la Chișinău, cu participarea reprezentanților Comisiei Europene, Google, Meta și TikTok. Scopul a fost pregătirea unui răspuns eficient în cazul unei campanii masive de dezinformare sau al unui atac informatic care ar putea perturba alegerile parlamentare din septembrie. De altfel, oficialii UE avertizează că un atac cibernetic de amploare în regiune ar putea avea efecte de propagare, afectând nu doar securitatea națională a Moldovei, ci și stabilitatea întregii regiuni. Prin semnarea Acordului Digital Europe Program în luna mai, Moldova a devenit eligibilă pentru asistență din partea rezervei cibernetice, în baza Regulamentului european privind solidaritatea cibernetică. Acest regulament mai include și un sistem de alertă care centralizează avertismentele și datele din domeniul securității informatice, pentru a permite reacții rapide din partea guvernelor.
Primul summit MoldovaUE, la Chișinău. Discuții privind aderarea și cooperarea bilaterală
La eveniment au participat liderii de la vârful instituțiilor europene: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, primiți la Chișinău de președinta Maia Sandu. La summit au mai participat președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, și prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean. „Primul summit Moldova–Uniunea Europeană arată că aderarea țării noastre la UE deja se întâmplă. Nu mai este un vis îndepărtat sau o promisiune vagă. Este un proces ancorat în realitate și construit pas cu pas, cu susținerea deplină a Uniunii Europene și a tuturor celor 27 de state membre”, a declarat Maia Sandu. UE va investi 1,9 miliarde de euro în Republica Moldova Discuțiile s-au axat pe procesul de aderare al Republicii Moldova la UE, investițiile prevăzute în cadrul Planului de Creștere – un pachet de sprijin financiar și tehnic în valoare de 1,9 miliarde de euro – și pe aprofundarea relațiilor bilaterale. Printre temele abordate s-au numărat: extinderea relațiilor comerciale; cooperarea în domeniul securității și apărării; investiții în infrastructura energetică, eficiența energetică și dezvoltarea surselor regenerabile; facilitarea contactelor între cetățeni, inclusiv eliminarea tarifelor de roaming și tranzacții bancare mai ieftine și mai rapide. Ursula von der Leyen a anunțat debursarea primei tranșe din Planul de Creștere: 270 de milioane de euro. Totodată, oficialii europeni au confirmat că Republica Moldova este pregătită să adere la programul „Roam like at Home”. Începând cu 1 ianuarie 2026, cetățenii moldoveni vor putea utiliza telefonia mobilă și internetul în UE fără taxe suplimentare. Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în martie 2022, a primit statutul de țară candidată în iunie 2022, a deschis oficial negocierile de aderare în iunie 2024 și se află în prezent în procesul de evaluare a legislației naționale.
Republica Moldova face presiuni pentru aderarea la UE. Bruxelles-ul nu are în plan decuplarea țării de Ucraina în procesul de extindere
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se va întâlni cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului UE, António Costa. În paralel, președinta Maia Sandu și guvernul de la Chișinău fac un efort pentru a accelera aderarea țării la UE. Moldova este dornică să prezinte progresele sale recente în ceea ce privește alinierea la standardele UE ca motive pentru decuplarea parcursului său de extindere de cel al Ucrainei. Totuși, Bruxelles-ul rămâne prudent. Într-o declarație pentru Euronews, o sursă din cadrul președinției rotative daneze a Consiliului UE a afirmat că „decuplarea procesului de extindere între Moldova și Ucraina nu este deocamdată”. Motivul este acela că dacă i s-ar permite Moldovei să meargă mai departe, ar putea trimite un semnal greșit, sugerând o aprobare strategică a obiectivelor destabilizatoare ale Rusiei în regiune. Amenințări hibride din partea Rusiei Bruxelles-ul rămâne foarte conștient de presiunile interne și externe cu care se confruntă Republica Moldova. În timp ce opinia publică este împărțită între sentimente pro-occidentale și pro-ruse, regiunea separatistă transnistreană, aflată sub control rusesc de facto, rămâne o sursă de instabilitate. Moldova și Ucraina au depus cereri de aderare la UE în martie 2022 și au primit statutul de țară candidată în iunie același an. Discuțiile oficiale de aderare au început în iunie anul trecut.
Un moldovean, care l-a descoperit pe Dumnezeu şi stilul vegetarian, a alergat 5.000 de kilometri în 47 de zile
La cei 45 de ani ai săi, Radu Budan, un atlet din Republica Moldova, se poate lăuda cu nu mai puțin de 5.000 de kilometri alergați în 47 de zile. Performanța a fost posibilă, potrivit spuselor sale, datorită apropierii de Dumnezeu, dar și a stilului de viață vegetarian, de la care nu se abate de mai bine de două decenii. Povestea e demnă de un film de Oscar, mai ales că în copilărie s-a confruntat cu mari probleme de sănătate. Medicii i-au descoperit o pneumonie cronică și i-au interzis să facă sport. Radu Budan, moldoveanul care a alergat 5.000 de kilometri în 47 de zile Ani întregi, bărbatul a trăit cu teama că orice efort fizic i-ar putea pune viața în pericol, până când a reușit să descopere echilibrul dintre sportul de performanță și stilul vegetarian. Un „guru” l-a făcut să conștientizeze importanța cărților în dezvoltarea sa personală și spirituală. Așa a ajuns să ducă la bun sfârșit una dintre cele mai dificile curse de ultramaraton din lume, „Self-Transcendence 3100 Mile Race”, care presupune ca fiecare participant să alerge zilnic aproximativ 100 de kilometri. „În fiecare zi trebuia să înconjori acel liceu peste 100 de ori. Cifra mea era 120, puteam să fac 121, 123, 119 cercuri în jurul liceului ca să acopăr 100 de kilometri. Aceasta era distanța stabilită la mine în minte, pe care încercam să o ating zilnic. E una să ajungi la start și e cu totul altceva să ajungi la finișul competiției”, a declarat Radu Budan pentru zdg.md. Cum a făcut față competiției: „Când am ajuns acolo, nu mai vedeam sens” Pentru atletul stabilit de ani în Elveția, obiectivul era simpla participare la cursa care a avut loc în toamna anului 2024, la New York. Nici nu îndrăznea să viseze că va reuși s-o câștige, mai ales după primele trei zile. „Visul meu era să ajung în competiție. Și când am ajuns acolo, nu mai vedeam sens. De parcă am ajuns fără pământ sub picioare, adică nu mai știam în ce parte mă îndrept. Eram pierdut în timp și în spațiu. După trei zile, mi-a venit mesajul că eu sunt acolo pentru a lucra pentru Dumnezeu. Adică cei care ajung la așa distanță, ei deja nu o mai fac pentru ei înșiși, o fac pentru țară, o fac pentru pământ, o fac pentru univers, pentru energia care alimentează universul nostru, care este mai presus decât dorințele noastre lumești. Cei care ajung acolo pun în mișcare lucruri mult mai înalte decât noi le putem vedea sau ni le putem închipui”, a dezvăluit Radu Budan.
DOLIU în lumea muzicii. Maestrul Eugen Doga a murit la vârsta de 88 de ani
Maestrul Eugen Doga în vârstă de 88 de ani, s-a stins din viață marți, 3 iunie, anunță Ministerul Culturii din Republica Moldova. „Când, în mod firesc, ar fi trebuit să celebrăm viața, ne luăm rămas bun de la cel care a transformat sunetul în lumină: compozitorul, pedagogul, omul de cultură Eugen Doga. A plecat în tăcerea cerească cel care ne-a făcut cunoscuți în lume prin muzica sa nepământeană, vibrând între Eminescu și lacrimă, între vals și eternitate”, a transmis Ministerul Culturii de la Chișinău. Eugen Doga s-a născut în anul 1937 în satul Mocra din Transnistria. A studiat la Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău, apoi la Conservatorul de stat și la Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău . Compozitorul are la activ mai multe cântate: „Curcubeul alb”, „Primăvara omenirii”, „Vocea omenească”, poeme simfonice: „Inima veacului”. Maestrul a semnat coloanele sonore la peste 200 de filme cum ar fi: „Nunta la palat”, „Singur în fața dragostei”, „Zece ierni pe o vară”, „Lăutarii”, „Șatra”, „Gingașa și tandra mea fiară”, „Anna Pavlova”, „Patul lui Procust”. El a mai realizat coloana sonoră a peliculelor „Capra cu trei iezi”, „Maria Mirabela”, a serialului „Guguță”. Eugen Doga a semnat muzica pentru spectacolele: „Pe un picior de plai”, „Ce frumoasă este viața”, „Păsările tinereții noastre”, dar și pentru baletul „Luceafărul”. Eugen Doga a fost decorat de șase președinți: Leonid Brejnev, Mihail Gorbaciov, Vladimir Putin, Traian Băsescu, Vladimir Voronin și Maia Sandu. De asemenea, UNESCO a recunoscut în anul 2014 valsul din „Gingaşa şi tandra mea fiară” drept una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XX, iar preşedintele SUA, Ronald Reagan, l-a considerat „cel mai bun vals al al veacului”. Eugen Doga, la „ALTCEVA” cu Adrian Artene, despre unirea României cu Moldova: „Este o singură cultură, o singură limbă” În ianuarie 2023, maestrul Eugen Doga a fost invitatul lui Adrian Artene la podcastul „ALTCEVA”, unde a vorbit despre ideea unirii României cu Republica Moldova, țări despre care spune că au aceeași cultură. „Cu această unire este o mare ticăloșenie, hai să o numim simplu, dă-o dracului! Ce înseamnă unirea? Înseamnă protocol. Ce faci cu protocolul? S-au adunat și au semnat protocolul. S-au adunat anul trecut la Chișinău. S-a realizat ceva? Nimic. Unii trebuie să cunoască muzica din România, eu trebuie să cunosc la Chișinău muzica românească. Cărțile românești trebuie citite la Chișinău, cele de la Chișinău trebuie citite în România. Concertele și așa mai departe. Două Ministere ale Culturii… Ce, avem două culturi? Eu nu am observat. Eu am observat că este o singură cultură, o singură limbă și atunci, haideți să facem și această unire. Dar protocolul durează jumătate de minut”, a spus Eugen Doga într-un interviu acordat lui Adrian Artene. Maia Sandu anunță doliu național în ziua funeraliilor compozitorului Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a exprimat profundul regret pentru decesul marelui compozitor Eugen Doga și a anunțat doliu național în ziua funeraliilor acestuia, se menționează într-un comunicat al președinției de la Chișinău. „Am aflat cu tristețe despre decesul marelui Eugen Doga. Am crescut pe melodiile din filmul «Maria Mirabela» și am plâns ascultând muzica din «Lăutarii». Purtăm cu noi pretutindeni celebrul vals «Gingașa și tandra mea fiară» (din filmul lui Emil Loteanu) și recunoaștem compozițiile maestrului de la primele note”, a declarat Maia Sandu. Pentru a-i aduce un omagiu maestrului, ziua funeraliilor sale va fi declarată zi de doliu național în Republica Moldova. În această zi, drapelele de stat vor fi coborâte în bernă, iar instituțiile publice și cetățenii sunt îndemnați să păstreze un moment de reculegere în memoria marelui compozitor. De asemenea, mesaje de condoleanțe au fost transmise și de către premierul și șeful legislativului din Republica Moldova. Sursa foto: Facebook / Eugen Doga CITEȘTE ȘI: VIDEO | Eugen Doga, la „ALTCEVA” cu Adrian Artene: ”Dumnezeu ți-a dat acest har, dar tu trebuie să-l întorci!” VIDEO | Eugen Doga, la „ALTCEVA” cu Adrian Artene, despre unirea României cu Moldova: „Este o singură cultură, o singură limbă” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Dan Dungaciu: Simion este urât în Moldova pentru poziția unionistă
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum crearea efectivă a Republicii Moldova este un câștig al unui război hibrid. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dungaciu: „Republica Moldova urăște Basarabia Românească” Analistul a explicat motivul pentru care este urât George Simion în Republica Moldova. În viziunea lui Dungaciu, Simion este detestat pentru discursul său unionist. Republica Moldova, spune geopoliticianul, urăște Basarabia românească, mai tare decât urăște Rusia. Ruptura celor două state, explică Dan Dungaciu, este cea mai mare victorie a URSS și a Federației Ruse. „Pe George Simion îl urăsc pentru asta. Nu pentru poveștile cu Rusia și Ucraina. Maia Sandu a guvernat cu domnul Dodon când a venit domnul Cozac și i-a pus împreună. Deci nu e vorba de Rusia… Ei detestă Basarabia Românească, nu adeziunea la ruși, să ne înțelegem. Ei știu foarte bine despre ce e vorba. Din păcate, ei nu înțeleg, săracii de ei, că această rupere identitară de români este cea mai mare victorie strategică a URSS-ului și a Federației Ruse, pentru că războiul hibrid împotriva Basarabiei n-a început acum, de un an-doi. Republica Moldova a fost creată ca urmare a unui război hibrid, inclusiv împotriva României. Transnistria a fost creată ca un război hibrid al sovieticilor împotriva României.”, a explicat Dungaciu. Dan Dungaciu: „Maia Sandu este expresia victoriei sovietice la Chișinău” Sociologul a discutat despre crearea „statului” Transnistria, un efect al unui război hibrid. Acest stat a fost creat în 1924 și a fost o metodă de propagandă sovietică împotriva Regatului României. Dungaciu susține că actualul discurs al Președintei Maia Sandu nu este decât o dovadă a victoriei socialiste. „Când au făcut Transnistria, în 1924, erau lumini aprinse pe malul Prutului, pe malul sovietic, permanent, ca să vadă basarabenii, ce bine e să trăiești în URSS, și ce rău este în Republica Burgheză, în Regatul burghezilor români. Transnistria au făcut-o printr-un exercițiu de război hibrid. Și la Republica Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească, Transnistria, făcută în 1924, s-a lipit, de fapt, cu Basarabia și s-a transformat în Republica Sovietică Moldovenească. Deci, sovieticii au făcut asta… Și le-a reușit experimentul. Ei au zis moldovenii nu sunt români, că moldovenii nu vorbesc în limba română. Într-o mare măsură, le-a reușit acest experiment. Ei nu își dau seama că inclusiv doamna Maia Sandu, discursul doamnei Maia Sandu este expresia victoriei sovietice la Chișinău.”, a menționat sociologul. „Niciun Patriarh al României nu a trecut Prutul.”, a menționat analistul În finele discursului, pentru a întări ruptura dintre România și Republica Moldova, Dungaciu a vorbit de Patriarhia Română. După spusele sociologului, administrația de la Chișinău nu a invitat niciodată în 100 de ani vreun Patriarh român peste Prut. Ruptura este cu atât mai puternică, cu cât Mitropolie Basarabiei era una dintre cele mai importante de pe teritoriul românesc. Această mitropolie avea propria bancă, fiind supra-numită Mitropolia de Aur. „Eu când vorbesc din incompetența generală și lăcomia generală, despre asta este și vorba. De asta, niciodată, suntem în 2025, deci 100 de ani de Patriarhie Română, Patriarhul român nu a primit vreo invitație să treacă Prutul. Niciun Patriarh al României nu a trecut Prutul. Toți patriarhii ruși au ajuns în Republica Moldova de câteva ori. La 100 de ani de Patriarhie Română, 1925-2025, nu-i dai Patriarhului român o invitație să sărbătorim împreună 100 de ani de patriarhie. Mitropolia Basarabiei, în perioada interbelică, era numită o mitropolie de aur. Era singura Mitropolie care avea bancă, Banca Mitropoliei Basarabiei. Din păcate, doamna Maia Sandu împreună cu domnul Dodon… Diferența dintre partidul doamnei Maia Sandu și Dodon nu este una majoră. Ei se revendică de aceeași sursă.”, a concluzionat Dan Dungaciu.
Sebastian Burduja, despre contractul de livrare a gazelor din perimetrul Neptun Deep către Republica Moldova: Un avantaj strategic și o responsabilitate
Sebastian Burduja – ministrul Energiei – a salutat semnarea contractului de livrare a gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep, între OMV Petrom și compania de stat din Republica Moldova, Energocom SA. Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, acest contract prevede furnizarea de gaze naturale timp de trei ani către punctul virtual de tranzacționare (VTP) din România, cu destinația finală Republica Moldova. Gazele vor proveni din zăcământul offshore Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale din Marea Neagră și primul proiect de mare adâncime al României, cu rezerve estimate la cel puțin 100 de miliarde de metri cubi. „Resursele din Marea Neagră sunt un avantaj strategic pentru noi și o responsabilitate față de vecinii și frații noștri. Am spus mereu că Neptun Deep este despre solidaritate, despre viitorul energetic comun al regiunii. Semnarea acestui contract demonstrează că România nu doar promite, ci livrează – resurse, siguranță și încredere”, a precizat Sevastian Burduja, ministrul Energiei. „Proiectul Neptun Deep este cel mai amplu proiect de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră” Totodată, Sebastian Burduja a specificat că România ajută Republica Moldova cu „stabilitate, cu predictibilitate și cu o viziune comună” „Ajutăm Republica Moldova cu gaze, cu stabilitate, cu predictibilitate și cu o viziune comună. Prin această livrare de gaze către Republica Moldova, România confirmă rolul său de furnizor de securitate energetică în regiune. Este o misiune pe care ne-o asumăm cu responsabilitate, conștienți că stabilitatea energetică este fundamentul unei economii funcționale și al unui stat puternic”, a declarat Sebastian Burduja. Ministrul Energiei a mai spus că este vorba de o cantitate mai mică de 1% din totalul rezervelor minime confirmate în perimetrul Neptun Deep. Proiectul Neptun Deep este cel mai amplu proiect de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră și primul de mare adâncime din România. Co-dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom, Neptun Deep are rezerve estimate la minim 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Primele volume comerciale sunt așteptate în 2027, iar acest contract semnat cu Energocom SA devine primul pas concret de valorificare regională a acestei resurse strategice. Citește și: George SIMION îi lansează provocarea lui Nicușor Dan: „Diseară dezbatere cu Nicușor Dan, la Digi, la Antene, oriunde vrea el” Petrișor Peiu: „Opoziția nu influențează ECONOMIA. Guvernarea are toată puterea și toată responsabilitatea” Ilie Bolojan a primit la Cotroceni o fostă ostatică HAMAS cu cetățenie israeliano-română Ministerul Afacerilor Externe: Putin folosește aceleași narative care au servit ca pretext pentru un RĂZBOI brutal de anexare Nicușor Dan, GLUMEȚ după ce a fost întrebat ce garanții oferă pentru independența Justiției: „Calificativul de procesoman” S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele
Performanță extraordinară în șah: Irina Bulmaga este vicecampioană europeană! Ce s-a întâmplat în cele 11 runde disputate în insula Rhodos
Irina Bulmaga (31 de ani) a devenit vicecampioană europeană la şah, după ce a pierdut finala cu Teodora Injac (Serbia). În perioada 31 martie – 11 aprilie 2025, insula Rhodos din Grecia a găzduit Campionatul European Individual de Șah Feminin. România a fost reprezentată de patru sportive: Irina Bulmaga, Mihaela Sandu, Alessia Ciolacu și Miruna Lehaci. Irina Bulmaga, reușită de excepție în șahul european La această întrecere, Irina Bulmaga a avut 11 runde pline de suspans, terminate cu o performanţă remarcabilă: 6 victorii, 4 remize şi o singură înfrângere. Este cea mai mare performanţă a carierei pentru şahista română, dar şi cel mai bun loc ocupat de România în istoria de 25 de ani a principalei competiţii europene individuale feminine. Irina Bulmaga, plecând din poziția 23 conform ratingului ELO, a avut un parcurs excepțional, încheind competiția pe locul al doilea și obținând medalia de argint. Această performanță este cu atât mai notabilă cu cât a depășit așteptările inițiale, demonstrând determinare și măiestrie pe parcursul celor 11 runde ale turneului. „Rezultatul obținut de Irina Bulmaga confirmă că România are nu doar talent, ci și forța de a concura la cel mai înalt nivel al șahului european. Este o performanță remarcabilă, care inspiră întreaga noastră comunitate și validează eforturile susținute ale Federației Române de Șah în sprijinul excelenței. Felicitări, Irina – ai scris istorie pentru România!”, a declarat președintele Federației Române de Șah, Vlad Ardeleanu. Cine este Irina Bulmaga Irina Bulmaga este o jucătoare româncă de șah născută în Republica Moldova, care a obținut titlurile de mare maestru la feminin (2012)și maestru internațional (2013). Între 2001 și 2009 a câștigat mai multe campionate de șah la junioare în Republica Moldova. A câștigat trei Campionate Mondiale de Șah Școlar în 2005, 2006 și 2007. Ulterior, ea a câștigat Campionatul de Șah feminin din Republica Moldova de două ori consecutiv. Din 2009 Irina Bulmaga a ales să reprezinte România. Din 2012, este o prezență constantă în Top 100 cele mai bine cotate femei din lume în șah și din decembrie 2016 până acum – cea mai bună șahistă din România. Peste 25 de ani de experiență în presa sportivă. A debutat ca jurnalist în 1997, în primul an de facultate, fiind redactor la ziarul ZIUA care avea, la acea vreme, un supliment de 4 pagini dedicat sportului. Apoi s-a transferat la Sportul Românesc, Evenimentul Zilei, ProSport (reporter special … citește mai mult