Bunica Veruța a ajuns virală pe rețelele sociale. Poveștile sale savuroase i-au adus popularitate
Într-o lume în care stresul domină, bunica Veruța, cunoscută în mediul online pentru poveștile sale, a explicat de ce oamenii erau pe vremuri mai fericiți, în ciuda neajunsurilor de după război. Tanti Veruța reprezintă un simbol al bucuriei de viață. Deși are 86 de ani, ea emană o vitalitate remarcabilă, a cărei amprentă i se citește pe chip. Fericirea ei nu este una întâmplătoare, ci este rezultatul unui mod activ de a trăi, cu o inimă și o minte senină. Bunica locuiește în comuna Botoșana, iar curtea ei este plină de viață, de animale și o gospodărie bogată pe care o îngrijește cu dăruire. Bunica Veruța are mii de urmăritori Chiar dacă viața ei este una tradițională, ea a cunoscut popularitatea în mediul online prin intermediul nepoate sale. Tânăra i-a împărtășit înțelepciunea prin zeci de filmulețe care au strâns milioane de vizualizări. Pe platforme precum Facebook și TikTok, bunica Veruța este urmărită de zeci de mii de fani, care îi ascultă sfaturile de viață cu admirație: „Un om de poveste, îmi amintește de mama mea și de vremurile de demult”, a transmis o urmăritoare. De ce crede că fericirea a dispărut Într-unul dintre cele mai populare filmulețe publicate pe rețelele sociale, bunica Veruța a vorbit despre diferențele dintre viața simplă de odinioară și cea stresantă din prezent. „Acum trăiesc foarte bine, dar nu-a așa relaxați. Cu toate că erau după război, erau neajunsuri, dar erau oamenii veseli și veselia asta te ține sănătos. Stresul… Eu am stat acum la o petrecere și am discutat de ce eram noi atât de veseli. Nu erau atât de multe cerințe ca acum, pentru că acum «trebuie bani». Atunci nu aveam butelie de plătit, nu aveam curent de plătit, nu aveam televizor, nu aveam aragaz, dar ne simțeam bine, dacă veneau rudele la noi, repede găteam, mâncam și râdeam. Acum toate bunurile pe masă le-am acoperit. Nu se mănâncă. Nu mai sunt bucurii. Aveau o binecuvântare la Dumnezeu. Acum oamenii vor să facă fără puterea lui Dumnezeu și nu le prea iese”, a spus bunica într-un filmuleț apreciat de 10.000 de persoane.
Un bărbat a ajuns la tribunal după ce a apreciat fotografiile mai multor femei. Care este explicația
Cuplurile căsătorite au un nou motiv de panică. Înainte să dea un like ar trebui să se gândească de două ori. Curtea Supremă din Turcia a stabilit că aprecierea fotografiilor unor persoane de sex opus pe rețelele de socializare poate fi considerată un motiv de divorț. Potrivit publicației Habertürk, totul a pornit de la un cuplu din Kayseri, H.B. și S.B., care au ajuns la tribunal acuzându-se reciproc de comportament toxic. Femeia susținea că soțul ei o umilea, refuza să îi dea bani, dădea like-uri altor femei și încălca obligațiile de fidelitate. El a ținut morțiș să precizeze că soția lui era geloasă, insultătoare și comentase urât la propriile ei postări. Tribunalul din Kayseri a decis: bărbatul e vinovat grav, femeia doar „puțin vinovată”. A urmat o listă lungă de pensii alimentare, daune morale și materiale, plus dobânzi — adică o notă de plată serioasă pentru fiecare like nevinovat dat prin feed. În urma procesului de divorț, soția a primit: 500 TL suport temporar (aprox. 12 dolari) 750 TL pensie alimentară (aprox. 18 dolari) 80.000 TL despăgubiri materiale și morale (aprox. 1.884 dolari) Infidelitatea online, un nou precedent juridic Bărbatul a încercat să conteste decizia, dar fără succes. Curtea de Apel a confirmat că like-urile pot submina încrederea, iar judecătorii nu au avut niciun dubiu în privința verdictului. În final, Curtea de Casație a închis definitiv cazul, confirmând hotărârea și transformând-o într-un precedent cu greutate. Acum avocații din Turcia discută aprins despre ce va urma: vor deveni like-urile noua „amprentă digitală” în procesele de divorț? Un lucru e cert: scrollatul nevinovat nu mai e chiar atât de nevinovat. De acum înainte, soții și soțiile din Turcia vor trebui să navigheze prin social media ca pe un câmp minat — fiindcă o simplă inimioară poate declanșa mai mult decât o discuție în contradictoriu: poate aduce chiar și actele de divorț. Recomandările autorului:
Australia adaugă Twitch la lista rețelelor sociale interzise adolescenților, dar scutește Pinterest
Începând cu 10 decembrie, Australia va deveni prima țară care interzice accesul persoanelor sub 16 ani la rețelele sociale. Companiile care nu iau „măsuri rezonabile” pentru a se conforma riscă amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (32 de milioane de dolari). Comisarul eSafety a explicat că Twitch este considerat serviciu de social media deoarece este folosit în principal pentru streaming live și pentru publicarea de conținut interactiv. Aceste funcții le permit utilizatorilor, inclusiv copiilor, să comunice între ei, potrivit Reuters. Twitch a anunțat că va dezactiva toate conturile utilizatorilor sub 16 ani începând cu 9 ianuarie. De asemenea, va bloca crearea de noi conturi de către minori imediat ce interdicția va intra în vigoare luna viitoare. Pinterest nu va fi adăugat pe listă. Potrivit comisarului pentru siguranță electronică, platforma oferă unele funcții sociale, dar aceste funcții nu reprezintă scopul ei principal. Pinterest este folosit în special pentru colecționarea imaginilor și organizarea de idei. La începutul lunii, comisarul a extins deja interdicția pentru a include Reddit și Kick, o platformă de streaming video live. Printre companiile mari deja vizate se află Meta Platforms – care deține Facebook, Instagram și Threads – precum și Snapchat, TikTok, X și YouTube, deținută de Alphabet. Nu vor avea loc alte evaluări înainte ca noile reguli să intre în vigoare pe 10 decembrie.
Simona Halep a pus ochii pe Cristi Chivu! Gest neașteptat al constănțencei
Simona Halep, fosta campioană a tenisului în vârstă de 34 de ani, a rămas impresionată de performanțele reușite de antrenorul român Cristi Chivu (45 de ani), la Inter Milano. În ciuda faptului că până acum nu urmărea oameni din lumea fotbalului pe rețelele de socializare, Simona Halep a făcut o excepție, impresionată fiind de parcursul lui Cristi Chivu în Italia. Weekendul trecut, formația antrenată de Chivu a devenit lider în Serie A, în urma unei noi victorii importante, 2-0 contra celor de la Lazio Roma. Simona Halep a pus mâna pe telefon și a început să îl urmărească pe Cristi Chivu după ce a dus-o pe Inter pe primul loc în Serie A Ținând cont că și ea a ocupat locul 1 la un moment dat, în circuitul profesionist de tenis, se pare că Simonei Halep i-a stârnit emoții performanța obținută de compatriotul ei. După ce Cristi Chivu a devenit lider cu Inter în Serie A, Halep a pus mâna pe telefon și i-a dat follow bărbatului pe Instagram. Astfel, românca dorește să fie la curent cu tot ce face Cristi în următoarea perioadă pe banca nerazzurrilor. Chivu nu i-a impresionat doar pe conaționalii săi, ci și pe jurnaliștii italieni, care sunt de părere că tehnicianul român a reușit să-l facă uitat pe Simone Inzaghi la Milano. Simona Halep nu exclude posibilitatea de a deveni și ea antrenoare Simona Halep a devenit mai activă pe rețelele de socializare, după ce în luna februarie a acestui an a agățat racheta în cui. „Simo” chiar a fost întrebată recent dacă intenționează să antreneze, iar românca nu exclude această posibilitate în următorii ani: „Chiar acum, nu, nu mă gândesc la asta. Probabil mă voi gândi în ultimii ani. Nu am energia de a face asta acum, ar însemna să călătoresc mult, din nou. Acum vreau să petrec mai mult timp acasă”, le-a declarat Simona Halep americanilor de la Tennis Channel. Halep a abordat subiectul antrenoratului în timp ce se afla la Turneul Campioanelor de la Riad, unde a primit funcția de ambasadoare oficială din partea organizatorilor.
Sorana Cîrstea se implică într-o nouă controversă! Decizia radicală susținută de sportivă
Sorana Cîrstea, jucătoare de tenis în vârstă de 35 de ani, aflată pe locul 44 mondial, continuă să își exprime opiniile pe teme politice și sociale, în ciuda criticilor primite în trecut. De această dată, sportiva din Târgoviște, stabilită la Dubai, a salutat o decizie radicală a guvernului danez, care va interzice accesul minorilor sub 15 ani la rețelele sociale. Nu este prima oară când Sorana Cîrstea se implică în dezbateri sensibile! La un moment dat, sportiva a fost acuzată de homofobie, după ce a postat un mesaj controversat în timpul turneului de la Wimbledon. Sorana Cîrstea aplaudă decizia radicală a Danemarcei de a interzice accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale Sorana a distribuit pe rețelele sale de socializare știrea privind legea adoptată de guvernul danez. Cîrstea a adăugat mai multe emoticoane cu aplauze, semn că susține măsura autorităților de la Copenhaga. Decizia, coordonată de Ministerul Digitalizării, prevede ca părinții să poată oferi consimțământul pentru accesul copiilor la platforme online doar după împlinirea vârstei de 15 ani, în urma unei evaluări specifice. Decizia Danemarcei urmează exemplul Australiei, care a impus o limită de vârstă de 16 ani și amenzi uriașe pentru platformele ce nu respectă regulile, conform Euronews. Deocamdată, guvernul de la Copenhaga nu a precizat ce rețele sociale vor fi vizate și cum va fi aplicată concret interdicția. Sorana Cîrstea, nemulțumită de clasa politică din România Totodată, Sorana Cîrstea s-a declarat nemulțumită, anul trecut, de clasa politică românească, care nu creează condiții pentru sportivi: „Toţi se bucură şi se mândresc în momentul în care un sportiv român atinge o performanţă. Din păcate, de 30 de ani nu se investeşte şi nu se creează niciun fel de condiţie pentru sportul românesc. Am ajuns să ne bucurăm şi să trăim extazul din excepţii, din unice performanţe nefireşti. La fiecare întrecere suntem David împotriva lui Goliat. Ţări mult mai mici sau mai puţin dezvoltate decât a noastră au înţeles faptul că sportul este cea mai bună carte de vizită prin care un popor îşi creează o identitate la nivel global. În ceea ce priveşte orice sport din România, condiţiile de antrenament sunt deplorabile, poate chiar umilitoare. Este o mândrie momentul în care un sportiv român câştigă o medalie la Jocurile Olimpice sau atinge un rezultat bun la un Grand Slam, aducând o bucurie de nedescris la nivel naţional. Însă aceste rezultate reprezintă cel mult 1%, mai exact ceea ce se vede. Ceea ce nu se vede este ascuns, existând zeci de mii de poveşti crunte care stau în spatele acestor rezultate. În ceea ce priveşte orice sport din România, condiţiile de antrenament sunt deplorabile, poate chiar umilitoare. Este o mândrie momentul în care un sportiv român câştigă o medalie la Jocurile Olimpice sau atinge un rezultat bun la un Grand Slam, aducând o bucurie de nedescris la nivel naţional. Însă aceste rezultate reprezintă cel mult 1%, mai exact ceea ce se vede. Ceea ce nu se vede este ascuns, existând zeci de mii de poveşti crunte care stau în spatele acestor rezultate”, a fost discursul manifest al Soranei Cîrstea.
Emmanuel Macron dorește să consolideze reglementarea rețelelor sociale în Europa
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut miercuri „o agendă mult mai puternică de protecție și reglementare în Europa” în fața ingerințelor străine prin intermediul rețelelor sociale și a abuzurilor în materie de informare pe platforme. „Aici este greșeala noastră. Aceste platforme sunt create pentru a vinde publicitate personalizată”, a declarat Macron în fața Forumului Păcii de la Paris, o serie de dezbateri dedicate guvernanței mondiale. „Trebuie să preluăm controlul asupra vieții noastre democratice” „Dar, mai ales, ele sunt motivate de un proces care constă în a crea o excitare maximă care va genera un trafic maxim pentru a-și maximiza paginile de publicitate și, prin urmare, întreaga ordine de merit care stătea la baza democrațiilor noastre, o relație cu argumentarea, cu adevărul, este complet distrusă”, a estimat el, scrie Le Figaro. „Am făcut orice, este complet greșit să ne informăm despre asta” și, prin urmare, „trebuie să preluăm controlul asupra vieții noastre democratice și informaționale prin reglementare”, a insistat Macron. Pe rețeaua socială „X, dacă nu dați imediat peste conținuturi de extremă dreapta, înseamnă că sunteți prost organizați”, a afirmat șeful statului. „Ne aflăm într-o situație de ingerință extremă” „Cei mai mari cumpărători de conturi false sunt rușii (…) pentru a destabiliza democrațiile europene”, a mai afirmat el. „Ne aflăm într-o situație de ingerință extremă”. În acest context, „vom promova o agendă mult mai puternică de protecție și reglementare în Europa”, a indicat Macron. Dar această agendă este compatibilă cu „inovația”, cu „actorii de interes public” care oferă „infrastructuri libere”, a adăugat el. „Cred profund în inovare, dar nu cred nici măcar o secundă în inovarea care servește intereselor obscure”, a insistat el.
Trump inundă rețelele sociale cu imagini și videoclipuri generate de AI pentru a ataca rivalii
Președintele american Donald Trump a transformat rețeaua sa socială, Truth Social, într-o platformă plină de conținut generat cu inteligență artificială, potrivit unei analize NBC News. Din ianuarie, Trump a distribuit zeci de imagini și videoclipuri sintetice, jumătate dintre acestea doar în lunile august și septembrie. Unele sunt evident satirice… cum ar fi imagini cu Trump alături de un leu sau înfățișat ca un supererou, însă altele, precum un videoclip fals în care pare că aruncă o șapcă pe capul liderului democrat Hakeem Jeffries, au un potențial mai mare de a induce în eroare. Trump, „cel mai memetic comunicator din istoria prezidențială” Materialele, distribuite celor 10,8 milioane de urmăritori ai săi pe Truth Social și apoi repostate pe X, generează milioane de vizualizări, devenind o parte centrală a strategiei de comunicare a administrației Trump. Casa Albă susține această abordare, descriindu-l pe Trump drept „cel mai memetic comunicator din istoria prezidențială” și un lider „transparent” care se adresează direct electoratului. Criticii avertizează însă că utilizarea pe scară largă a imaginilor și videoclipurilor manipulate riscă să creeze o realitate paralelă pentru simpatizanți. „Acestea pot îndoi realitatea și servi obiectivele celor care vor să construiască o narațiune alternativă faptelor științifice,” a explicat Samuel Woolley, profesor la Universitatea din Pittsburgh. În pofida controverselor, Trump își folosește conturile online pentru a publica atât atacuri la adresa oponenților, cât și imagini care îl prezintă în ipostaze grandioase, de la orchestrator, la membru al trupei Journey sau chiar papă. Fenomenul marchează o nouă etapă a felului în care președintele american reușește să domine spațiul mediatic, combinând politica cu spectacolul digital.
Actorul Miruța, mereu gata de filmare. Ministrul Economiei are mereu o lavalieră în piept și o cameră după el. Joacă în tot felul de scenete pentru rețelele sociale și pare preocupat mai degrabă de imagine decât de rezolvarea problemelor
Când nu își pune semnătura pe angajările controversate cu iz de „USR-iști plantați la stat” – așa cum Gândul a dezvăluit în exclusivitate la Iprochim și Avioane Craiova –, ministrul Economiei, Radu Miruță, are un alt hobby. Regizează scenete pentru pagina lui de Facebook și a partidului. Ministrul pare mai degrabă într-o campanie de marketing personal decât într-o luptă reală cu problemele complicate ale ministerului pe care îl conduce. Lavaliera, accesoriu de ministru De fiecare dată când apare în fața camerei, Miruță nu e doar ministru, ci și actor principal. Lavaliera îi stă bine prinsă la piept, cadrele sunt filmate din unghiuri diferite, iar montajul are aer profesionist. Nu vorbim de live-uri tremurate cu telefonul, ci de producții de studio. Cu tot tacâmul. Operator, editare și montaj. Întrebarea firească e cine plătește echipa? Din buzunarul personal al ministrului, din fondurile ministerului sau, cum răspundea Nicușor Dan la întrebările Gândul, „echipe voluntare”? Sursa: Facebook/ Radu Miruță O meteahnă de foști și actuali USR-iști Coincidență sau nu, ministrul Miruță pare să calce pe urmele președintelui țării. Și Nicușor Dan are propria echipă tehnică, capabilă să producă filmulețe mai ceva ca la televiziuni. Pare să fie acesta un stil nou de guvernare, în care imaginea bate problema sau doar o obsesie comună pentru camera de filmat. Ultima reprezentație s-a jucat miercuri, 24 septembrie, la protestul muncitorilor de la șantierul naval Damen Mangalia, strânși în fața Ministerului Economiei. Oamenii scandau sub geamul ministrului despre insolvența companiei lor. Radu Miruță n-a întârziat să apară. De data asta, echipat nu doar cu lavalieră, ci și cu… portavoce. (VEZI AICI) „Bună ziua! Știu pentru ce ați venit azi aici…”, și-a început discursul ministrul. Frumos, dar se naște o întrebare simplă: poate exista dialog atunci când cineva vorbește prin portavoce? Sau e doar un alt monolog filmat pentru rețelele sociale? Un videoclip la 3 zile Nu este prima dată când acțiunile ministrului seamănă mai degrabă cu gesturi de PR decât cu soluții reale. Doar în ultima lună, pe pagina lui de Facebook au apărut cel puțin zece videoclipuri atent montate, cu un mesaj clar. Imaginea contează, problemele, mai vedem. Serialul descinderilor lui Miruță a început pe 22 iulie. Atunci, ministrul anunța triumfător că a „descoperit” un spațiu de birouri închiriat ilegal de Ministerul Economiei, de 18 ani, pe Șoseaua Olteniței. „Mare dezvăluire”, însoțită, bineînțeles, de videoclipuri virale. Însă când Gândul a întrebat detalii despre clădire, Miruță n-a mai avut replică. Între lavalieră și cadre profesioniste, Radu Miruță pare să fi uitat că e ministru al Economiei, nu influencer full-time. Asemenea unui actor dedicat, pare că și-a pregătit și recuzita completă. De la cizme la portavoce. Sau poate că, în logica noii politici, un scenariu bine jucat face mai mult decât o problemă rezolvată. Foto colaj/ Video – Facebook: Radu Miruță AUTORUL RECOMANDĂ:
Australia avertizează platformele de socializare: Nu ar trebui să se verifice vârsta tuturor utilizatorilor înainte de interzicerea accesului copiilor
Guvernul a publicat linii directoare privind modul în care platforme precum TikTok, Facebook, Snapchat, Reddit, X și Instagram ar trebui să aplice prima interdicție din lume privind utilizarea rețelelor sociale de către copii, începând cu 10 decembrie. Acesta afirmă că verificarea vârstei tuturor deținătorilor de conturi ar fi nerezonabilă. „Considerăm că ar fi nerezonabil ca platformele să reverifice vârsta tuturor”, a declarat Julie Inman Grant, comisarul australian pentru siguranța electronică, care a redactat liniile directoare. Utilizarea cuvântului „reverificat” sugerează că platformele dispun deja, de obicei, de date suficiente pentru a verifica dacă un utilizator are peste 16 ani, potrivit AP. Ea a afirmat că platformele dispun de „tehnologie de targetare” pentru a se concentra asupra persoanelor sub 16 ani. „Ne pot viza cu o precizie mortală când vine vorba de publicitate. Cu siguranță pot face acest lucru în jurul vârstei unui copil”, a adăugat ea. Parlamentul australian a adoptat interdicția anul trecut, acordând platformelor un an pentru a elabora modalitățile de punere în aplicare a acesteia. Platformele se confruntă cu amenzi de până la 50 de milioane de dolari australieni (33 de milioane de dolari) pentru eșecuri sistemice în prevenirea deținerii de conturi de către copii cu vârsta sub 16 ani. Criticii legislației Criticii legislației se tem că interzicerea accesului copiilor mici la rețelele sociale va afecta confidențialitatea tuturor utilizatorilor care trebuie să demonstreze că au peste 16 ani. Inman Grant a declarat că afirmațiile potrivit cărora interdicția ar supune fiecare titular de cont australian unei verificări a vârstei sunt o „tactică de intimidare”. Ministrul comunicațiilor, Anika Wells, a declarat că guvernul încearcă să păstreze datele utilizatorilor platformelor cât mai confidențiale posibil. „Aceste platforme de socializare știu deja foarte multe despre noi”, a spus Wells. „Dacă sunteți pe Facebook, de exemplu, din 2009, atunci ei știu că aveți peste 16 ani. Nu este nevoie de verificare”. Wells și Inman Grant vor călători săptămâna viitoare în Statele Unite pentru a discuta liniile directoare cu proprietarii platformelor. Inman Grant a declarat că platformele vor trebui să demonstreze agenției sale că iau „măsuri rezonabile” pentru a exclude copiii cu vârsta sub 16 ani. „Nu ne așteptăm ca toate conturile persoanelor sub 16 ani să dispară ca prin minune pe 10 decembrie”, a spus Inman Grant. „Vom analiza eșecurile sistemice în aplicarea tehnologiilor, politicilor și proceselor”. Lisa Given, expertă în științe informaționale la Universitatea RMIT din Melbourne, a declarat pentru Australian Broadcasting Corp. că abordarea guvernului recunoaște că tehnologiile de verificare a vârstei pot comite erori. „Fiecare platformă va decide cum va respecta aceste cerințe și va fi interesant să vedem dacă vor testa limitele definiției „măsurilor rezonabile””, a spus Given.
Simbolul @ a fost inventat în 1536, cu secole înainte de e-mail și mențiuni pe rețele sociale
Simbolul @, pe care îl folosim zilnic în adresele de e-mail sau când menționăm pe cineva pe rețelele sociale, nu este deloc o invenție a erei digitale. De fapt, el are o istorie fascinantă care începe încă din secolul al XVI-lea, iar unii cercetători cred chiar că ar fi fost folosit pentru prima dată în manuscrise medievale, începând cu secolul al VI-lea. Departe de a fi un produs al tehnologiei moderne, acest semn grafic a fost la început o simplă prescurtare scrisă de mână, destinată să economisească timp și spațiu în documente. Primele atestări clare ale simbolului apar în anul 1536, într-o scrisoare a unui negustor florentin, Francesco Lapi. Acesta a folosit semnul @ pentru a nota prețul unitar într-o tranzacție: „14 lămâi @ 10 ducați”. Așadar, semnul avea sensul de „fiecare la prețul de”. O invenție născută din comoditate Deși scrisoarea din 1536 este cel mai vechi document cunoscut care conține simbolul @ în această formă, originile sale ar putea fi și mai vechi. Unele teorii susțin că monahii medievali, obosiți de copiile interminabile ale manuscriselor, au căutat modalități de a scurta cuvintele frecvent folosite. Astfel, cuvântul latin „ad”, care înseamnă „către” sau „la”, ar fi fost condensat într-un „a” cu o coadă spiralată, semănând cu actualul @. O teorie asemănătoare îi implică pe scribii francezi, care ar fi modificat litera „a” pentru a include terminația cuvântului „à” (adică „la”), astfel încât să nu ridice stiloul de pe hârtie. Din economie de gesturi și cerneală a apărut un simbol care astăzi este indispensabil în lumea digitală. Reînvierea simbolului în era internetului După ce și-a pierdut treptat popularitatea ca prescurtare în corespondența comercială, simbolul @ a fost readus în prim-plan abia în anul 1971, când informaticianul american Ray Tomlinson căuta o soluție pentru a trimite mesaje între computerele conectate la rețeaua Arpanet — precursoarea internetului. Tomlinson avea nevoie de un caracter care să separe numele utilizatorului de numele computerului pe care acesta era înregistrat. Simbolul @ era perfect: era rar folosit în limbajele de programare și avea deja sensul de „la”. Astfel s-a născut formatul clasic al adresei de e-mail: nume@computer. „Căutam un simbol care nu era folosit prea mult și @ părea logic. Ar fi putut fi un semn de exclamare sau egal, dar n-ar fi avut sens”, a explicat Tomlinson într-un interviu pentru Smithsonian. Azi, @ este omniprezent: îl folosim în adrese de e-mail, pe platforme sociale precum Twitter, Instagram sau TikTok, în aplicații de mesagerie sau chiar în marketing. Ceea ce a început ca o scurtătură leneșă a devenit un pilon al comunicării moderne, dovadă că unele idei bune pot dăinui secole întregi.