TikTok, un dezastru pentru cariera tinerilor de până la 25 de ani. Viciul care le taie ancora în piața muncii din 2025
Un studiu realizat în primăvara acestui an de Centrul de Formare APSAP arată o ruptură tot mai clară între obiceiurile digitale ale „Generaţiei Z” şi realitatea profesională. În rândul tinerilor români cu vârste între 18 şi 25 de ani: 70 % deschid zilnic aplicaţia TikTok; 37 % sunt prezenţi pe LinkedIn, reţeaua-etalon pentru crearea unui profil profesional; la segmentul 26 – 40 de ani prezenţa pe LinkedIn urcă la 72 % , confirmând că decalajul se reduce după intrarea efectivă pe piaţa muncii. Diferenţele devin şi mai evidente dacă privim nivelul de educaţie: aproape 60 % dintre absolvenţii de liceu sunt activi pe TikTok, însă doar 22 % au cont pe o reţea profesională. La extrema celalaltă, 4 din 10 tineri cu studii postuniversitare folosesc LinkedIn în mod curent. Cum afectează scroll-ul perpetuu motivaţia pentru muncă Corina Petcu, director HR la Wingsrom FQP, explică: „ Obişnuinţele digitale ajung să modeleze atitudinea faţă de carieră . Timpul petrecut în consum pasiv de conţinut scade capacitatea de concentrare şi întârzie intrarea în câmpul muncii. Într-o economie construită pe principiul contribuţiilor continue, absenţa unei generaţii de la muncă formală înseamnă presiune suplimentară asupra sistemului public de pensii”. Expertul punctează două riscuri majore: Productivitate suboptimală – tinerii care amână debutul profesional provin în număr tot mai mare din zonele economiei informale (creator de conţinut, gig economy) unde veniturile sunt neregulate şi greu de fiscalizat. Fuga de efort susţinut – algoritmul TikTok recompensează reacţia rapidă şi validarea instantanee, încurajând satisfacţiile pe termen scurt şi descurajând investiţia în competenţe pe termen lung. În loc de demonizare, platformele pot fi convertite în canale de învăţare Trainerul şi consultantul în legislaţia muncii Laura Vasilescu (Azami Training) avertizează că demonizarea TikTok-ului este contraproductivă. „În fiecare feed există şi conţinut despre educaţie financiară, mentorat şi antreprenoriat . Cheia este filtrarea: cine ghidează tânărul spre aceste resurse?” Ea propune trei direcţii concrete de acţiune: Educaţie digitală în şcoli – elevii să înveţe cum să identifice surse sigure de informaţie şi să evite bula de divertisment pasiv. Campanii de employer branding pe canalele preferate de tineri – companiile să îşi prezinte programele de internship, carieră şi mentorat sub formă de clipuri scurte, adaptate formatului vertical. Politici fiscale şi de piaţa muncii mai flexibile – statul să faciliteze trecerea creatorilor de conţinut sau lucrătorilor din gig-economy spre forme de muncă declarate, cu contribuţii clare la buget. TikTok – televizorul anilor 2020 Antreprenorul IT Oliviu Matei (Holisun) consideră fenomenul fireşte ciclic: „ TikTok nu e altceva decât televizorul generaţiei Z . Întotdeauna a existat un canal de divertisment care consuma mare parte din atenţie. Doar că acum totul se întâmplă mai rapid, iar riscurile ies la suprafaţă mai repede”. „Adultul emergent” şi decalajul de contribuţie Psihologul clinician dr. Cristina Elena Petre plasează problema într-un cadru evolutiv: „Între 18 şi 25 de ani vorbim de aşa-numitul adult emergent . Mulţi finalizează studiile abia spre 24-25 de ani şi nu pot lucra în domeniul lor fără diplomă. Dacă, în paralel, consumă masiv conţinut superficial, trecerea spre un job stabil devine şi mai dificilă”. Concluzie Viitorul profesional al unei generaţii nu se construieşte doar din like-uri şi vizualizări. De la specialişti în HR la psihologi şi antreprenori, mesajul convergent este clar: platformele sociale trebuie integrate într-un ecosistem de educaţie şi orientare profesională , altfel riscăm ca dependenţa de conţinut pasiv să erodeze productivitatea şi, implicit, sustenabilitatea economică a României în următoarele decenii, conform Adevărul.
TikTok pregătește o versiune made in America, venind astfel în întâmpinarea anunțului făcut de Trump privind vânzarea aplicației
Platforma TikTok a început dezvoltarea unei versiuni separate a aplicației, destinată exclusiv pieței americane, într-o mișcare strategică care ar putea determina viitorul prezenței sale în Statele Unite. Informația a fost dezvăluită de publicația The Information și preluată de Reuters, în contextul în care administrația Trump a impus un termen-limită pentru vânzarea operațiunilor americane ale companiei. Potrivit sursei, noua aplicație ar urma să funcționeze independent de infrastructura globală a ByteDance, compania-mamă din China, și să respecte cerințele stricte privind securitatea datelor impuse de autoritățile americane. Printre priorități se numără stocarea locală a datelor, controlul algoritmului de recomandare și separarea tehnologică față de restul rețelei globale TikTok. Presiuni tot mai mari din partea administrației Trump Dezvoltarea unei versiuni „made in America” vine la scurt timp după ce președintele Donald Trump a anunțat că TikTok trebuie vândut până pe 17 septembrie 2025, în conformitate cu legea adoptată în 2024, care interzice aplicațiile controlate de entități străine considerate amenințări la adresa securității naționale. „Suntem practic în pragul unui acord”, a declarat Trump, sugerând că negocierile cu partea chineză privind TikTok vor începe în zilele următoare. Potrivit liderului de la Casa Albă, scopul este ca aplicația să rămână activă în SUA, dar să fie controlată exclusiv de investitori americani de încredere, fără implicarea Beijingului. În acest context tensionat, dezvoltarea unei aplicații separate pentru utilizatorii americani este interpretată ca un gest de bunăvoință și un prim pas către posibila vânzare a operațiunilor TikTok din SUA către un consorțiu local. O aplicație rescrisă pentru a evita interdicția totală TikTok nu a oferit un comentariu oficial privind aceste planuri, însă surse citate de The Information sugerează că procesul de dezvoltare este deja în curs. Printre obiectivele tehnice s-ar număra izolarea completă a codului sursă, renunțarea la orice dependență de servere sau echipamente gestionate de ByteDance și crearea unui ecosistem care poate fi auditat și supravegheat de autoritățile americane. Această măsură vine într-un moment critic pentru platformă, care în prima parte a anului 2025 a fost temporar suspendată în SUA, înainte ca funcționarea să fie reluată în urma unei intervenții de urgență. De atunci, presiunile legale și politice asupra TikTok au crescut, iar versiunea americană a aplicației pare a fi ultima soluție pentru a evita o interdicție completă. Un precedent pentru restul lumii? Rămâne de văzut dacă această separare tehnologică va deveni un precedent și pentru alte țări care au exprimat îngrijorări similare în privința aplicației. Deocamdată, Statele Unite sunt prima piață în care TikTok își rescrie practic identitatea, în speranța de a-și asigura supraviețuirea. Este însă clar că, odată cu implicarea directă a Casei Albe și cu un termen-limită care se apropie, „TikTok-ul american” ar putea arăta și funcționa semnificativ diferit față de varianta cunoscută la nivel global.
Copiii din România, dependenți de internet: 1 din 6 elevi consideră importante provocările periculoase de pe rețelele sociale
Internetul face parte din viața de zi cu zi a copiilor din România, fiind accesat constant, arată cel mai recent studiu realizat de Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității. Potrivit datelor oficiale, majoritatea elevilor folosesc mediul online pentru comunicare, divertisment sau informare, însă cercetarea scoate la iveală și aspecte îngrijorătoare legate de comportamentele riscante, în special în raport cu rețelele sociale, notează News.ro. Unul dintre cele mai alarmante rezultate arată că 1 din 6 elevi consideră importante provocările periculoase lansate online, iar 1 din 7 apreciază postările video cu acțiuni riscante. În paralel, o treime dintre elevi spun că este foarte important ca postările lor să fie apreciate cu like-uri, ceea ce denotă o presiune socială tot mai mare în mediul virtual. Copiii se simt în siguranță online, dar realitatea este mai complexă Studiul relevă că aproximativ 75% dintre elevi percep internetul ca un spațiu sigur, iar 9 din 10 se consideră bine informați cu privire la riscurile din online. De asemenea, mulți afirmă că știu să se protejeze, blocând persoane incomode, schimbând parole sau folosind setările de confidențialitate. Cu toate acestea, experiențele reale contrazic adesea percepția de siguranță. Elevii au declarat că s-au confruntat cu situații negative, precum accesarea accidentală de materiale pornografice, infectarea dispozitivelor, primirea de mesaje agresive sau chiar avansuri sexuale. În fața acestor situații, mulți au apelat la părinți sau prieteni, dar un sfert dintre ei nu au spus nimănui, fie de rușine, fie considerând că pot rezolva singuri problemele apărute. Rețelele sociale și provocările periculoase, o sursă de presiune Studiul atrage atenția asupra modului în care copiii se raportează la rețelele sociale. O treime dintre elevi consideră că este important să aibă postări apreciate, iar un sfert cred că este esențial să posteze frecvent. În mod și mai îngrijorător, 1 din 6 consideră importante provocările periculoase, iar 1 din 7 susțin că este important să posteze materiale video cu astfel de acțiuni. Motivațiile din spatele acestor comportamente includ dorința de validare, teama de a fi desconsiderați, presiunea grupului sau pur și simplu curiozitatea. Aceste tendințe pot duce la expunerea copiilor la riscuri reale, inclusiv la accidente sau interacțiuni dăunătoare în spațiul virtual. Pe fondul acestor date, s-a remarcat o creștere a autonomiei digitale a copiilor: mai mulți elevi descoperă singuri cum să navigheze internetul (+11 puncte procentuale față de 2020), iar tot mai puțini sunt ghidați de un adult din familie. A crescut și utilizarea internetului pentru jocuri, cumpărături, apeluri video și vizionarea de conținut online. Un semnal de alarmă pentru părinți, școli și autorități Rezultatele studiului, realizat între 11 februarie și 14 martie 2024 pe un eșantion de 1.351 de elevi cu vârste între 10 și 18 ani, indică necesitatea intensificării eforturilor de educație digitală și de prevenire a riscurilor online. Deși copiii afirmă că sunt informați, comportamentele lor demonstrează că presiunile din mediul virtual pot influența semnificativ deciziile și percepțiile de zi cu zi. Rețelele sociale rămân o parte integrantă a vieții tinerilor, dar și o zonă vulnerabilă, unde dorința de afirmare și imitarea comportamentelor riscante pot avea consecințe serioase. Părinții, profesorii și instituțiile trebuie să coopereze mai eficient pentru a le oferi copiilor un sprijin real în construirea unui comportament online responsabil și sigur.
Zuckerberg zice: „Jos ecranele!” – Dar cu ce le înlocuiește e și mai sci-fi
Mark Zuckerberg a fost pentru milioane de oameni sinonim cu explozia rețelelor sociale și, implicit, cu dependența de ecrane. A creat Facebook într-un cămin studențesc și a transformat-o într-o forță globală care a schimbat comunicarea, politica și chiar percepția realității. Iar acum, la aproape două decenii de la acea revoluție digitală, Zuckerberg vrea să lanseze o nouă revoluție — una care să ne scoată din capcana ecranelor. Pare absurd, chiar paradoxal. Omul care a pus lumea într-un ecran vrea acum să-l elimine. Dar în logica Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram, Threads și a multor alte produse digitale, direcția e clară: viitorul e holografic, purtabil și invizibil. Iar Zuckerberg e convins că ochelarii inteligenți sunt cheia. Ochelarii Orion: cum vrea Meta să fuzioneze realul cu digitalul Zuckerberg a vorbit recent, într-un podcast cu Theo Von și într-un interviu cu Dwarkesh Patel, despre ambiția Meta de a construi o lume în care ecranele devin inutile. „Toate aceste lucruri digitale ar trebui să fie, practic, holograme. N-ar trebui să mai ai nevoie de un ecran fizic,” a declarat CEO-ul Meta. Iar primul pas spre această lume sunt ochelarii cu realitate augmentată. Deja Meta a lansat în colaborare cu Ray-Ban o pereche de ochelari inteligenți care pot capta imagini, pot răspunde la comenzi vocale și oferă un nivel minim de asistență AI. Dar miza reală e modelul Orion — un proiect aflat în dezvoltare care ar trebui să transforme complet modul în care interacționezi cu tehnologia. Acești ochelari vor proiecta în fața ochilor tăi elemente digitale, fără a bloca lumea reală din jurul tău. Cu alte cuvinte, în loc să deschizi telefonul pentru a vedea o notificare, ți-ar apărea discret în colțul câmpului vizual. În loc de televizor sau monitor, ai putea vedea un ecran virtual pe peretele camerei. Totul suprapus peste mediul fizic, fără să te izoleze de el. Zuckerberg argumentează că această abordare va reduce din stresul mental generat de aglomerația digitală. Așa cum un spațiu fizic dezordonat poate afecta psihologic, la fel se întâmplă și cu haosul ecranelor din viața ta. Iar ochelarii inteligenți ar putea fi soluția — un mod mai natural, mai integrat, mai „uman” de a interacționa cu tehnologia. De la adicție digitală la detox virtual: întoarcerea la contactul direct Paradoxul este fascinant. Zuckerberg, arhitectul uneia dintre cele mai mari forme de dependență digitală, militează acum pentru un fel de detox tehnologic. Dar nu propune o întoarcere la viața analogică, ci o fuziune mai subtilă între digital și real. Ecranele, susține el, sunt doar o etapă intermediară. Sunt rigide, te obligă să îți modifici poziția corpului, să întrerupi o conversație ca să „verifici ceva” sau să te izolezi complet pentru a consuma conținut. În schimb, suprapunerile holografice ar putea menține continuitatea experienței — ai putea continua să fii prezent în realitate, în timp ce folosești unelte digitale. În viziunea Meta, ochelarii Orion nu sunt doar o extensie a telefonului, ci un înlocuitor al acestuia. Te-ai putea lipsi de televizor, de laptop, de tabletă, ba chiar și de smartphone. Interfețele ar deveni invizibile și fluide, adaptându-se la context, spațiu și nevoile tale. Gândește-te la hărți care apar pe drum în timp real, la apeluri video fără a ține un dispozitiv în mână, la acces instantaneu la informații, fără să mai „căuți” nimic. Însă această utopie tehnologică nu e la colț de stradă. Zuckerberg însuși recunoaște că ochelarii performanți, complet funcționali, sunt la o distanță de 4 până la 8 ani. Costurile de producție actuale sunt uriașe — în jur de 10.000 de dolari pe pereche — și doar perfecționarea miniaturizării hardware-ului și optimizarea consumului energetic vor permite lansarea lor în masă. Până atunci, visul rămâne o promisiune. Dar direcția e clară. Zuckerberg nu mai vrea să ne țină cu ochii în ecrane, ci să ne pună tehnologia în lentilă. Ce înseamnă cu adevărat această schimbare de paradigmă? La prima vedere, pare o întoarcere la valorile autentice: mai puțin timp în fața ecranelor, mai mult contact cu realitatea. Dar realitatea e mai complexă. Ochelarii cu realitate augmentată nu sunt un pas înapoi, ci o altă formă de imersiune — una mai profundă, mai insidioasă chiar. Când privești un telefon, știi că ești într-un spațiu digital. Când tehnologia devine invizibilă, delimitarea dintre real și virtual se estompează. Nu vei mai avea un moment „offline”. Iar dacă ochelarii vor ajunge la un nivel în care afișează reclame, notificări, animații, și conținut generat de AI în timp real, vei trăi într-un flux digital continuu, fără pauză. În plus, ideea că toate interacțiunile digitale se vor muta într-un sistem controlat de o singură companie — Meta — ridică semne de întrebare legate de confidențialitate, monopol și autonomie individuală. Facebook a fost adesea criticată pentru modul în care a tratat datele personale. Cum va gestiona Meta informațiile obținute printr-un dispozitiv care îți cunoaște mișcările oculare, locul unde te afli, sunetele din jur și reacțiile tale? Zuckerberg vede tehnologia ca pe o extensie naturală a percepției umane. Dar între viziune și aplicare rămâne o linie subțire. Dacă telefoanele mobile ne-au transformat obiceiurile sociale, ce va face o tehnologie care nu mai cere nici măcar o ridicare de deget? Concluzii: viitorul fără ecrane e mai aproape decât crezi Paradoxul lui Zuckerberg reflectă o tranziție majoră în lumea tehnologiei. Ne aflăm în pragul unei noi ere, în care ecranele vor fi înlocuite de experiențe augmentate, integrate, fluide. Ochelarii Orion, chiar dacă sunt încă în fază de dezvoltare, sunt declarația clară că Meta pariază pe un viitor în care granițele dintre realitate și digital dispar. Dar acest viitor vine cu întrebări. Vrei într-adevăr să te desprinzi de ecrane, dacă în locul lor vei avea o realitate editată constant? E o eliberare sau o altă formă de captivitate? Zuckerberg promite mai multă prezență, mai puțină distragere. Dar e posibil ca, într-un viitor foarte apropiat, să ne trezim cu o lume în care realitatea nu mai este un punct fix, ci o interfață care ne modelează constant percepția. Până atunci, Meta își rafinează viziunea. Iar tu, chiar dacă poate încă
Rețelele sociale, propagatoare de fake news și dezinformare: Cum ne influențează alegerile TikTok, Facebook și Instagram
Într-o lume în care scroll-ul a devenit noul reflex, iar clipurile de câteva secunde decid ce gândim, rețelele sociale precum TikTok, Facebook și Instagram nu mai sunt doar locuri de divertisment. Ele au devenit instrumente extrem de eficiente în propagarea fake news și a dezinformării, influențând decizii importante, de la votul politic până la ce tratamente medicale alegi sau ce alimente pui în coșul de cumpărături. Problema nu este doar cantitatea mare de informație falsă, ci viteza și modul în care aceasta este livrată, consumată și interiorizată. Inițial, Facebook, Instagram și mai recent TikTok au fost gândite ca instrumente de conectare, exprimare și divertisment. Însă în timp, algoritmii care prioritizează engagementul – adică interacțiunile (like, share, comment) – au dus la o polarizare accentuată a conținutului. Pe TikTok, de exemplu, clipurile conspiraționiste, exagerările și deepfake-urile ajung rapid la milioane de utilizatori. Platforma nu are un sistem eficient de fact-checking, iar multe videoclipuri care promovează teorii false despre vaccinuri, războiul din Ucraina sau alegerile din SUA devin virale. Totul pentru că sunt captivante vizual, dramatice și în linie cu ce-ți place deja. Un studiu publicat de Center for Countering Digital Hate (2022) arată că TikTok oferă conținut potențial dăunător despre sănătate mintală, diete sau tratamente medicale în mai puțin de 3 minute de la crearea unui cont. Algoritmul duce rapid utilizatorul către „găuri negre” ale dezinformării. Pe Facebook, problema se amplifică prin ecosistemul său de grupuri private, unde verificarea informațiilor este aproape imposibilă. Un raport al MIT Sloan School of Management a concluzionat că știrile false se răspândesc pe Facebook de șase ori mai rapid decât cele adevărate. De ce? Pentru că sunt formulate emoțional și conțin elemente de șoc. Instagram nu este scutit. Deși pare o platformă mai „estetică”, realitatea este că dezinformarea pe Instagram se răspândește prin influenceri care promovează produse sau idei fără o bază reală, dar cu un impact uriaș asupra audiențelor tinere. Un studiu realizat de Reuters Institute în 2023 a arătat că 38% dintre tinerii între 18 și 24 de ani se informează în primul rând de pe Instagram, dar doar 12% dintre aceștia verifică sursa conținutului. Cum ne afectează aceste manipulări alegerile personale Poate părea că un clip de pe TikTok sau o postare emoțională pe Facebook nu are puterea de a-ți schimba viața, dar adevărul e mult mai complicat. Dezinformarea subtilă sau repetitivă ne influențează deciziile fără să ne dăm seama. Un exemplu elocvent este comportamentul la vot. În timpul campaniilor electorale, sunt promovate masiv știri false despre candidați, sondaje fabricate sau scandaluri închipuite. Aceste informații influențează alegătorii indeciși și accentuează diviziunile deja existente. Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (2021) a arătat că existența dezinformării pe rețelele sociale a redus participarea la vot în rândul tinerilor din SUA cu aproximativ 4% în alegerile din 2020. Această cifră aparent mică poate înclina balanța într-o competiție strânsă. Dar influența nu se oprește la urne. Rețelele sociale modelează și ce tratamente alegem, ce alimente considerăm sănătoase sau periculoase, cum percepem vaccinurile ori ce „dușmani” ne imaginăm că avem. În pandemie, un raport al OMS a vorbit despre „infodemie” – un flux periculos de informații false legate de COVID-19 care a dus la reticență față de vaccinuri, automedicație și teorii conspiraționiste globale. De ce e atât de eficientă dezinformarea online Cheia eficienței dezinformării pe platformele sociale stă în algoritmi. Aceste programe nu sunt interesate de adevăr, ci de ceea ce te face să stai cât mai mult pe platformă. Emoțiile negative, controversa, furia – toate declanșează reacții puternice. Tocmai de aceea, o știre alarmantă, falsă, are mai mult succes decât un material echilibrat și documentat. Pe TikTok, de exemplu, un videoclip cu titlul „Guvernul ascunde adevărul despre…” are șanse mult mai mari să devină viral decât unul care explică contextul real. Suspansul, misterul și indignarea funcționează ca un drog digital. Un alt studiu de la University of Pennsylvania (2022) a arătat că dezinformarea livrată într-un format vizual atractiv are de trei ori mai mult impact emoțional decât un text simplu, iar probabilitatea ca utilizatorul să creadă conținutul este cu 65% mai mare. Copiii și adolescenții, victimele perfecte Grupurile cele mai vulnerabile sunt, fără îndoială, copiii și adolescenții. Aceștia petrec ore întregi zilnic pe rețelele sociale și încă nu au dezvoltat gândirea critică necesară pentru a distinge între informație validă și manipulare. Pe TikTok circulă clipuri care pun la îndoială știința, care promovează „vindecători” și „guru” fără nicio calificare sau conspirații legate de istorie, religie sau sănătate mintală. Un raport al UNICEF (2023) arată că 46% dintre adolescenții europeni au fost expuși frecvent la dezinformare, iar doar 28% au știut cum să o recunoască și să o evite. În România, cifrele sunt și mai îngrijorătoare – lipsa educației media în școli agravează problema. TikTok, oglinda unei lumi din ce în ce mai dereglate Dintre toate platformele de socializare, TikTok este poate cea mai periculoasă prin modul agresiv în care stimulează impulsurile rapide, distorsionează realitatea și normalizează comportamente extreme. Dacă alte rețele sociale presupun un minim de interacțiune sau căutare activă, TikTok îți servește totul pe tavă, fără să fie nevoie să ceri ceva – algoritmul îți dă ce „crede” că vrei, dar în realitate doar ce te ține mai mult conectat. Provocările periculoase, cum ar fi „Benadryl Challenge” sau „Blackout Challenge”, care au dus la spitalizări și chiar decese în rândul adolescenților, nu sunt accidente izolate. Sunt consecințele directe ale unei platforme care nu își asumă responsabilitatea pentru ceea ce viralizează. Mai grav este că unele dintre cele mai șocante conținuturi devin populare tocmai pentru că TikTok le recompensează cu vizibilitate. Cazul influenceriței din America Latină ucisă în direct pe TikTok, transmis prin livestream în fața a mii de urmăritori, e o dovadă înfiorătoare a eșecului sistemic al platformei de a preveni abuzurile și violența în timp real. În România, platforma a devenit și teren fertil pentru manipulare politică. Campania electorală a lui Călin Georgescu, susținut intens pe TikTok de conturi anonime și clipuri cu mesaje conspiraționiste, a arătat cât de
Trump, președintele-postac, guvernează prin zeci de mesaje pe zi, între conspirații, insulte și opinii pe propria rețea
Într-un peisaj politic internațional dominat de schimbări rapide și de necesitatea unei comunicări constante, Donald Trump continuă să transforme social media într-un instrument lider de guvernare. De la revenirea sa la Casa Albă, pe 20 ianuarie, fostul și actualul președinte al Statelor Unite a făcut din platforma sa, Truth Social, un canal privilegiat pentru transmiterea deciziilor politice și mesajelor către susținători și critici. Cu un total de 2.145 postări originale numai în primele luni ale mandatului, Trump își menține reputația de utilizator pasionat al rețelelor sociale. Fie că anunță schimbări de personal, modificări de politici sau declară războaie comerciale, postările sale amestecă frecvent informații oficiale cu retorică agresivă. Truth Social: un megafon pentru politici și atacuri publice După alegerile din 2024, Donald Trump a revenit la Casa Albă cu o strategie digitală clară: utilizarea rețelei Truth Social pentru a comunica direct cu susținătorii săi și pentru a lansa atacuri asupra adversarilor politici. În primele 100 de zile de guvernare ale celui de-al doilea său mandat, Trump a postat, în medie, de 15 ori pe zi, cele mai multe mesaje având ca temă priorități politice precum imigrația. Această activitate constantă a fost extinsă, iar acum media zilnică a ajuns la 17 postări, fie ele originale, fie redistribuiri ale conținutului altor utilizatori. Truth Social, platforma pe care Trump o deține, îi oferă fostului președinte un spațiu pentru a-și dezvolta narațiunile fără teama de moderare excesivă sau cenzură, un subiect care i-a stârnit nemulțumiri în trecut pe alte platforme precum Twitter sau Facebook. Pe lângă postările directe, Trump este cunoscut pentru aniversările și sărbătorile naționale transformate în ocazii pentru atacuri politice. Un exemplu recent este mesajul său de Ziua Memorialului, când, în locul unui simplu omagiu, a publicat un text alambicat și critic la adresa „radicalilor de stânga” despre care susține că au „distrus țara”. Acest tip de comunicare i-a fidelizat o parte semnificativă a susținătorilor, însă i-a atras și numeroase critici. De la teorii conspiraționiste la mesaje oficiale Unul dintre aspectele cele mai controversate ale activității sale pe Truth Social este tendința sa de a amplifica teorii ale conspirației promovate de utilizatori. Recent, Trump a redistribuit un mesaj ce sugera că actualul președinte Joe Biden ar fi fost înlocuit cu un „robot fără suflet” – o teorie bizară care a provocat ridiculizare și critici. Casa Albă a refuzat să comenteze dacă Trump crede în astfel de afirmații, însă a insistat că acesta utilizează platforma pentru „cea mai transparentă comunicare prezidențială din istorie”. În ciuda prezenței sale limitate pe Twitter, unde a fost reactivat după achiziționarea platformei de către Elon Musk, Trump continuă să favorizeze Truth Social. Este posibil ca această preferință să fie legată de un acord contractual care îi impune să posteze mai întâi pe Truth Social, însă adevărul este că Trump pare să se simtă mai confortabil pe o platformă unde are control total asupra mesajelor și audienței. În culise, strategia digitală este coordonată de un grup restrâns de consilieri apropiați, printre care Dan Scavino, fostul șef adjunct al personalului Casei Albe pentru comunicare. Deși Scavino și alți membri ai echipei președintelui pregătesc unele dintre postările oficiale, multe dintre cele mai provocatoare mesaje provin direct de la Trump, publicate frecvent noaptea târziu sau dimineața devreme. În ciuda controverselor, strategia sa digitală rămâne puternică. Cu peste 10 milioane de urmăritori pe Truth Social, Trump continuă să dicteze conversația politică în SUA și să captiveze atenția publicului internațional, fie că este apreciat, criticat sau dezbătut.
TikTok dezinformează despre sănătatea mintală: peste 50% dintre cele mai populare clipuri includ informații false
Un studiu detaliat publicat recent de The Guardian arată că TikTok, una dintre cele mai utilizate platforme de social media din lume, găzduiește o cantitate alarmantă de informații incorecte despre sănătatea mintală. Analiza dezvăluie că peste jumătate dintre cele mai populare videoclipuri pe acest subiect sunt eronate sau înșelătoare, ceea ce stârnește îngrijorări legate de impactul asupra utilizatorilor, în special asupra tinerilor. Cercetarea a evaluat conținutul celor mai vizionate 100 de videoclipuri despre sănătatea mintală de pe TikTok și a constatat că doar o proporție redusă respectă standardele de acuratețe științifică. În contextul în care multe persoane își găsesc informații despre sănătate pe rețelele sociale, această descoperire nu este doar nefericită, ci și periculoasă, având în vedere consecințele pe care le poate avea dezinformarea asupra stării mentale a utilizatorilor. Dezinformarea, un pericol pentru sănătatea publică Cercetătorii au subliniat că videoclipurile de pe TikTok care tratează subiecte precum depresia, anxietatea sau ADHD sunt adesea realizate de creatori fără pregătire medicală sau psihologică. În multe cazuri, aceste materiale promovează concepții greșite, recomandări nevalidate științific sau generalizări exagerate, care pot induce confuzie sau chiar adoptarea unor comportamente nesănătoase. Un exemplu comun îl reprezintă videoclipurile despre auto-diagnosticare, care, deși populare și bine intenționate, pot încuraja oamenii să se bazeze pe conținut superficial în loc să solicite un specialist. Acest fenomen este deosebit de periculos pentru tinerii vulnerabili, care pot avea dificultăți în a distinge între informațiile valide și cele false. Mai mult, interacțiunea emoțională puternică asociată cu aceste clipuri poate face conținutul fals să pară mai credibil, mai ales în cazul subiectelor sensibile. Experții în domeniul sănătății mintale atrag atenția asupra faptului că aceste erori de informare nu doar că încurajează stigmatizarea bolilor psihice, dar pot și întări stereotipuri nocive care afectează relațiile interpersonale și accesul la tratament. Creșterea responsabilității pe platformele sociale Având în vedere rolul tot mai important al TikTok în viața de zi cu zi a tinerilor, autorii studiului cer măsuri mai stricte în ceea ce privește moderarea și controlul conținutului. Acțiuni precum etichetarea materialelor bazate pe date greșite sau promovarea producătorilor de conținut educațional verificat ar putea limita răspândirea dezinformării. TikTok a încercat deja să implementeze funcții care să promoveze surse verificate de informare, precum și să introducă mesaje de avertizare pentru anumite subiecte controversate, însă studiile recente sugerează că măsurile existente sunt încă insuficiente. De asemenea, există o cerere din ce în ce mai puternică pentru reglementarea rețelelor sociale la nivel global într-un mod care să favorizeze protejarea sănătății mintale a utilizatorilor. Pe de altă parte, responsabilitatea nu ar trebui să revină doar platformelor. Tot mai multe organizații din domeniul sănătății mintale încurajează educația media pentru utilizatori, astfel încât aceștia să învețe să verifice sursele și să recunoască informațiile neautorizate. Specialiștii recomandă, de asemenea, ca cei aflați în dificultate să le acorde atenție primară medicilor sau psihologilor autorizați, în loc să caute soluții rapide în mediul digital. Într-o lume digitalizată, unde informațiile false circulă cu o viteză alarmantă, identificarea și combaterea lor devin esențiale pentru sănătatea noastră colectivă. Studiul recent nu doar că trage un semnal de alarmă, dar subliniază și urgența unor acțiuni concertate pentru a limita impactul negativ al dezinformării asupra sănătății mintale.