Kanye West, interzis în Marea Britanie înainte de concertul programat la festivalul Wireless
Autoritățile britanice au decis să îi refuze accesul în Marea Britanie lui Kanye West, care urma să fie cap de afiș la festivalul Wireless din Londra, programat pentru luna iulie. Rapperul solicitase intrarea în Marea Britanie prin intermediul unei autorizații electronice de călătorie, însă această permisiune i-a fost respinsă de guvernul de la Londra. Potrivit unui oficial din cadrul Ministerului de Interne , prezența lui West „nu ar fi în interesul public”, notează Politico. Decizia a fost luată după reacții critice din partea oficialilor guvernamentali și a liderilor comunității evreiești, pe fondul istoricului artistului de declarații antisemite și mesaje considerate pro-naziste. Participarea sa la festival a atras critici din partea premierului Keir Starmer, care a declarat că este „profund îngrijorător” faptul că artistul a fost invitat „în ciuda declarațiilor sale antisemite anterioare și a elogierii nazismului”. În același timp, liderul Reform UK, Nigel Farage, s-a declarat împotriva interzicerii accesului în țară pe baza opiniilor exprimate, deși l-a calificat pe artist drept „odios”. „Ministerul de Interne i-a respins lui Ye autorizația electronică de călătorie. Prin urmare, Festivalul Wireless este anulat, iar banii vor fi rambursați tuturor deținătorilor de bilete”, a transmis organizatorul festivalului Wireless, citat de Sky News.
Rudele generalului Qassem Soleimani stabilite în SUA au fost reținute după revocarea statutului legal
„Noaptea trecută, nepoata și strănepoata general-maior Qasem Soleimani din cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare Iraniene au fost arestate de agenți federali după ce secretarul de stat Marco Rubio le-a revocat statutul de rezident permanent legal. Hamideh Soleimani Afshar și fiica sa se află acum în custodia Serviciului de Imigrare și Control Vamal al SUA (ICE)”, se arată în comunicatul de presă emis de Departamentul de Stat, citat de Reuters. Autoritățile americane au motivat decizia prin sprijinul față de guvernul de la Teheran demonstrat de Afshar, subliniind că aceasta „ a promovat propaganda regimului iranian, a celebrat atacurile împotriva soldaților americani și a instalațiilor militare din Orientul Mijlociu, l-a lăudat pe noul Lider Suprem iranian, a denunțat America drept „Marele Satan”. De asemenea, Departamentul a mai anunțat că fiica lui Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Fatemeh Ardeshir Larijani, și soțul acesteia, Seyed Kalantar Motamedi și-au pierdut statutul legal. „Atât Ardeshir Larijani, cât și Motamedi nu se mai află în Statele Unite și le este interzisă intrarea în viitor”, se arată în comunicat. Qassem Soleimani a fost ucis într-un atac aerian american la Bagdad în ianuarie 2020, în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump. Ali Larijani, arhitect al politicii de securitate iraniene, a fost ucis la rândul său în martie, în războiul declanșat de Statele Unite și Israel.
Sebastian Burduja, despre jalonul 121 din PNRR: Noi am început deja revocarea acelor persoane care sunt identificate în scrisoarea Comisiei Europene
Aproximativ un sfert din persoanele ajunse în funcții de conducere prin încălcarea obligațiilor privind guvernanța corportivă din jalonul 121 din PNRR au fost revocare, a anunțat, joi, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, la întrebările presei, în brifiengul de la finalul ședintei de Guvern. Sumele aferente acestui jalos sunt suspendate pentru moment, România având la dispoziție câteva luni pentru a remedia situația. Sebastian Burduja a detaliat stadiul demersurilor de la nivelul companiilor în care Ministerul Energiei este acționar pentru respectarea prevederilor privind guvernanța corporativă, jalon important pentru deblocarea integrală a cererii de plată nr. 3 din PNRR, în completarea declarațiilor de acum o săptămână. „Noi am început deja revocarea acelor persoane care sunt identificate în scrisoarea Comisiei Europene cum că n-au îndeplinit jalonul 121 din PNRR. Au avut loc adunări generale ale acționarilor la mai multe companii – Electrocentrale Craiova, Complexul Energetic Oltenia, Midia Green, o companie mică de proiect, recent a terminat centrala în cogenerare de la Năvodari și o mare victorie, 80 de megawați investiți a Fondului Româno-Cazac – de asemenea, urmează Oil Terminal și câteva companii listate pe care nu o să ne nominalizez încă, pentru că nu vreau să influențez evoluțiile de pe piața de capital”, a anunțat ministrul Energiei în briefingul de la finalul ședinței de Guvern. Demnitarul a subliniat că, dacă e cazul, instituția va merge în instanță pentru a apăra interesele statului și a nu pierde niciun euro alocat acestui jalon. „Toți cei care și-au adiționat contractele de mandat cu prevederile ordonanței de urgență care le dădea dreptul la primi acele șase salarii vor primi acele șase salarii. Dacă au refuzat această adiționare, dar până acum n-am avut un asemenea caz din cunoștințele mele, atunci sigur că nu vor primi nimic și o să ne vedem în instanță dacă este cazul și o să ne apărăm interesul statului român, pentru că nu putem să ne permitem să pierdem 300 de milioane de euro, 290 de milioane de euro pe ultima evaluare a comisiei, poate vor fi mai puțini, pentru interesele unei persoane sau ale altei persoane”, a spus Sebastian Burduja. Ministrul a subliniat încă o dată că România, în interpretarea colegilor din minister, a respectat legislația națională, respectiv OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. „Dar interpretare a comisiei pe jalonul 121 a identificat o serie de spețe și atunci am fost nevoiți să purcedem la aceste revocări, numiri de administratori provizorii și, ulterior, declanșarea procedurilor pe 109, ceea ce într-un interval de șase luni de zile este rezonabil. Timpul este scurt, dar, totuși, ne vom încadra și nu vom pierde niciun euro din acest jalon 121”, a declarat membrul Guvernului. Potrivit lui Sebastian Burduja, aproximativ 15 persoane au plecat deja din funcțiile vizate. „N-am o cifră exactă, dar gândiți-vă: dacă într-un consiliu de administrație sau de supraveghere sunt șapte persoane, nu au plecat mai mult de trei-patru persoane, deci trei-patru companii, probabil până în 15 persoane până acum și urmează și restul spețelor să fie adresate în perioada următoare. De ce în perioada următoare? Pentru că o companie listată are anumite termene minime legale între momentul convocării adunării generale a acționarilor și momentul în care poate avea loc adunarea generală acționarilor, undeva la 30, 30 și ceva de zile. De aceea, la cele nelistate lucrurile au mers mult mai repede. La cele listate așteptăm termenele legale, după care vom îndrepta această situație și vom da drumul la noile selecții”, a spus ministrul. Un exemplu de companie listată este Hidroelectrica, deținută în proporție de peste 80% de statul român, prin Ministerul Energiei, care a anunțat miercuri acționarii pe site-ul propriu și pe al Bursei de Valori București (BVB), că principalul acționar a propus introducerea acestor puncte – revocarea unor membrii ai Consiliului de Supraveghere din cauze neimputabile și alegerea unora provizorii – pe ordinea de zi a Adunarii Generale Ordinare a Acționarilor din data de 10 aprilie 2025. „Undeva la 40 de persoane sunt vizate în estimarea preliminară a Comisiei și subliniez asta pentru că vom avea o decizie și acolo vom avea un număr final și undeva la un sfert cred că au fost deja revocați”, potrivit ministrului. Stadiul cererii de plată nr. 3 Declarațiile vin și în contextul în care Executivul european a transmis, marți, 25 martie 2025, că România urmează să primească o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde euro, decizie care confirmă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3 care are o valoare netă de 2,02 miliarde de euro, după cum au anunțat, joi, oficialii MIPE. Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată – aproximativ 300 milioane euro) și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea unei conducerii la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice – AMEPIP (valoare sumă suspendată – aproximativ 400 milioane euro) mai rămân în analiz, a arătat MIPE. MIPE precizează în această perioadă, România a luat măsuri suplimentare în direcția remedierii mai multor deficiențe indicate de Comisia Europeană în cadrul procesului de analiză a cererii de plată nr. 3, inclusiv în ceea ce privește guvernanța corporativă în domeniul companiilor deținute de stat, unde au fost inițiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecție a conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiți în consiliile de administrație, în special pentru companiile din sectorul transporturi și energie. De la acest moment, România are la dispoziție un termen de o lună pentru a transmite un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei și un termen de șase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată și îndeplinirea integrală a jaloanelor și țintelor din cererea de plată nr. 3. În total, România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. La finalul lunii ianuarie, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană, după 18