Ministrul Sănătății: jumătate din cei care intră ajung să finalizeze examenul de rezidențiat
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete a analizat la Prima Tv situația în care se găsesc foarte mulți absolvenți ai facultăților de medicină. Potrivit ministrului, doar jumătate dintre ei reușesc să treacă de rezidențiat și să obțină diplomă de medic specialist. „Noi școlarizăm undeva la 10.000 și din acești 10.000 intră undeva la 4.000-5.000 în rezidențiat și jumătate din cei care intră ajung să finalizeze examenul de rezidențiat cu o diplomă de medic specialist. Alții schimbă specializările de foarte multe ori, alții renunță și pleacă din țară în timpul rezidențiatului. Alții rămân în țară, dar pleacă în zona industriei sau în altă zonă. Își găsesc un job”, a spus Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății a oferit chiar propriul exemplu. El a spus că în anul 2 de rezidențiat a renunțat la medicină și am plecat în zona administrației pentru că i-a plăcut mai mult. Rogobete a identificat și cauzele care au dus la această situație. „Ani la rând, locurile și posturile la rezidențiat pe specialități au fost calculate din pix. La sugestia universităților, capacitatea de pregătire, la sugestia nu știu cui, nu s-a ținut cont de o statistică și de o analiză demografică. Pentru că în mod normal, și vă dau un exemplu concret. Numărul de posturi și locuri la rezidențiat pentru cardiologie, în mod normal, ar fi trebuit scoase în funcție de numărul de medici care se pensionează în următorii patru ani. Se existe o logică. Degeaba scot 100 de cardiologi dacă în următorii patru ani se pensionează doar 30”, a declarat Alexandru Rogobete Ministrul a precizat că a schimbat abordarea anul acesta. „Pentru că nu s-a ținut cont de demografia de fapt și de aceste cifre, care în alte locuri contează și în baza lor se fac politicile publice, nu în baza dorinței unor grupuri de influență universitară. Să nu fiu înțeles greșit, am o relație foarte bună cu universitățile, colaborăm, dar vreau să schimbăm un pic percepția și modul de abordare. Pentru că dacă nu schimbăm nimic, nu avem cum să corectăm niște lucruri care nu funcționează”, a mai declarat ministrul Sănătății.
Ministrul Sănătății propune un master profesional pentru absolvenții de Medicină care nu intră la rezidențiat
„Noi producem undeva la câteva mii, 3-4.000 de absolvenți de medicină cu diploma de licență pe care scrie medic-doctor, dar care nu au ce să facă cu ea”, a spus Rogobete, la Prima TV. Ministerul analizează introducerea unui master profesionat Ministrul a explicat că soluția ar fi introducerea unui master profesional: „Și de aici a venit ideea de, spun cu ghilimele, stagiatură, pentru că ea poate fi asemănată, nu va fi la fel, și anume înființarea unui master profesional, de doi sau trei ani de zile, prin care absolvenții care nu intră în examenul de rezidențiat, deci practic nu merg pe parcursul rezidențiat, medic specializat, medic primar, să poată avea șansa totuși de a lucra în sistem printr-un masterat profesional. Acest masterat profesional îi conferă la final titlul de medic generalist”. Potrivit ministrului, programul ar putea fi implementat începând de anul viitor, cu sprijinul universităților de medicină. „Mă bucur că aici toate cele șase universități au zis da și vom încerca ca de anul viitor să punem în practică un astfel de program”, a spus Rogobete. Noua categorie: medic generalist cu drept de practică limitat El a arătat că programul ar urma să fie unul practic, similar rezidențiatului, și ar include stagii în mai multe specialități. „Practic, studentul, absolventul, intră în acest masterat profesional, care nu este unul teoretic, este unul practic, la fel ca rezidențiatul. Merge în anumite specialități, stagii de pregătire, medicină de urgență, medicină de familie, ATI, medicină internă. Dau câteva exemple acum. După cei doi sau trei ani de studii de masterat primește diploma de medic generalist cu drept de liberă practică bine definit”, a precizat Rogobete. Ministrul a precizat că medicii formați astfel vor avea atribuții limitate, distincte de cele ale medicilor specialiști: „trebuie să existe o diferență între medicul rezident, medicul specialist și medicul generalist. Deci el va avea o practică limitată”. Ulterior, aceștia se vor putea orienta către anumite specialități deficitare. El a subliniat importanța valorificării acestei resurse umane în sistemul sanitar. „Este o resursă umană importantă pe care noi nu o introducem în sistem. Avem deficit important de resursă umană și eu cred că e important să dăm șansa acestor oameni, acestor colegi până la urmă, să-și practice profesia”, a mai spus ministrul Sănătății.
Rectorii de la Medicină susțin măsura propusă de Bolojan pentru a ține medicii în România
Rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș (UMFST Târgu Mureș), Leonard Azamfirei, spune că discuția trebuie purtată în logica unei reciprocități între stat și absolvenți, în condițiile în care formarea medicală este finanțată din bani publici. Soluția nu poate fi însă una rigidă, care să limiteze drepturile fundamentale. „Trebuie să discutăm despre un mecanism de reciprocitate, atunci când formarea medicală este finanțată din bani publici”, a declarat acesta pentru Edupedu.ro. În opinia sa, problema sistemului nu ține doar de numărul de absolvenți, ci mai ales de distribuția lor în teritoriu și de atractivitatea sistemului pentru tineri medici. Prea puțini medici acolo unde e cea mai mare nevoie România formează mulți absolvenți de Medicină, însă o parte dintre aceștia sunt studenți internaționali care nu rămân în țară. În același timp, există dezechilibre majore în interiorul sistemului: medicina de familie reprezintă o cincime din totalul medicilor, iar peste 90% dintre medici lucrează în mediul urban. „Avem o discrepanță majoră care necesită o soluție pe termen lung, care este în primul rând politică și abia după aceea administrativă”, a explicat rectorul. Cum ar putea fi aplicată măsura Azamfirei consideră că propunerea lansată de premierul Ilie Bolojan, privind o perioadă minimă de lucru în România după studiile la buget și rezidențiatul finanțat public, poate fi văzută ca o formă de recuperare a investiției statului și ca o soluție pentru acoperirea deficitului din anumite zone sau specialități. Măsura ar trebui construită sub forma unui angajament de serviciu, nu ca o restrângere a mobilității profesionale. „Propunerea poate fi discutată ca un soi de mecanism de recuperare a investiției publice și de corecție a unui deficit teritorial, dacă îl putem proiecta ca un angajament de serviciu și nu ca o restrângere arbitrară a mobilității”, a precizat rectorul UMFST Târgu Mureș. Potrivit acestuia, o variantă mai realistă ar fi introducerea unui contract semnat la intrarea în rezidențiat, care să fie „foarte puternic juridic”, să prevadă o alocare prioritară către zonele și specialitățile deficitare și să fie însoțit de o opțiune de răscumpărare proporțională. Alternativă: rambursarea formării „Cred că un model mai rezonabil este unul de tip contractual, cu obligații de serviciu sau cu rambursare proporțională, care să fie aplicat nediscriminatoriu și probabil dublat de stimulente”, a explicat Azamfirei. Rectorul a vorbit despre un sistem în care medicii ar putea alege între a lucra o perioadă în țară sau a returna o parte din costurile formării, cu excepții clar definite. În același timp, acesta a avertizat că o obligație strictă, fără alternative reale, ar putea ridica probleme de constituționalitate: „O obligație imperativă de a lucra în țară, fără o alternativă reală, e vulnerabilă, pentru că atinge libera alegere a locului de muncă și dreptul de liberă circulație. Ar trebui analizată foarte clar din perspectiva necesității și proporționalității”. Obligația trebuie dublată de sprijin concret Pentru ca o astfel de politică să funcționeze, rectorul consideră esențial și un pachet de sprijin concret: posturi reale, infrastructură adecvată, locuire, transport, mentorat și un traseu clar de carieră, astfel încât obligația să nu devină descurajantă pentru tineri. „Trebuie să existe un pachet de sprijin obligatoriu, cu posturi reale, cu o infrastructură rezonabilă, cu locuire, transport, mentorat, traseu de carieră, ca această obligație să nu devină contraproductivă”. Ideea, susținută și la Cluj În același sens s-a exprimat și rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Anca Buzoianu, care a declarat că ideea avansată de premier este legitimă și merită discutată serios, cu reguli clare și aplicabile. Potrivit acesteia, subiectul trebuie tratat ca o politică publică amplă, care să echilibreze nevoia sistemului de sănătate cu drepturile profesionale ale medicilor. „Nu vorbim doar despre bugete, ci și despre accesul real al pacienților la servicii medicale, mai ales în zonele unde deficitul este deja critic. De aceea, o perioadă minimă de practică în România, după un parcurs educațional finanțat de stat, poate fi o soluție corectă, cu condiția să fie însoțită de măsuri care fac această obligație realistă și echitabilă”, a spus aceasta.
Rezidențiat 2025. Care sunt specializările de care fug viitorii medici. Ce domenii rămân neacoperite
La examenul de rezidențiat din 16 noiembrie 2025, din rândul primilor 200 de candidați, în ordinea mediilor, opțiunile s-au concentrat în special asupra cardiologiei și a specialităților de medicină estetică. Specializările precum medicina de familie sau ATI au fost ocolite de viitori medici. Dermato-venerologia s-a ocupat prima, având doar 60 de locuri disponibile la nivel național, urmată de chirurgia plastică cu 59 de locuri. O statistică făcută de HotNews arată că din rândul primilor 200 de rezidenți, 47 de candidați au ales cardiologia, iar 33 s-au orientat către dermatovenerologie și chirurgie plastică. Un singur candidat a ales chirurgia generală, șase au ales Anestezia și Terapia Intensivă (ATI), iar alte specialități chirurgicale au fost alese sporadic: obstetrică-ginecologie de cinci candidați, oftalmologie de patru, neurochirurgie de doi și ORL de doi. Medicina de familie ignorată total Medicina de familie, deși are cel mai mare deficit de personal și cel mai mare număr de locuri scoase la concurs, nu a fost aleasă de niciunul dintre primii 200 de candidați. Chirurgia pediatrică, chirurgia cardiovasculară, ortopedia sau urologia, specialități chirurgicale și ele, nu se regăsesc în preferințele primilor 200 de absolvenți. Sunt specializări de care este mare nevoie, precum chirurgie și ATI, dar nu au fost alese de rezidenți. Anul acesta, specialitățile medicale cu cele mai multe locuri scoase la concurs au fost medicină de familie – 641, medicină internă – 190, cardiologie – 189, chirurgie generală – 181, anestezie și terapie intensivă – 180, pediatrie – 152 și obstetrică-ginecologie – 148. Examenul de rezidențiat a avut loc duminică, 16 noiembrie, iar pe 23 noiembrie a început repartizarea specialităților, în funcție de note. Au participat aproape 7.000 de studenți, dintre care 5.179 au promovat. Recomandarea autorului: Tânăra care a obținut locul 1 pe țară la Rezidențiat – Medicină Dentară: „Parcă visez”
Rezidențiat 2025: Peste 10.000 de candidați înscriși la nivel național
Ministerul Sănătății organizează duminică, 16 noiembrie 2025, concursul național de admitere în rezidențiat pe loc și pe post, în domeniile medicină, medicină dentară și farmacie. Examenul se va desfășura simultan în centrele universitare București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș și Timișoara. Bucureștiul, cel mai mare centru de examinare Potrivit datelor transmise de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București , la nivel național s-au înscris 10.147 de candidați, care vor concura pentru 5.079 de locuri și 295 de posturi. În centrul universitar București sunt înregistrați cei mai mulți participanți: 3.881 de candidați, adică peste 37% din total. Dintre aceștia, 2.678 s-au înscris pentru domeniul medicină, 809 pentru medicină dentară și 394 pentru farmacie. La nivel național, domeniul medicină atrage 6.956 de candidați pentru 4.354 de locuri, medicină dentară are 1.950 de înscriși pentru 464 de locuri, iar farmacie 1.241 de candidați pentru 261 de locuri. Rectorul UMF „Carol Davila”, Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, afirmă că examenul de rezidențiat este „principala poartă de intrare în marea familie a specialiștilor în sănătate”. Cum se desfășoară concursul Concursul se va derula sub forma unui test-grilă de 200 de întrebări, cu durată de 4 ore. Candidații pot intra în sălile de examen de la ora 8:30, testarea urmând să înceapă la ora 10:00. După finalizarea probei și o pauză de 15 minute, va începe corectura în săli. Contestațiile pot fi depuse în maximum 24 de ore, iar răspunsurile vor fi comunicate în termen de 48 de ore. Punctajul minim de promovare este de 60%. Se păstrează numărul mare de locuri pentru medicina de familie Cele mai multe locuri rămân la medicina de familie: 641 în 2025, față de 555 în 2024. În top urmează: medicină internă (190), cardiologie (189), chirurgie generală (181) și ATI (180). Cele mai puține locuri sunt la neurologie pediatrică (5), medicină sportivă (6), expertiza capacității de muncă (11), cardiologie pediatrică (12) și medicină nucleară (17).
Ministrul Sănătății vrea creșterea numărului de posturi la rezidențiat
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat în cadrul Forumului Național de Neurologie intenția de a crește ponderea posturilor la rezidențiat, în detrimentul locurilor, pentru a asigura o distribuție mai eficientă a medicilor rezidenți în sistemul medical. „În momentul de față, știți că avem marea majoritate locuri în specialități, iar posturile sunt relativ puține. Trebuie să găsim o soluție în care progresiv să creștem și numărul posturilor, adică să știe tânărul medic unde urmează să lucreze, pentru că în felul ăsta poți să faci și o politică coerentă, care să țină cont de nevoile la nivel regional sau local”, a declarat Alexandru Rafila. Ministrul a subliniat importanța realizării unui registru național al profesioniștilor din domeniul medical, care să fie funcțional până la sfârșitul anului. Acesta va include inițial cele patru profesii reglementate: medic, stomatolog, farmacist și asistent medical. „Când facem o planificare a numărului de locuri sau de posturi pentru rezidențiat, avem nevoie de o informație foarte clară, nu numai câți medici sunt în țară, ci unde sunt și mai ales ce vârstă au, să știm și o predictibilitate a retragerilor din activitate”, a explicat Rafila. În ceea ce privește specializările medicale, ministrul a evidențiat eforturile de extindere a competențelor pentru procedurile de trombectomie, anterior realizate exclusiv de radiologia intervențională. Un program de atestat cu durata de un an permite acum și altor specialiști care lucrează cu pacienți neurologici – neurologi, neurochirurgi sau cardiologi intervenționali – să facă această procedură, prima generație absolvind recent acest program. Ministrul a menționat și importanța centrelor universitare în atragerea resurselor umane calificate, inclusiv a medicilor care s-au întors din străinătate și lucrează acum în orașe precum Timișoara, Oradea sau Bistrița. Pentru aceste centre au fost asigurate echipamentele necesare efectuării intervențiilor specifice. „Fără specialiști și fără echipamente nu se poate face o intervenție care să fie specifică”, a concluzionat Alexandru Rafila.