Antibioticele nu trebuie luate întotdeauna 7 zile. Ce arată un nou studiu despre tratamentele mai scurte

antibioticele-nu-trebuie-luate-intotdeauna-7-zile.-ce-arata-un-nou-studiu-despre-tratamentele-mai-scurte

Un nou studiu realizat în Statele Unite arată însă că, pentru unele infecții bacteriene frecvente, curele mai scurte de antibiotice pot fi la fel de eficiente și sigure precum cele mai lungi. Cercetarea, publicată în Open Forum Infectious Diseases, atrage atenția asupra diferenței dintre recomandarea de a respecta tratamentul prescris de medic și ideea că orice infecție bacteriană necesită automat o cură lungă de antibiotice, scrie Science Alert. „Trebuie întotdeauna să termini cura” a fost mult timp una dintre cele mai cunoscute recomandări privind administrarea antibioticelor. Potrivit cercetătorilor, însă, dovezile științifice acumulate în ultimele decenii arată că această regulă nu se aplică în mod uniform tuturor infecțiilor. Peste 120 de studii clinice randomizate au indicat că, în cazul unor infecții comune, tratamentele mai scurte pot avea o eficiență similară celor mai lungi și pot fi asociate cu mai puține efecte nedorite. Alistair Thorpe, cercetător în domeniul sănătății populației la University of Utah, explică faptul că informațiile noi ajung mai greu la pacienți, după ani în care aceștia au fost obișnuiți cu ideea că un tratament mai lung este automat mai bun. Antibioticele și rezistența bacteriană Rezistența la antibiotice reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică la nivel mondial. Bacteriile rezistente la medicamente, cunoscute drept „superbacterii”, pot face unele infecții mult mai dificil de tratat. În mod tradițional, pacienții au fost avertizați că întreruperea prematură a antibioticelor ar putea favoriza apariția rezistenței bacteriene. Cercetările recente oferă însă o perspectivă mai nuanțată. Există puține dovezi că faptul că un pacient nu termină o cură prescrisă contribuie în mod direct la rezistența la antibiotice. În schimb, expunerea inutilă la antibiotice, inclusiv prin tratamente mai lungi decât este necesar, poate avea propriile riscuri. În cazul unor infecții, inclusiv anumite forme de pneumonie, studiile indică faptul că tratamentele mai scurte pot fi eficiente fără să crească riscul de reapariție a infecției. Antibioticele nu trebuie oprite fără recomandarea medicului Rezultatele studiului nu înseamnă că pacienții ar trebui să decidă singuri când să întrerupă administrarea antibioticelor. Cercetătorii au chestionat 1.475 de adulți din Statele Unite cu privire la durata tratamentului pe care ar prefera-o pentru o infecție respiratorie bacteriană, precum pneumonia. Majoritatea, respectiv 892 de persoane, au declarat că s-ar simți mai confortabil cu un tratament de cel puțin șapte zile decât cu unul de doar trei până la cinci zile. În același timp, doar 17,5% dintre participanți au spus că un cadru medical le-a recomandat vreodată să oprească antibioticele atunci când se simt mai bine. Totuși, 58,4% au afirmat că s-ar simți cel puțin oarecum confortabil dacă medicul le-ar oferi o astfel de recomandare în anumite situații. Un aspect important este că durata tratamentului trebuie stabilită de medic în funcție de infecție, pacient și antibioticul utilizat. Unele infecții bacteriene grave necesită tratamente mai lungi, inclusiv tuberculoza și anumite infecții cu stafilococi. Antibioticele trebuie administrate conform recomandării medicului Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au încredere în recomandările medicului, un rezultat considerat încurajator de cercetători. Specialiștii susțin că schimbarea recomandărilor privind durata tratamentului trebuie explicată pacienților ca parte a evoluției normale a medicinei și a dovezilor științifice. Mesajul principal nu este că pacienții ar trebui să ia mai puține antibiotice sau să oprească tratamentul când simptomele dispar. Antibioticele trebuie luate exact conform recomandării medicului, iar durata optimă poate fi mai scurtă sau mai lungă în funcție de situație. „Discuția cu medicul despre durata potrivită pentru dumneavoastră și despre momentul în care trebuie oprit tratamentul este abordarea corectă”, subliniază Alistair Thorpe.

Rezistența la antibiotice scapă de sub control. Cercetătorii avertizează că Europa riscă să piardă lupta fără regrupare

rezistenta-la-antibiotice-scapa-de-sub-control.-cercetatorii-avertizeaza-ca-europa-risca-sa-piarda-lupta-fara-regrupare

Infecțiile care nu mai răspund la tratamentele obișnuite ucid deja milioane de oameni pe an. Doar în 2019, peste 1,27 milioane de oameni au murit din cauza infecțiilor rezistente, mai mulți decât din cauza HIV sau malariei, la nivel mondial. Estimările pentru 2050 sunt și mai alarmante: 39 de milioane de decese suplimentare și costuri anuale de peste 1.000 de miliarde de dolari pentru sistemele de sănătate. „Este o amenințare care subminează tot ce înseamnă medicină: operații, chimioterapie, tratamente intensive. Dacă nu schimbăm modul în care ne organizăm și finanțăm cercetarea, pierdem lupta”, a avertizat Gilles Courtemanche, cercetător francez în dezvoltarea medicamentelor antimicrobiene, într-un apel lansat marți în Le Monde. Doctor în chimie sintetică, Gilles Courtemanche a dezvăluit că start-up-urile care încearcă să dezvolte molecule noi se confruntă cu obstacole majore – lipsa resurselor, costurile mari pentru expertiza multidisciplinară și dificultatea de a accesa finanțare: „Multe companii biotech dispar prematur, chiar dacă dețin soluții promițătoare. Pacienții rămân fără opțiuni, în fața unor infecții incurabile, cum ar fi cele cauzate de Acinetobacter baumannii”, o bacterie gram-negativă, adesea implicată în infecții nosocomiale și considerată de OMS drept o amenințare critică. Nicio clasă nouă de antibiotice nu a ajuns pe piață în ultimii cincizeci de ani Paradoxal, deși urgența este recunoscută, nicio nouă clasă de antibiotice nu a ajuns pe piață în ultimele cinci decenii. Motivul nu este lipsa inovației, ci un model economic profund inadecvat, a explicat cercetătorul: „Antibioticele sunt tratamente scurte și au ca scop o vindecare definitivă, ceea ce reduce potențialul de profit. În plus, autoritățile pot restricționa utilizarea lor pentru a le păstra în caz de pandemie, frânând și mai mult comercializarea.” Specialiștii au propus Uniunii Europene soluții concrete: crearea unui Institut European pentru dezvoltarea antimicrobienelor, finanțat de Comisia Europeană, cu completare privată. Acesta ar reuni, într-un singur centru, toate competențele necesare pentru a transforma ideile științifice în medicamente până la faza a doua a studiilor clinice, care testează eficacitatea medicamentului pe pacienți care suferă de boala-țintă. Soluția nu poate fi exclusiv științifică, trebuie regândită finanțarea sa Institutul ar fi eliberat de presiunile publicării sau ale profitului imediat și s-ar axa pe rezultate practice. Ar putea găzdui experți temporari sau forma tineri cercetători și ar sprijini start-up-uri inovatoare, iar parteneriatul cu OMS ar asigura alinierea cercetării la prioritățile globale. O variantă complementară ar fi crearea unei rețele europene de inovare antimicrobiană, care să conecteze și să finanțeze start-up-urile existente. În loc de competiție, inițiativa ar miza pe colaborare: o platformă comună, fonduri dedicate și împărțirea expertizei ar accelera dezvoltarea de tratamente noi: „Este timpul să transformăm fragmentarea într-o forță colectivă. Inacțiunea nu mai este o opțiune”, se arată în apelul lansat de specialiști.

Un nou risc în spitale: superbacteria care mănâncă plastic

un-nou-risc-in-spitale:-superbacteria-care-mananca-plastic

Un nou studiu a dezvăluit că Pseudomonas aeruginosa, o superbacterie periculoasă întâlnită frecvent în spitale care poate provoca infecții grave la nivelul plămânilor, tractului urinar și sângelui, responsabilă de peste jumătate de milion de decese anual, poate consuma plasticuri medicale biodegradabile, scrie Live Science. Descoperirea, publicată recent în Cell Reports, ar putea explica persistența bacteriei în medii sterile precum spitalele. Plasticurile medicale – noua sursă de hrană Cercetătorii au descoperit că P. aeruginosa poate descompune policaprolactona (PCL) – un tip de plastic utilizat frecvent în proceduri chirurgicale și implanturi – prin producerea unei enzime numite Pap1. Bacteria folosește apoi carbonul eliberat ca sursă de hrană. Această abilitate unică i-ar putea permite să supraviețuiască mai mult timp pe suprafețele spitalicești și în corpul pacienților. Studiul a arătat, de asemenea, că prin descompunerea plasticului, bacteria formează straturi protectoare care o apără de antibiotice. Acestea cresc rezistența microbului la tratamente, sporind riscul unor infecții greu de tratat. Riscuri extinse și apel la acțiune Oamenii de știință avertizează că și alți patogeni ar putea avea enzime similare, ceea ce crește riscurile. Rezultatele pun sub semnul întrebării utilizarea extinsă a plasticurilor în medicină și subliniază necesitatea unor cercetări urgente, a actualizării protocoalelor de igienă și a adoptării unor materiale mai sigure. Pe măsură ce P. aeruginosa continuă să evolueze, experții insistă asupra reevaluării interacțiunii dintre patogeni și materialele menite să sprijine vindecarea.