Ce riscă Jannik Sinner după ce a refuzat să joace pentru Italia în Cupa Davis
Jannik Sinner se află în mijlocul unui scandal uriaș în Italia, după ce a refuzat să joace la turneul final al Cupei Davis care va avea loc chiar în țara sa, la Bologna, în perioada 18-23 noiembrie. După ce a fost pus la zid de legendarul Nicola Pietrangeli, care a afirmat că decizia lui Jannik Sinner reprezintă o palmă uriașă pentru sportul italian, numărul 2 ATP este încolțit din toate părțile. Încă un personaj important din țara lui Sinner, președintele Organizației Italiene de Protecție a Consumatorilor, a emis un comunicat dur împotriva elevului lui Darren Cahill, solicitând retragerea tuturor distincțiilor sale. Jannik Sinner ar putea rămâne fără cetățenia de onoare a orașului Torino, dar și-ar putea pierde și alte titluri onorifice acordate de către oficialitățile italiene: „Decizia lui Sinner de a refuza să joace Cupa Davis este o palmă pentru Italia, pentru italieni și pentru milioanele de fani pasionați de tenis. Nu se poate să reprezinte Italia în lume și, în același timp, să ia decizii sportive diametral opuse, după ce i-au fost acordate premii oficiale. Din acest motiv, solicităm să i se retragă toate distincțiile și să i se anuleze recunoașterile instituționale primite, de la numirea ca Ambasador al Diplomației Sportive, până la Colanul de Aur pentru Merit Sportiv al CONI, și chiar cetățenia de onoare a orașului Torino. Dacă Sinner ar petrece mai puțin timp filmând reclame pentru diverse produse, poate ar putea reprezenta mai bine țara sa atât în sport, cât și în afara lui”, a transmis Organizația Italiană de Protecție a Consumatorilor, potrivit Punto de Break. Anterior, Nicola Pietrangeli „l-a tras de urechi” pe Jannik Sinner: „Este o palmă uriașă pentru sportul italian. Nu înțeleg de ce menționează că este o alegere dificilă. Trebuie să joace tenis, nu să meargă la război. Când vine vorba de Cupa Davis, mă enervez pentru că obiectivul unui jucător ar trebui să fie să poarte tricoul Italiei. Dar, din păcate, vorbesc dintr-o altă epocă. Sper că nu va merge să joace în altă parte în timpul Cupei Davis. Astăzi, lumea este plină de bani și lăsăm inima deoparte”, a declarat fostul coleg al lui Ilie Năstase. Jannik Sinner a adus Italiei trofeul Cupei Davis în ultimele ediții, dar acum a ales să se concentreze pe circuitul ATP, în detrimentul competiției inter-țări.
Un studiu a descoperit că somnul în exces crește riscul de deces. Care este explicația
Somnul este important pentru o sănătate corespunzătoare, alături de alimentație și activitatea fizică. În timpul somnului, au loc procese fiziologice care permit corpului nostru să funcționeze eficient atunci când avem lucruri de făcut pe parcursul zilei. În caz contrar, pe termen lung, lipsa unui somn de calitate este un factor de risc major pentru problemele de sănătate. Totuși, ce se întâmplă dacă dormim prea mult? Cercetătorii au analizat rezultatele a 79 de alte studii care au urmărit persoane pentru cel puțin un an și au măsurat impactul duratei somnului asupra riscului de sănătate precară sau deces. Rezultatele studiului au fost publicate în revista GeroScience. Concluziile studiului Concluziile trase sunt cel puțin neobișnuite: persoanele care dormeau puțin – mai puțin de șapte ore pe noapte – aveau un risc cu 14% mai mare de deces în perioada studiului. Pe de altă parte, persoanele care dormeau mult – adică mai mult de nouă ore pe noapte – aveau un risc mult mai mare de deces: cu 34% mai mare decât persoanele care dormeau între șapte și opt ore, scrie Science Alert. Cercetările au arătat, de asemenea, că somnul prea lung – mai mult decât este necesar pentru fiecare interval de vârstă – este asociat cu probleme de sănătate, cum ar fi depresia, durerea cronică, creșterea în greutate, dar și tulburările metabolice. De asemenea, studiul a concluzionat și faptul că este important să se doarmă între 7 și 9 ore pe noapte, iar un program constant de culcare și trezire este la fel de important pentru sănătatea generală.
Razele UV cauzează peste 80% din melanoamele din întreaga lume
Razele ultraviolete (UV) cauzează peste 80% din cazurile de melanom cutanat, potrivit unui nou studiu al cercetătorilor de la Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), publicat marți. Din cele aproape 332.000 de cazuri de melanom cutanat existente la nivel mondial în 2022, aproximativ 267.000 au fost cauzate de razele UV, adică 83%, estimează acest studiu publicat în International Journal of Cancer (IJC). Acest tip de cancer a provocat 58.700 de decese, doar în acel an. Proporția cazurilor legate de UV a fost mai mare la bărbați (86%) decât la femei (79%), a mai precizat IARC într-un comunicat de presă, potrivit AFP. „Povara melanomului cutanat diferă considerabil de la o regiune a lumii la alta, din cauza combinării diferitelor niveluri de expunere la razele UV și a unui risc mult mai mare de a dezvolta melanom cutanat în rândul populațiilor cu pielea deschisă”, mai precizează agenția specializată a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Regiunile cu cele mai mari rate ale acestui cancer atribuibil razelor UV (peste 95%) au fost Australia, Noua Zeelandă, Europa de Nord și America de Nord.
Un medicament experimental reduce cu aproape 94% factorul de risc pentru boli cardiace
Medicamentul, denumit lepodisiran, a redus nivelurile de lipoproteină (a), sau Lp (a), cu o medie de 93,9% comparativ cu placebo, pe parcursul a șase luni, după una sau două doze de 400 miligrame. Studiul a inclus 141 de pacienți în grupul care a primit doza de 400 mg, în timp ce 69 de participanți au primit placebo. Medicamentul Lilly este unul dintre mai multe tratamente în curs de testare pentru niveluri ridicate de Lp (a), un factor de risc pentru bolile cardiovasculare care afectează aproximativ 1,4 miliarde de persoane la nivel mondial, inclusiv 64 de milioane în Statele Unite. Spre deosebire de LDL, așa-numitul colesterol „rău” care poate fi tratat prin dietă și statine, nu există tratamente aprobate pentru Lp(a), iar puțini indivizi știu că suferă de această afecțiune. Impactul nivelurilor ridicate de Lp (a) Nivelurile ridicate de Lp (a) pot crește semnificativ riscul de infarct, accident vascular cerebral, îngustarea valvei aortice și boală arterială periferică. Persoanele de origine africană prezintă cel mai ridicat risc. Eli Lilly a avansat deja cu lepodisiran în studii clinice de fază avansată. Compania desfășoară un al doilea studiu de fază 3 pentru a testa dacă reducerea Lp (a) reduce efectiv riscurile cardiovasculare. Recrutarea pacienților pentru acest studiu ar trebui să fie finalizată în acest an, conform Reuters. Alte tratamente injectabile pentru Lp (a) aflate în dezvoltare includ zerlasiran de la Silence Therapeutics, olpasiran de la Amgen și pelacarsen de la Novartis. Lilly testează și muvalaplin, singurul tratament oral pentru LP (a) aflat în studii clinice. Săptămâna trecută, Merck a semnat un acord de licențiere cu Jiangsu Hengrui Pharmaceuticals pentru testarea medicamentului experimental HRS-5346, administrat oral, pentru tratarea Lp(a).
Bărbaţii care evită controalele pentru cancerul de prostată au un risc de deces cu 45% mai mare
Cercetarea, prezentată la Congresul Asociaţiei Europene de Urologie 2025 de la Madrid, identifică o categorie de risc adesea ignorată: bărbaţii care evită programările medicale. Din cei 72.460 de bărbaţi incluşi în grupul de screening al studiului, 12.401 (17%) nu s-au prezentat la niciuna dintre sesiunile de control oferite. Aceşti bărbaţi au înregistrat un risc cu 39% mai mare de a muri din cauza cancerului de prostată în comparaţie cu cei cărora nu li s-a oferit deloc screening. Dr. Renée Leenen, autorul principal al studiului, a explicat pentru Medical News Today: „Neprezentarea poate fi cel mai important factor care împiedică implementarea cu succes a programelor de screening pentru cancerul de prostată”. Cancerul de prostată este cel mai frecvent diagnosticat cancer la bărbaţi în 112 ţări, iar prevalenţa sa este estimată să se dubleze până în 2040. Datele pe termen lung arată că screeningul PSA poate reduce riscul de deces din cauza acestei boli cu 20%. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca minimum 70% din populaţie să participe la testele de screening pentru ca programele să fie eficiente, însă ratele actuale de participare sunt scăzute şi continuă să scadă.