Inteligența Artificială ar putea identifica riscul de cancer de vezică urinară cu 5 ani înainte de diagnostic | Ce au descoperit cercetătorii britanici
Cercetarea, realizată de o echipă condusă de specialiști de la Universitatea din Plymouth, arată că analiza cu ajutorul IA a unui număr mare de informații medicale ar putea contribui, în viitor, la identificarea mai precisă a persoanelor care prezintă un risc crescut de cancer de vezică urinară. AI a analizat aproape 70.000 de dosare medicale Cercetătorii au analizat datele medicale a aproape 70.000 de pacienți din Țara Galilor, colectate între 1995 și 2020 din baza de date SAIL. Modelul de inteligență artificială, denumit PRECISE-AGZ, a evaluat 48.261 de posibili indicatori din istoricul medical al pacienților. Printre informațiile analizate s-au numărat fumatul, activitatea fizică, tratamentele administrate, alte boli și simptomele înregistrate în dosarele medicale. În urma analizei, sistemul a identificat 38 de caracteristici relevante pentru estimarea riscului de cancer de vezică urinară. Rezultatele au arătat că modelul a identificat corect aproximativ 85% dintre pacienții care aveau cancer de vezică urinară. În cazul persoanelor care nu aveau boala, clasificarea a fost corectă în aproximativ 91% dintre cazuri. Unele semnale apăreau cu până la cinci ani înainte Unul dintre cele mai interesante rezultate este că anumite informații din dosarele medicale puteau fi asociate cu riscul de cancer de vezică urinară cu mult timp înainte de confirmarea bolii. Potrivit cercetătorilor, unele dintre semnalele identificate de model puteau fi observate în istoricul medical cu până la cinci ani înainte de diagnostic, în timp ce combinația de indicatori utilizată pentru estimarea riscului putea contribui la identificarea pacienților cu risc cu până la 12 luni înainte de diagnostic. Asta nu înseamnă că IA îți spune cu 5 ani înainte că o să ai cancer Autorii subliniază însă că acest lucru nu înseamnă că AI poate spune în prezent că o persoană va dezvolta cancer peste cinci ani. Este vorba despre identificarea unor tipare statistice în datele medicale, care ar putea ajuta la recunoașterea mai devreme a persoanelor ce necesită investigații. Sângele în urină rămâne un semnal important Hematuria (prezența sângelui în urină) este unul dintre principalele semne care determină medicii să investigheze posibilitatea existenței unui cancer de vezică urinară. Problema este că hematuria poate apărea și în cazul altor afecțiuni, precum pietrele la rinichi sau bolile prostatei. Studiul sugerează că semnificația acestui simptom poate fi diferită în funcție de restul istoricului medical al pacientului. La bărbați, de exemplu, asocierea dintre sângele în urină și hiperplazia benignă de prostată a fost legată, în analiza modelului, de un risc mai redus de cancer de vezică urinară. AI nu s-a limitat însă la simptomele cunoscute. Modelul a analizat combinații de factori medicali care nu sunt utilizate în mod obișnuit împreună pentru estimarea riscului. Au apărut și asocieri medicale neașteptate Printre rezultatele care necesită cercetări suplimentare se numără asocierile dintre riscul estimat de cancer de vezică urinară și anumite boli sau tratamente. Pacienții cu Parkinson sau demență au prezentat un risc mai redus în analiza modelului, în timp ce utilizarea îndelungată a Tamoxifenului, medicament folosit în tratamentul cancerului de sân, a fost asociată cu un risc mai mare. Cercetătorii avertizează că aceste rezultate nu demonstrează că respectivele boli sau tratamente provoacă ori previn cancerul de vezică urinară. Sunt doar asocieri observate în date, care trebuie investigate pentru a se vedea dacă există explicații biologice. Cum ar putea fi folosit sistemul Modelul a împărțit pacienții în trei categorii, în funcție de probabilitatea estimată de apariție a bolii: risc scăzut, sub 7%, risc incert, între 7% și 55%, și risc ridicat, de peste 55%. O astfel de clasificare ar putea fi folosită în viitor pentru a identifica mai precis persoanele care ar trebui trimise la investigații. În prezent, confirmarea cancerului de vezică urinară necesită investigații precum cistoscopia, procedură prin care medicul examinează interiorul vezicii urinare cu ajutorul unui instrument prevăzut cu o cameră. Dacă modelul va fi validat în studii suplimentare, cercetătorii consideră că acesta ar putea ajuta la selectarea pacienților care au nevoie de investigații și, eventual, la reducerea unor proceduri invazive efectuate inutil. AI nu este încă pregătită pentru utilizarea pe scară largă Rezultatele sunt promițătoare, însă cercetarea se află încă în etapa de evaluare. Una dintre principalele limite este faptul că toate datele analizate provin dintr-o singură bază de date din Țara Galilor. Performanța modelului trebuie verificată pe alte populații și în alte sisteme medicale înainte ca tehnologia să poată fi utilizată pe scară largă. Studiul a fost publicat în revista IEEE Transactions on Biomedical Engineering. Cercetătorii consideră că analiza automatizată a dosarelor medicale ar putea deschide o nouă direcție pentru depistarea mai timpurie a cancerului de vezică urinară. Deocamdată însă, modelul este un instrument de cercetare, nu un test medical disponibil pacienților. De ce este importantă cercetarea Cancerul de vezică urinară este al nouălea cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial. În 2022 au fost înregistrate aproximativ 614.000 de cazuri noi, iar boala a provocat în jur de 220.000 de decese. În prezent nu există un program de screening de rutină pentru cancerul de vezică urinară destinat populației generale. Tocmai de aceea, metodele care ar putea ajuta medicii să recunoască mai devreme persoanele cu risc reprezintă o direcție importantă de cercetare.
Persoanele care respiră aer poluat sunt expuse unui risc mai mare de a dezvolta tumori cerebrale
Oamenii expuși la niveluri mai ridicate de poluare a aerului par să fie mai predispuși la dezvoltarea unui tip de tumoră cerebrală care nu provoacă de obicei cancer, dar poate duce la alte probleme de sănătate, potrivit unui nou studiu. Meningioamele sunt cel mai frecvent tip de tumoră cerebrală primară și cresc suficient de lent încât poate dura ani de zile până când sunt detectate. Ele își au originea în membranele care înconjoară creierul și măduva spinării. Doar rareori sunt canceroase, dar meningioamele pot provoca alte dizabilități prin afectarea țesutului cerebral, a nervilor sau a vaselor din apropiere. Realizarea studiului Pentru studiu, cercetătorii au urmărit aproape patru milioane de adulți din Danemarca pe o perioadă de 21 de ani. Aproximativ 16.600 de persoane au dezvoltat tumori ale sistemului nervos central, dintre care aproximativ 4.600 au dezvoltat meningiom. Cercetătorii au estimat apoi nivelurile de expunere la diferite tipuri de poluare atmosferică, de exemplu emisiile din trafic și poluarea cu motorină, pe o perioadă de zece ani, potrivit Euronews. Analiza a constatat că persoanele cu o expunere mai mare la poluarea atmosferică prezentau un risc mai mare de meningiom, dar nu a existat o legătură puternică între poluarea atmosferică și tumorile cerebrale mai agresive, cum ar fi gliomele. Cele mai mari riscuri proveneau de la particule ultrafine din gaze de eșapament, fum și emisii. Există o legătură între poluare și meningiom Studiul nu dovedește că poluarea aerului cauzează meningiom, ci doar că există o legătură între cele două. Dar se adaugă la dovezile tot mai numeroase că poluarea aerului este dăunătoare pentru sănătatea oamenilor. Alte cercetări au arătat că particulele ultrafine pot traversa bariera hematoencefalică și pot dăuna țesutului cerebral. „Deși cercetările privind efectele particulelor ultrafine asupra sănătății sunt încă în fază incipientă, aceste descoperiri indică o posibilă legătură între expunerea la particule ultrafine provenite din trafic și dezvoltarea meningiomului”, a declarat într-un comunicat Ulla Hvidtfeldt, una dintre autorii studiului și cercetător principal la Institutul Danez de Cancer. Acesta arată că „poluarea aerului poate afecta creierul, nu doar inima și plămânii”, a adăugat Hvidtfeldt. Studiul a fost publicat în Neurology, revista medicală a Academiei Americane de Neurologie. Descoperirile aduc, de asemenea, o nouă perspectivă asupra meningioamelor, având în vedere că oamenii de știință nu știu exact ce le provoacă. Alte riscuri includ radiațiile, în special în copilărie, și o afecțiune genetică numită neurofibromatoză de tip 2. Studiul are unele limitări, în special faptul că cercetătorii au estimat expunerea oamenilor la poluarea aerului pe baza calității aerului exterior din cartierele lor. Acesta nu a inclus posibila expunere la aerul poluat la locul de muncă și nici nu a luat în considerare timpul petrecut în interior. „Sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma aceste rezultate, dar dacă curățarea aerului nostru poate contribui la reducerea riscului de tumori cerebrale, acest lucru ar putea avea un impact real asupra sănătății publice”, a declarat Hvidtfeldt.