Guvernul intervine în patrimoniul cultural: Muzeul Național de Istorie are un nou manager, iar clădirile degradate vor fi demolate
Prima măsură marchează o nouă etapă pentru Muzeul Național de Istorie a României, care va avea un manager numit în urma unui concurs, după ani în care instituția a fost condusă de interimari. Această schimbare aduce un nivel crescut de responsabilitate administrativă și deschide calea pentru actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor imobile aflate în administrarea muzeului. Hotărârea de guvern este necesară deoarece inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului nu mai reflectă situația reală. În acest context, Ministerul Culturii, împreună cu Muzeul Național de Istorie a României, vor actualiza aceste valori în conformitate cu legislația în vigoare. Clarificarea situației juridicevunor imobile din portofoliul INCFC A doua hotărâre adoptată de Executiv vizează clarificarea situației juridice a unor imobile din portofoliul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Măsura presupune actualizarea valorii de inventar și trecerea unor bunuri imobile din domeniul public în domeniul privat al statului. Decizia este motivată de starea tehnică degradată a clădirilor, lipsa utilităților necesare funcționării, încadrarea acestora în clasa de risc seismic I, precum și de recomandările privind desființarea lor. După mai bine de 12 ani în care aceste imobile au generat costuri fără beneficii pentru INCFC, și în urma unor demersuri repetate, inclusiv expertize de specialitate și obținerea autorizațiilor de desființare, hotărârea de guvern vine să rezolve o problemă administrativă veche și să închidă un capitol marcat de litigii și cheltuieli inutile.
Românii care locuiesc în clădiri cu risc seismic ar putea fi obligați să le consolideze singuri. Pot fi chiar și amendați, dacă întârzie lucrările
Mai mulți parlamentari PSD au depus la Senat, în procedură de urgență, un proiect de lege care ar urma să schimbe modul în care sunt gestionate clădirile cu risc seismic. Mai exact, se mută responsabilitatea consolidării clădirilor cu risc seismic către proprietari. Mai mult, locatarii care nu încep procedurile în termen de doi ani de la încadrarea imobilului într-o clasă de risc seismic ar putea primi amenzi. Foto – MARIAN ILIE /MEDIAFAX FOTO Astfel, proiectul modifică Legea 212/2022 privind reducerea riscului seismic al clădirilor și Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor. Potrivit inițiatorilor, citați de stiripesurse.ro, „responsabilitatea privind expertizarea tehnică, proiectarea și executarea lucrărilor de consolidare structurală a clădirilor aparține proprietarilor imobilelor”. Primăriile scapă, în aces mod, de obligațiile de finanțare pentru aceste proiecte Așadar, dacă va fi mutată către proprietar responsabilitatea principală pentru consolidarea clădirilor vechi, autoritățile locale vor avea doar atribuții de informare, coordonare administrativă și monitorizare, fără obligația de a finanța sau executa lucrări pentru imobilele private. De asemenea, primăriile nu vor mai răspunde juridic dacă lucrările nu sunt făcute de proprietari. În acest moment, legea permite primăriilor să se implice direct în expertizarea, finanțarea și coordonarea lucrărilor de consolidare pentru clădirile cu risc seismic. Inițiativa introduce un nou termen legal pentru clădirile încadrate în clase de risc seismic. Proprietarii vor fi obligați să înceapă procedurile de expertizare și, dacă este cazul, proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare „în termen de 24 de luni de la data încadrării imobilului într-o clasă de risc seismic”. Nerespectarea obligației ar urma să fie sancționată contravențional cu amenzi între 5.000 și 20.000 de lei. Poliția și ISU vor verifica asigurările obligatorii PAD Proiectul schimbă și sistemul de verificare a asigurărilor obligatorii pentru locuințe, cunoscute drept polițe PAD. Acum, sancțiunile pentru lipsa poliței sunt aplicate de primari sau de persoane împuternicite de aceștia, în timp ce noua variantă prevede ca verificările să fie făcute de Poliția Română și de personal desemnat din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU). „Controlul privind respectarea obligațiilor cu impact asupra siguranței locuințelor și asupra gestionării riscurilor asociate (…) presupune, în mod natural, intervenția unor instituții cu vocație de control și capacitate operativă, precum Poliția Română”, susțin inițiatorii. Totodată, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) – compania care gestionează sistemul de asigurări obligatorii pentru locuințe din România – ar urma să transmită electronic informații despre existența polițelor către Ministerul Afacerilor Interne, „în vederea verificării respectării obligației de încheiere a poliței de asigurare obligatorie a locuințelor”. Argumentele inițiatorilor pentru acest proiect În argumentația proiectului, parlamentarii susțin că actuala lege a transferat prea multe obligații către autoritățile locale și că acest lucru a dus la blocaje și la pasivitatea proprietarilor. „Actuala reglementare creează în practică o conduită pasivă a proprietarilor, fundamentată pe percepția că responsabilitatea consolidării clădirilor aparține autorităților locale. În lipsa unei responsabilizări directe a proprietarilor, mecanismele legislative devin ineficiente, iar procesul de reducere a riscului seismic rămâne blocat”, se arată în argumentația proiectului. Potrivit acestora, experiența administrațiilor locale a arătat că măsuri precum majorarea cu până la 500% a impozitelor pentru clădirile degradate sau acordarea unor facilități fiscale nu au dus la consolidarea efectivă a clădirilor: „Autoritatea locală nu poate substitui voința și responsabilitatea proprietarilor asupra bunurilor aflate în patrimoniul acestora”. La rândul său, Consiliul Economic și Social (CES) avertizează că reducerea riscului seismic „nu este doar o problemă individuală a proprietarului, ci și o problemă de siguranță publică, protecție civilă și interes general”. Reprezentanții CES consideră că proiectul transferă aproape integral responsabilitatea către proprietari, fără să ofere suficiente mecanisme de sprijin financiar și fără să demonstreze că măsura ar accelera consolidarea clădirilor.De asemenea, instituția atrage atenția și asupra impactului asupra persoanelor vulnerabile. „Amenzile propuse, fără granturi, cofinanțări, credite garantate public, sprijin pentru relocare temporară și asistență tehnică, pot sancționa incapacitatea economică și administrativă, nu reaua-credință”, se arată în aviz. CES mai avertizează că, dacă proiectul va deveni lege, acesta „poate contribui indirect la menținerea unui risc colectiv major, cu posibile pierderi de vieți omenești, răniri grave, evacuări masive și efecte sociale și economice severe”. Autorul mai recomandă › EXCLUSIV VIDEO | Cât de pregătită este România pentru un cutremur major? Paul Racoviță, inspector general ISC: „Dă, Doamne, să nu se întâmple” Scenariul cu 6.000 de morți la un cutremur mare în București este unul optimist, consideră Matei Sumbasacu, specialist în risc seismic Au trecut 49 de ani de la seismul care a zguduit din temelii Capitala României. Ce s-ar întâmpla în București în cazul unui cutremur ca în 1977: „Am avea cel puțin 6.000 de morți”
De ce blocurile cu magazine la parter sunt mai puțin stabile la cutremur
Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), a declarat, în emisiunea „Cu Gândul la București”, că cele mai vulnerabile blocuri comuniste sunt cele cu „parter înalt”, adică acele blocuri care au spații comerciale la parter. Cele mai multe astfel de blocuri se găsesc pe bulevardele din București. „Noi am început să colectăm date și cu privire la aceste imobile. Cele mai vulnerabile sunt cele care sunt construite cu parter înalt, cu spații comerciale la parter. Sunt mai vulnerabile, pentru că ele sunt construite pe niște stâlpi. Iar acești stâlpi, în ultimii 40 de ani, au început să devină mai vulnerabili”, a declarat Răzvan Munteanu în emisiunea „Cu Gândul la București”. Răzvan Munteanu: „Cade orașul pe noi” Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), a mai declarat, în emisiunea „Cu Gândul la București”, că în cazul unui cutremur în București, precum cel din 1977, „cade orașul pe noi”. Potrivit lui Munteanu, care citează o estimare a Băncii Mondiale, peste 20 de mii de clădiri din Capitală sunt „sortite hazardului”. „Cade orașul pe noi. Avem un fond construit îmbătrânit, neîntreținut în ultimii 50 de ani. Avem date din teren colectate pentru 411 clădiri care sunt în risc seismic I, alte 486 de clădiri sunt în risc seismic II. Aproape 1.000 de clădiri sunt evaluate și nu stau deloc bine. Și avem și o estimare a Băncii Mondiale care spune că peste 20 de mii de clădiri construite înainte de 1977 sunt sortite hazardului”, a declarat Răzvan Munteanu în emisiunea „Cu Gândul la București”. Întreaga emisiune cu Răzvan Munteanu poate fi vizionată AICI: