Experții, anunț despre sportivii de la Jocurile Dopaților: Sunt porcușori de Guineea
Experții au vorbit recent despre Jocurile Dopaților și despre riscurile la care se expun cei care vor participa la competiția care se va desfășura între 21 și 24 mai, în Winchester (SUA). Specialiștii sunt de părere că sportivii care aleg să se expună riscului sunt doar niște „cobai”, dar aceștia sunt atrași cu premii consistente din partea organizatorilor. Pe data de 21 mai 2026 va începe unul dintre cele mai controversate evenimente sportive. Este vorba despre „Jocurile Îmbunătățite”, cunoscute și ca „Jocurile Dopaților”, unde sportivii sunt încurajați să utilizeze substanțe interzise în mod normal, pentru a reuși să își crească performanțele fizice, forța și abilitățile atletice. Ideea a fost dezvoltată într-o perioadă de câțiva ani și îi aparține omului de afaceri australian Aron D’Souza, care a declarat de mai multe ori că va «accepta sprijinul oricui crede în supraumanitatea» pentru acest proiect. Comunitatea medicală internațională a criticat dur existența „Jocurilor Îmbunătățite”, la fel ca și Comitetul Internațional Olimpic (CIO), care le-a descris drept „o trădare a valorilor fundamentale ale sportului”. Biologul și geneticianul Andrew Hessel, pionier în cercetarea biologiei sintetice, crede că sportivii care vor participa la Jocurile Îmbunătățite sunt „cobai, porcușori de Guineea”. „Susțin cu tărie dreptul oamenilor de a experimenta cu ei înșiși. La urma urmei, sunt viețile lor. Dar mulți oameni nu sunt conștienți de riscuri și, dacă o fac pentru longevitate sau sănătate, mi se pare o disonanță cognitivă absurdă”, a mai transmis Andrew Hessel, conform mundodeportico.com. Dr. Jordan Shlain, fondatorul Private Medical Group și al organizației Eat Real, spune că „există o întreagă societate dedicată științei longevității care ar fugi foarte departe și foarte rapid de Jocurile Îmbunătățite”, pe care le descrie ca fiind „mai mult un experiment de carnaval”. Câți sportivi și-au confirmat prezența Până în acest moment, 41 de sportivi au confirmat că vor participa la această competiție, la discipline precum înot, atletism sau haltere. Aceștia au fost atrași de premiile importante în bani care sunt puse în joc: un milion de dolari pentru doborârea unui record mondial și 250.000 de dolari pentru câștigarea unei curse, pe lângă un salariu de bază între 500.000 și 600.000 de dolari pentru cele 12 săptămâni de antrenament dinaintea evenimentului.
Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie BNR: Avem nevoie de acțiuni clare și coordonate în securitatea cibernetică
Transformarea digitală accelerează inovația în sectorul financiar-bancar, însă aduce și riscuri majore care trebuie gestionate prin coordonare instituțională și implementarea eficientă a legislației europene, a avertizat Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie în cadrul Băncii Naționale a României, în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. Procesul accelerat de digitalizare din sectorul financiar-bancar aduce oportunități importante pentru inovare, dar și riscuri semnificative pentru stabilitatea financiară, arată Ruxandra Rîmniceanu, consilierul strategie în cadrul Băncii Naționale a României. Potrivit specialistului, evaluarea acestor riscuri este reflectată constant în raportul privind stabilitatea financiară al instituției. „Raportul privind stabilitatea financiară constituie răspunsul de bază la aspectele ridicate în prezent, deoarece există în continuare riscuri clasice care se manifestă”, a declarat aceasta. Consilierul a subliniat că dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv inteligența artificială, a contribuit semnificativ la inovarea sectorului financiar-bancar în ultimii ani. În acest proces, mediul privat a avut un rol esențial. „Inteligența artificială a fost unul dintre factorii care au stimulat segmentul inovativ în ultimii patru-cinci ani. Aportul sectorului privat a fost substanțial și are inclusiv implicații în zona securității naționale, având în vedere că sistemele informatice financiare se bazează pe tehnologii noi”, a explicat Rîmniceanu. Conferința România Digitală Ea a atras atenția că integrarea acestor tehnologii trebuie realizată la nivel național, prin colaborarea instituțiilor responsabile de securitatea cibernetică, inclusiv cu sprijinul Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Reprezentanta BNR a subliniat că strategia de dezvoltare a sectorului financiar-bancar este stabilită prin obiectivele băncii centrale și prin implementarea legislației europene, însă există în continuare întârzieri în aplicarea practică a reglementărilor. „Fiecare directivă sau regulament european are o perioadă de aproximativ doi ani pentru transpunere și aplicare, însă România nu a reușit întotdeauna să valorifice acest interval din cauza modificărilor legislative sau a lipsei unor responsabilități clar definite”, a precizat aceasta. În opinia sa, reducerea decalajelor și creșterea nivelului de securitate cibernetică necesită un plan național coerent, cu obiective clare și termene ferme de implementare. „Este esențial să definim clar ce vrem să obținem prin digitalizare și cum corelăm acest proces cu măsurile de securitate cibernetică și protecția infrastructurilor critice. Stabilirea unor responsabilități clare și a unor termene de aplicare ar putea reprezenta primul pas în consolidarea acestui proces”, a concluzionat Ruxandra Rîmniceanu. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Cristea, adjunct al directorului DNSC: „România avansează în securitatea cibernetică, dar implementarea practică rămâne provocarea majoră” Cătălin Vasile, consilier AI în Ministerul Economiei, la EUROPA CONNECT România Digitală: „Suntem pe drumul cel bun, însă mai avem mult de recuperat” Radu Puchiu, Institutul Aspen: „Nu trebuie să construim doar o Românie digitală, ci o Românie dezvoltată, în care tehnologia să joace un rol clar”
Salata la pungă este periculoasă? Sfaturile unui virolog italian
Videoclipuri care avertizează asupra posibilei prezențe a bacteriilor în salata la pungă au devenit virale pe rețelele sociale. Salmonella sau listeria ar putea fi prezente în aceste produse. Virologul Matteo Bassetti a clarificat situația, pentru Il Messaggero. „Nu cred că este corect să se răspândească informații în acest mod”, a declarat Bassetti. „A spune că toate salatele la pungă sunt contaminate cu salmonella și listeria este fals și grav”. Virologul afirmă că trebuie verificat modul de ambalare. Dacă se respectă măsurile de igienă adecvate, nu există probleme. Salata spălată corespunzător, apoi tăiată și pusă în pungi este sigură. Bassetti recunoaște că se poate întâmpla să fie contaminată. Este însă vorba de excepții. Când să eviți salata la pungă Virologul oferă indicii clare pentru consumatori. Evitați salata când a trecut data de expirare. Nu consumați produsul când devine moale. Frunzele putrezite sunt un semn de alarmă. Înseamnă că salata a fost depozitată incorect. Un miros ciudat poate indica probleme. Un mediu umed creează un miros ușor de mucegai. Acest lucru nu înseamnă neapărat contaminare cu bacterii. Evitați consumul când mirosul este deosebit de puternic. Înseamnă că salata se strică. Cinci sfaturi pentru siguranță 1. Spălați din nou salata. Acesta este cel mai bun mod de a evita orice risc. 2. Verificați data de expirare. Nu consumați produsul expirat. 3. Păstrați pungile în frigider. Salata tăiată se găsește și în frigiderul de la supermarket. Este important să nu se întrerupă lanțul frigorific. Dacă lanțul este întrerupt, crește proliferarea bacteriană. 4. Evitați consumul dacă mirosul este puternic. Înseamnă că s-a descompus. 5. Verificați aspectul frunzelor. Frunzele mai moi indică o depozitare incorectă. „Nu cred că putem spune că este mai bine să consumăm salată proaspătă”, a precizat Bassetti. Salata proaspătă este mai puțin poluantă. Recipientul de plastic trebuie eliminat cumva.
TABEL | Ce probabilitate există să fii concediat în 2026, în funcție de meseria ta. Job-ul din România cu 85% șanse de concediere
TABEL | Ce probabilitate există să fii concediat în 2026, în funcție de meseria ta. Job-ul din România cu 85% șanse de concediere Piața muncii din România în 2026 este marcată de un paradox: pe de o parte, există un deficit uriaș de forță de muncă în sectoarele tehnice și de execuție, iar pe de altă parte, presiunea digitalizării și a noilor reglementări fiscale forțează companiile să „subțieze” schemele de personal în zonele administrative sau repetitive. Conform datelor recente (ManpowerGroup și prognozele economice pentru 2026), aproximativ 28% dintre angajatori anticipează reduceri de personal în primul trimestru al anului 2026, pe fondul prudenței economice. Tabelul cuprinde 20 de meserii relevante, unde a fost evaluat riscul de concediere pe baza a trei factori importanți: automatizarea (AI), situația economică a sectorului și disponibilitatea forței de muncă în piață. Cel mai „ghinionist” ar fi funcționarul introducere date, cu o probabilitate de concediere de 85%, din cauza automatizării complete prin AI și OCR. Urmează casierul, cu 70% probabilitate de a rămâne fără job, pe fondul extinderii sistemelor de case self-checkout, dar și operatorii call-center, înlocuiți cu agenți AI. Automatizarea facturării și raportării (e-Factură) ar lăsa fără loc de muncă și contabilii (Junior/Operativ). Un loc „negru” este asigurat și pentru analiștii de credite bancare, deoarece algoritmii de scoring devin standardul decizional. Mai mult, chiar și agentul de turim ar putea rămâne pe drumuri, din cauza platformelor de rezervare directă și asistenților AI. Cine s-ar fi gândit, de asemenea, că eterna secretară va fi dată afară? Digitalizarea de tip paperless va însemna reducerea de personal, în acest sens. Meseriile „la adăpost” de AI Expert securitate cibernetică, șofer de camion, bucătar, avocat, medic, electrician, inginer, programator, toate aceste meserii nu pot fi făcute de AI, sub nicio formă. Chiar și pentru programatori, generarea de cod prin AI nu reprezintă „un capăt de țară”, deoarece angajatorii caută mai mult decât atât, mai ales când angajează entry-level și visează să aibă un personal instruit, pe termen lung. Autorul recomandă:
De ce bolile renale prezintă riscuri mai mari pentru inimă și creier la bărbați
Legătura strânsă dintre funcția renală, cardiovasculară și cerebrală este cunoscută de mult timp. Aceste organe vitale lucrează împreună într-un sistem interdependent, iar deteriorarea unuia poate provoca disfuncții majore în celelalte. Tot mai multe date arată că boala renală cronică evoluează diferit la bărbați și femei. Un studiu publicat în American Journal of Physiology – Heart and Circulatory Physiology, realizat de cercetători de la Joan C. Edwards School of Medicine (Universitatea Marshall) împreună cu National Institute on Aging din SUA, evidențiază diferențe semnificative între sexe în progresia bolii. Bărbații, risc crescut de afecțiuni cognitive și cardiace Analiza arată că, în contextul bolii renale cronice, bărbații manifestă un declin cognitiv mai rapid și o reducere mai accentuată a funcției inimii comparativ cu femeile. Această vulnerabilitate explică incidența mai mare a tulburărilor cognitive și complicațiilor cardiovasculare severe la pacienții de sex masculin. „Dacă înțelegem cum interacționează diferit stresul cardiovascular și markerii de neurodegenerare la bărbați și femei, putem transforma radical modul de tratament”, afirmă Komal Sodhi, coordonator al cercetării. Rezultatele susțin nevoia unor protocoale de screening și monitorizare personalizate. Bolile renale: afecțiuni frecvente, dar subdiagnosticate Boalile renale cronice sunt mult mai răspândite decât se crede, arată La Stampa. În Italia, se estimează că aproximativ patru milioane de persoane suferă de această problemă, adesea fără simptome evidente. De multe ori, semnele apar târziu, când riscul pentru inimă și creier este deja ridicat. Un alt studiu, publicat în JAMA Cardiology de specialiști de la Brigham and Women’s Hospital (Boston), a arătat că leziunile renale pot crește semnificativ riscul de infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau deces de cauză cardiovasculară, chiar și la persoane fără factori clasici de risc. Modificări renale cu impact cardiovascular Cercetătorii au identificat două tipuri de schimbări frecvente la nivelul rinichilor, asociate cu un risc crescut pentru inimă. Acestea sunt: acumularea excesivă de substanțe în filtrul renal și îngroșarea pereților arteriolelor renale. În plus, diagnostice precum boala renală vasculară sau diabetică, împreună cu severitatea leziunilor cronice, amplifică acest pericol. Pacienții cu diabet de lungă durată și forme avansate ale bolii renale au o probabilitate mult mai mare de a dezvolta probleme cardiovasculare și neurologice. Spre o medicină integrată și adaptată pe sexe Specialiștii consideră că abordarea medicală trebuie să depășească modelul centrat pe un singur organ. „Nu putem analiza doar inima. Fiecare evaluare a pacientului ar trebui să includă și starea rinichilor și a creierului, pentru că toate sunt interconectate”, subliniază Italo Porto, profesor de cardiologie la Universitatea din Genova. Diferențele biologice între bărbați și femei influențează riscul, manifestările bolii și răspunsul la tratament. Luarea în considerare a sexului biologic în evaluarea și tratamentul bolilor renale și cardiovasculare este nu doar o chestiune de echitate, ci și o premisă pentru o medicină mai precisă și mai eficientă.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu: Tensiunile din negocierile tarifare pot afecta economiile europene
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a prezidat ședința delegației Comisiei pentru Bugete a PE pe care o va conduce în Statele Unite. În cadrul acesteia au participat și șeful Misiunii SUA pe lângă UE și reprezentanții Serviciului European de Acțiune Externă. „Într-un context internațional tot mai tensionat, cu riscuri economice crescute și incertitudini legate de relațiile comerciale transatlantice, este esențial ca Uniunea Europeană să fie pregătită să-și apere industriile și să își protejeze interesele strategice. În acest cadru, am prezidat astăzi ședința delegației Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, pe care o voi conduce în Statele Unite, la care au participat șeful Misiunii SUA pe lângă UE și reprezentanții Serviciului European de Acțiune Externă”, a declarat Victor Negrescu. Vicepreședintele Parlamentului European a salutat acordul cu privire la cooperarea în domeniul apărării. Acesta este un pas esențial pentru consolidarea parteneriatului UE-SUA. În același timp, a semnalat posibilitatea riscurilor generate de actualele tensiuni în negocierile tarifare. „Semnalez faptul că România este extrem de expusă la măsuri comerciale unilaterale, mai ales prin prisma contextului bugetar și impactului lor negativ indirect. Am reiterat demersurile proactive realizate în acest sens prin care am solicitat un mecanism de reacție rapidă al UE pentru a limita efectele negative. UE trebuie să fie pregătită să aloce fonduri europene dedicate sprijinirii industriilor afectate”, a precizat Negrescu pe Facebook. Victor Negrescu speră însă ca misiunea parlamentară pe care o va conduce la Washington să contribuie la deblocarea acestei situații. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum a intrat MILIONARUL implicat în scandalul EximBank într-o combinație de 900.000 € alături de controversatul afacerist Năsturică Peste 4 milioane de români ar urma să beneficieze de 50 de lei pentru facturile la ENERGIE. Stadiul platformei pentru cererea și validarea voucherelor Cursul Dâmboviței va fi DEVIAT prin țevi cu diametrul de aproape doi metri, la Planșeul Unirii: „Apa va fi vărsată spre Biblioteca Națională”
Ce este crioterapia și ce riscuri implică aplicarea frigului în scopuri terapeutice
Ce este crioterapia la nivelul pielii? Potrivit Clinicii Universitare din Navarra (CUN), crioterapia este o procedură medicală care constă în aplicarea de frig extrem pentru a distruge țesuturi cutanate nedorite, potrivit EFE. Este utilizată frecvent pentru a elimina negi, a trata leziuni precanceroase sau, mai rar, pentru tratarea anumitor tipuri de cancer de piele. În ce constă procedura? CUN precizează că aplicarea se face de obicei în cabinetul medicului. Se poate folosi un bețișor cu vată impregnat cu azot lichid sau o sondă prin care circulă același agent. Procedura durează, de regulă, mai puțin de un minut. Deși este scurtă, poate provoca disconfort. În unele cazuri, se aplică anestezie locală pentru a reduce durerea. Pentru ce se utilizează crioterapia? Eliminarea negilor comuni. Tratamentul leziunilor precanceroase, precum cheratoza actinică (solară). În anumite cazuri, pentru unele forme de cancer de piele. Totuși, este important de menționat că țesutul tratat nu poate fi analizat microscopic. Dacă este necesară o examinare histopatologică, se face mai întâi o biopsie. Riscuri și efecte secundare Ca orice tratament, crioterapia poate avea unele efecte adverse, potrivit CUN: Apariția de bășici sau ulcerații însoțite de durere și posibilă infecție. Modificări ale pigmentării pielii tratate. Formarea de cicatrici dacă înghețul pătrunde prea adânc sau este prelungit prea mult. La ce să te aștepți după tratament? Este normal ca zona tratată să se înroșească și să apară o bășică la câteva ore după procedură. Poate avea o nuanță deschisă, roșiatică sau violacee. Durerea este de obicei ușoară și poate dura până la trei zile, conform CUN. Nu este necesară o îngrijire specială în timpul recuperării. Este suficient să speli ușor zona o dată sau de două ori pe zi și să o menții curată. Se recomandă acoperirea doar dacă zona este frecată de haine sau expusă la traumatisme. În majoritatea cazurilor, se formează o crustă care cade singură în una până la trei săptămâni, în funcție de zona tratată. Unele leziuni, cum ar fi negii, pot necesita mai multe ședințe. Când trebuie consultat medicul? Clinica Universitară din Navarra recomandă să mergi la medic dacă: Apar semne de infecție, cum ar fi roșeață, inflamație sau secreții. Leziunea persistă după vindecare sau nu se ameliorează cu tratamentul.