Cum se poate reduce risipa alimentară, în fiecare an. Este o problemă majoră în România și în întreaga lume
Risipa alimentară afectează atât mediul, cât și economia, fiind o problemă gravă în România și în toată lumea. Anual, miliarde de kilograme de alimente comestibile ajung la gunoi, iar românii aruncă în medie câte o porție de mâncare pe zi, echivalentul a aproximativ 150 de kilograme pe persoană/an. Acest fenomen își are rădăcinile în toate etapele lanțului de aprovizionare, de la producție la consum. În agricultură, de exemplu, pierderile apar din cauza recoltelor respinse pentru aspect, a producției excesive sau a condițiilor neadecvate de depozitare și transport. În timpul distribuției, alimentele se pot strica din cauza ambalajelor necorespunzătoare, manipulării defectuoase sau erorilor logistice. La nivel comercial, supermarketurile contribuie la risipă prin respingerea produselor care nu corespund standardelor estetice, promoțiile care încurajează cumpărăturile excesive sau expirarea termenelor de valabilitate. Dar și consumatorii joacă un rol esențial: cumpărăturile impulsive, depozitarea necorespunzătoare, lipsa planificării meselor și neînțelegerea etichetelor „expiră la” sau „a se consuma de preferință înainte de” duc la aruncarea unor cantități considerabile de hrană. Așadar, risipa alimentară este rezultatul unor practici ineficiente și a lipsei de conștientizare pe întreg parcursul lanțului alimentar. Românii aruncă în medie o porție de mâncare pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 150 de kilograme pe persoană anual. Aproape 2,5 milioane de tone de alimente comestibile ajung la gunoi, plasând România printre țările europene cu cel mai ridicat nivel de risipă alimentară, relatează Capital.ro. Gospodăriile reprezintă principala sursă, urmate de restaurante, unitățile HoReCa și magazinele de retail. La nivel european, fiecare cetățean aruncă anual aproape 70 de kilograme de mâncare. În acest context, Parlamentul European a adoptat reglementări prin care statele membre sunt obligate să ia măsuri pentru reducerea risipei, cu obiectivul clar ca până în 2030 să scadă cu 30% cantitatea de alimente pierdute în gospodării, restaurante și retail. Ce pot face românii pentru a reduce risipa alimentară În primul rând, potrivit specialiștilor, planificarea cumpărăturilor este esențială. De asemenea, verificarea alimentelor deja existente în frigider sau cămară ajută la utilizarea produselor înainte să se strice. Depozitarea corectă a fructelor, legumelor și produselor perisabile prelungește durata de valabilitate, iar respectarea termenului de valabilitate, înțelegând diferența dintre „a se consuma de preferință înainte de” și „expiră la”, previne aruncarea alimentelor încă bune. Resturile pot fi transformate în noi preparate sau congelate pentru consum ulterior. Alte recomandări includ cumpărături în cantități potrivite, congelarea alimentelor în exces, gătitul inteligent pentru a evita surplusul, verificarea esteticii produselor „neperfecte” și donarea surplusului către persoane sau organizații care au nevoie.
Parlamentul European a adoptat o lege pentru a reduce risipa alimentară până în 2030. Noua lege vizează și reciclarea hainelor vechi
Pentru a combate risipa alimentelor și a hainelor vechi, Parlamentul European a adoptat o lege marți. Comisia Europeană avertizează că fiecare european generează anual 132 kg de deșeuri alimentare și 12 kg de deșeuri de îmbrăcăminte și încălțăminte pe an. Noile norme sunt obligatorii și trebuie îndeplinit până la 31 decembrie 2030. Operatorii economici trebuie să prevină generarea de risipă alimentară. Alimentele nevândute vor fi donate. „Ideea este să adopte soluţii ţintite, care ar putea include promovarea aşa-numitelor fructe şi legume „urâte”, clarificarea etichetării datei de expirare şi donarea alimentelor nevândute, dar consumabile”, a explicat eurodeputata poloneză Anna Zalewska. De asemenea, producătorii care pun la dispoziţie textile în UE vor trebui să acopere costurile de colectare, sortare şi reciclare a acestora, prin intermediul unor noi scheme de responsabilitate a producătorului (EPR) care vor fi instituite de fiecare stat membru, în termen de 30 de luni de la intrarea în vigoare a directivei, potrivit Știrile PRO TV. Prevederile se vor aplica tuturor producătorilor, inclusiv celor care utilizează instrumente de comerţ electronic şi indiferent dacă sunt stabiliţi într-o ţară a UE sau în afara Uniunii. Microîntreprinderile vor avea un an suplimentar pentru a se conforma cerinţelor EPR. Normele vizează și accesoriile, pălăriile, încălţămintea, păturile, lenjeria de pat şi de bucătărie, saltelele şi perdelele. Sursa Video: Știrile PRO TV