Parlamentul European își stabilește prioritățile pentru prima strategie anticorupție a UE
Parlamentul European și-a stabilit joi prioritățile pentru viitoarea strategie a Comisiei Europene de combatere a corupției, lista incluzând prevenirea corupției, aplicarea legii și consolidarea integrității în Uniunea Europeană. Într-o rezoluție adoptată prin ridicarea mâinii, eurodeputații susțin că viitoarea strategie trebuie să țină cont și de noile riscuri de corupție asociate criminalității organizate și noilor tehnologii. Potrivit unui comunicat al Parlamentului, documentul vine după intrarea în vigoare, în mai 2026, a directivei europene privind combaterea corupției. Parlamentul European spune că fenomenul corupției afectează încrederea cetățenilor, democrația și statul de drept, dar, de asemenea, și activitatea economică. Corupția poate crea oportunități pentru criminalitatea organizată. Eurodeputații avertizează că și percepția că persoanele implicate în acte de corupție nu sunt sancționate poate afecta mult legitimitatea democratică. Prevenire și integritate Parlamentul European cere o evaluare a riscurilor de corupție bazată pe dovezi, programe de formare, reguli mai stricte pentru achizițiile publice, acordarea granturilor și transparență. Eurodeputații vor și standarde mai apropiate între statele membre în ceea ce privește conflictele de interese, cadourile, călătoriile sponsorizate, declarațiile de avere și fenomenul „ușilor turnante”, adică trecerea unei persoane din sectorul public în cel privat și invers. Tot Parlamentul cere și reguli noi pentru activitățile de lobby și norme comune privind finanțarea partidelor politice. Fundațiile politice și intermediarii ar trebui, la rândul lor, să respecte reguli de transparență. Instituțiile europene ar trebui să respecte standarde stricte de combatere a corupției. Acestea ar urma să fie verificate periodic de alte instituții ale UE și, dacă va fi necesar, prin modificarea unor norme europene. Aplicarea legii și acțiuni transfrontaliere Eurodeputații cer și o cooperare mai bună și un schimb mai rapid de date între autoritățile naționale și instituțiile europene, precum Europol, Eurojust, Parchetul European (EPPO) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Instituțiile care luptă împotriva corupției trebuie să fie independente și să aibă suficiente resurse. Parlamentul European cere și mai mulți bani pentru EPPO, pentru ca acesta să poată combate cazurile grave de corupție care implică mai multe țări. Statele membre care nu fac parte încă din EPPO sunt îndemnate să adere. Parlamentul European spune că există mai multe legături între corupție, criminalitatea organizată, spălarea banilor și ascunderea bunurilor. Pe lângă cele menționate, eurodeputații cer măsuri mai stricte pentru identificarea, blocarea, confiscarea și recuperarea banilor și bunurilor obținute ilegal. Rolul organismelor de supraveghere Parlamentul European vrea ca organizațiile societății civile și organismele care urmăresc combaterea corupției să participe la toate etapele viitoarei strategii. Eurodeputații cer și o protecție mai bună pentru avertizorii de integritate și jurnaliștii de investigație. Totodată, autoritățile judiciare și instituțiile care luptă împotriva corupției trebuie să fie independente. Parlamentul mai vrea, de asemenea, ca UE să devină membru cu drepturi depline al „Grupului de state împotriva corupției” (GRECO), organism al Consiliului Europei. Astfel, instituțiile europene ar urma să fie verificate prin aceleași mecanisme anticorupție ca autoritățile naționale. Monitorizarea politicilor anticorupție Eurodeputații cer, de altfel, indicatori pentru a măsura cât de bune sunt măsurile anticorupție și recomandări noi în rapoartele anuale ale Comisiei Europene privind statul de drept. Parlamentul solicită și reguli mai dure privind respectarea statului de drept în viitorul buget pe termen lung al UE. Programele finanțate din fonduri europene ar trebui să aibă, acolo unde este necesar, obiective pentru combaterea corupției. Date statistice Potrivit estimărilor prezentate de Parlamentul European, măsurile suplimentare pentru combaterea corupției ar putea aduce beneficii de până la 58,5 miliarde de euro pe an. Un sondaj Eurobarometru realizat în anul 2025 arată că 69% dintre europeni consideră că fenomenul corupției este răspândit în țările lor. Potrivit Europol, aproape 60% dintre rețelele infracționale sunt implicate, într-o formă sau alta, în acte de corupție.
Roberta Metsola susține soluțiile de bun simț propuse de Giorgia Meloni pentru reducerea birocrației din UE
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a susținut miercuri „soluțiile de bun simț” propuse de prim-ministrul italian de dreapta, Giorgia Meloni, pentru reducerea birocrației din UE. „Prea des asistăm la consecințe neintenționate ale unor propuneri care ajung să fie mai degrabă un obstacol decât un ajutor”, a declarat șefa Parlamentului European în cadrul unui festival politic și cultural catolic organizat în orașul litoral italian Rimini, conform POLITICO. UE trebuie să reducă birocrația și să-și consolideze piața unică pentru a fi competitivă în economia globală, a mai precizat Metsola, menționând în mod explicit China: „Giorgia Meloni a exprimat foarte bine acest lucru: avem nevoie de mai multe «soluții bazate pe bunul simț»”. Discursul susținut în cadrul festivalului anual „Meeting Rimini” are loc într-un moment în care Metsola candidează pentru un al treilea mandat la conducerea Parlamentului, iar asta i-ar putea deschide calea către o candidatură la președinția Comisiei Europene în 2029. Ea călătorește în mod regulat în Italia și se întâlnește cu diverși oficiali la Roma, aspect care alimentează speculațiile conform cărora, prin aceste acțiuni, vrea să-și asigure sprijinul Italiei pentru anul 2029. Roberta Metsola a criticat și regulamentul Uniunii Europene privind ambalajele, adoptat în timpul mandatului său anterior, împotriva căruia Italia a făcut lobby la Bruxelles. Normele „impun sarcini rigide și contraproductive întreprinderilor mici și mijlocii din Europa”, ceea ce este „exact opusul a ceea ce ar trebui să reprezinte Europa”, a afirmat Metsola. Regulamentul a intrat în vigoare în această lună și obligă companiile să suporte costurile gestionării ambalajelor pe care le introduc pe piață după ce acestea devin deșeuri, printr-un sistem cunoscut drept „responsabilitate extinsă a producătorului”. Companiile respective trebuie, de asemenea, să desemneze un reprezentant în fiecare țară din Uniunea Europeană în care își comercializează produsele. Comisia Europeană a propus în decembrie eliminarea acestei ultime cerințe. Guvernele UE se opun însă propunerii, iar unii eurodeputați spun că trebuie eliminată măsura doar pentru întreprinderile mici și mijlocii. „Sunt mândră că Parlamentul European a luat inițiativa de a remedia această situație în următoarele săptămâni”, a declarat Metsola.
Opera lui Brâncuși, expusă la Parlamentul European. Schița originală a „Coloanei fără sfârșit” a fost piesa centrală a expoziției
Expoziția „The Infinite of Brâncuși” aduce în prim-plan povestea ansamblului monumental Brâncuși din Târgu Jiu. „Suntem cu adevărat fericiți și onorați să găzduim această expoziție extraordinară, intitulată . Aceasta este dedicată unuia dintre cei mai importanți artiști pe care România i-a dăruit Europei și lumii, binecunoscutul Constantin Brâncuși. Așadar, acest an, 2026, are o semnificație specială pentru România, dar și pentru cultura europeană. Se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, un creator care a schimbat limbajul artei moderne și care continuă să inspire generații prin simplitate, profunzime și universalitate. Brâncuși nu aparține doar României, Brâncuși aparține Europei, Brâncuși aparține patrimoniului comun al umanității și al lumii. Sărbătorirea Anului Brâncuși în Parlamentul European reprezintă, de asemenea, o sărbătoare a României europene, a unei Românii care contribuie la patrimoniul nostru comun, care își prețuiește identitatea și care își asumă rolul de promotor al culturii, al dialogului și al memoriei. Această expoziție aduce în prim-plan povestea ansamblului monumental Brâncuși din Târgu Jiu, singurul ansamblu monumental public de mari dimensiuni creat de artist. Construit între 1937 și 1938, acesta a fost conceput ca un omagiu adus celor care și-au pierdut viața apărând orașul Târgu Jiu în timpul Primului Război Mondial. Cu sprijinul UNESCO, am reușit să obținem includerea Monumentului Brâncuși, simbol al localității Târgu Jiu, în Patrimoniul Mondial UNESCO. Aceasta este o realizare extraordinară”, a precizat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Opera lui Brâncuși, expusă la Parlamentul European Schița originală a „Coloanei fără sfârșit” a fost piesa centrală a expoziției „Infinitul lui Brâncuși”, vernisată la Parlamentul European din Bruxelles. „Cartea poștală este schița originală a Coloniei Infinitului, realizată de Brâncuși. Așadar, acesta este desenul propriu-zis. Doresc să mulțumesc, desigur, curatorului și proprietarului pentru că sunt alături de noi. Ne-a făcut o mare onoare aducând această piesă originală aici, la Parlamentul European”, a precizat acesta. Schița originală a „Coloanei fără sfârșit” „Viața și opera lui Brâncuși întruchipează valorile care definesc Europa” Katarina Barley, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al Comitetului artistic, a subliniat cât de importantă este această inițiativă. „Aș dori să încep prin a-i mulțumi dragului meu coleg și prieten Victor Negrescu pentru că a adus această expoziție remarcabilă la Bruxelles și pentru că ne-a oferit ocazia de a descoperi opera chiar aici, în inima Europei. Există ceva deosebit de fermecător în a-l omagia pe Brâncuși în Parlamentul European, deoarece viața și opera sa întruchipează valorile care definesc Europa de astăzi”, a spus Katarina Barley. Opera lui Brâncuși, expusă la Parlamentul European „Mă bucur nespus că putem sărbători geniul său aici” Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, a povestit cât de impresionată a fost atunci când a văzut pentru prima dată una dintre operele lui Constantin Brâncuși. „Dragi prieteni, îmi amintesc foarte bine prima dată când am văzut una dintre operele lui Constantin Brâncuși. Ceea ce m-a impresionat a fost felul în care reușea să ia ceva atât de simplu, precum o singură curbă, și să-i confere atâta viață. Și, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, mă bucur nespus că putem sărbători geniul său aici, în această clădire. Doresc să-i mulțumesc vicepreședintelui Negrescu pentru că ne-a adus această expoziție și pentru tot ceea ce faci, dragă Victor, pentru acest Parlament. Și pentru că contribui la transformarea lui într-o instituție în care oamenii pot avea încredere”, a subliniat Roberta Metsola. Opera lui Brâncuși, expusă la Parlamentul European Evenimentul a reunit numeroşi membri ai Parlamentului European, reprezentanţi ai UNESCO, diplomaţi, autorităţi locale şi personalităţi din domeniul cultural, într-un demers comun de promovare a patrimoniului cultural european. CITEȘE ȘI: Sculptura lui Constantin Brâncuși s-a vândut cu 107,6 milioane de dolari la Christie’s. Record istoric pentru artistul român O statuie a lui Brâncuși, promovată de Nicole Kidman în cadrul unei licitații din New York. Suma uriașă a operei de artă
Parlamentul European suspendă Premiul Cetățeanului European pentru a reduce costurile
Parlamentul European a decis să renunțe la Premiul Cetățeanului European, ca parte a măsurilor de economisire a banilor. Premiul, creat în 2008, recompensa proiecte ale cetățenilor care sprijină cooperarea europeană și valorile Uniunii Europene. În fiecare an, 50 de proiecte primeau distincția. După o pauză în 2024 din cauza alegerilor europene, premiul a fost suspendat luni seară, la o reuniune a biroului condus de președinta Parlamentului, Roberta Metsola, și cei 14 vicepreședinți. „În ciuda investițiilor semnificative de-a lungul anilor și a multiplelor modificări ale regulamentului său, Premiul s-a dovedit a fi un proces complex, care necesită multe resurse, și care a produs rezultate minime de informare, inclusiv un impact media măsurabil neglijabil”, se arată într-o notă internă semnată de secretarul general al Parlamentului, Alessandro Chiochetti, revizuită de POLITICO. „Experiența a arătat că proiectele distinse cu Premiul nu au reușit să atragă suficientă atenție la nivel local și regional, ceea ce, la rândul său, împiedică Premiul să contribuie semnificativ la vizibilitatea Parlamentului la scară largă”, mai notează documentul. Suspendarea premiului va ajuta la economisirea a aproximativ 200.000 de euro pe an, majoritatea din bugetul de comunicare. Acești bani vor fi redirecționați către activități mai folositoare din punct de vedere al costurilor, fără a fi specificat exact care activități vor beneficia. Alessandro Chiochetti a spus că este îngrijorat că premiul „ocazional” poate afecta reputația Parlamentului „din cauza percepțiilor de influență politică în unele nominalizări, a problemelor etice sau a acuzațiilor de abateri care implică unii câștigători ai premiilor”. Decizia face parte dintr-un plan mai amplu de restructurare și reduceri, care ar avea ca scop să reducă bugetul de comunicare de 127 de milioane de euro.
Parlamentul European a aprobat votul împuternicit pentru europarlamentarele care sunt însărcinate
Odată cu noile modificări aprobate în această săptămână, femeile însărcinate vor putea să delege votul lor cu trei luni înainte de naștere și șase luni după naștere. Moțiunea a fost adoptată cu 605 voturi pentru din totalul de 640 de voturi reprezentate în cameră, potrivit Euronews. Laura Ballarín, membră grupului S&D din Parlamentul European a salutat această măsură, precizând că, uneori în PE voturile sunt foarte strânse și că fiecare persoană contează. Dacă măsura va fi aplicată la timp, îi va permite să continue să își reprezinte alegătorii, chiar dacă așteaptă un copil. „Nu-mi place să fiu nevoită să aleg între recuperarea fizică după naștere și dreptul meu de a vota”, a declarat Eurodeputata Ballarín pentru Euronews. Ea a declarat că nașterea unui copil nu ar trebui să reprezinte un obstacol pentru femeile care lucrează. Deși votul delegat a fost aprobat de PE, noile modificări trebuie să fie aprobate în unanimitate de Consiliul European, urmând ca apoi, să fie ratificate de parlamentele naționale înainte de a putea intra în vigoare. „Trebuie să încurajăm mai multe femei să candideze la alegeri; trebuie să le împuternicim să își ocupe locul la masa decizională”, a declarat Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European. Tații, exceptați de la noile modificări Dacă schimbările vor fi aprobate, singurele care pot beneficia de posibilitatea votului delegat sunt femeile care devin mame. Tații nu vor avea acest drept. „A trebuit să aleg între a vota legea privind clima și a fi prezent la nașterea copilului meu”, a declarat Eurodeputatul german Daniel Freund pentru Euronews. El nu și-a mai exercitat votul pe acea temă, preferând să-i fie alături soției. Situația ridică întrebări serioase, potrivit sursei citate. În 2024, o directivă a fost emisă la nivelul UE care reglementează concediul de maternitate, dar și cel parental pentru ambii părinți.