Spectacolul roboților umanoizi din China, specializați în arte marțiale. Există un real motiv de îngrijorare pentru Europa?
La ediția de anul acesta a spectacolului de Revelion Lunar din China, roboții umanoizi au făcut senzație anul acesta, executând rutine coordonate de arte marțiale și parkour, potrivit Euronews. Potrivit unui videoclip postat de de televiziunea chineză de stat CCTV, 24 de roboți au executat primul parkour continuu de sărituri peste mese în stil liber, prima săritură aeriană, sărituri continue pe un singur picior, o săritură înapoi în doi pași asistată de perete și prima rotire grandioasă Airflare de 7,5 rotații. De la gala de anul trecut, roboții par să fi evoluat. Atunci, roboții umanoizii au executat un dans popular, ceva mai instabil, având o coregrafie cu batiste. Anul acesta, roboții au fost mult mai stabili, ceea ce indică un progres evident. În afară de arta spectacolului, întrebările rămân totuși: Cât de avansați sunt acești roboți? Ar trebui să ne facem griji? La nivel global, companiile testează roboți umanoizi în fabrici sau depozite, iar anumite companii se gândesc chiar să îi publicului pentru uz casnic. Experții în apărare spun, că roboții umanoizi ar putea fi folosiți și în Apărare. „Probabil că există loc pentru roboți în formă umană și animală în organizațiile militare și de securitate. Mai ales dacă aceștia trebuie să interacționeze cu structuri construite pentru oameni, cum ar fi mașini, scări și uși”, a declarat Hans Liwång, profesor de științe ale sistemelor pentru Apărare și Securitate din cadrul Universității Suedeze de Apărare. Expertul a atras atenția că mobilizarea roboților este mult mai complexă decât un spectacol pus în scenă. În contextele militare, forma robotului contează mult mai puțin. Acesta trebuie să dispună de o „logică suficient de bine dezvoltată” pentru a opera într-un mediu impredictibil. Demonstrațiile mediatizate, propagandă de stat? Hans Liwång a atras atenți că aceste demonstrații mediatizate ar putea fi văzute și prin prisma propagandei de stat. „Organizarea unui spectacol repetat, planificat în prealabil și controlat nu ne spune prea multe despre starea tehnologiei. Astfel de spectacole sunt concepute pentru a impresiona și, prin urmare, este probabil să exagereze capacitatea tehnologiei”, a declarat expertul. Potrivit expertului, Europa nu ar trebui să fie alarmată de această dezvoltare accelerată a tehnologiei, însă este bine să cunoască progresele, pentru dezvoltarea unor tehnologii asemănătoare. „Europa trebuie să fie informată cu privire la dezvoltarea internațională. Trebuie să învățăm de la alții, nu să construim de la zero. Trebuie să învățăm din eforturile depuse în această dezvoltare și din dezvoltarea tehnică”, a declarat Hans Liwång. Unitree Robotics, ai cărei roboți au avut un rol important la Gala Festivalului de Primăvară din China, anunță un preț de bază de 13.500 de dolari (aproximativ 11.280 de euro) pentru robotul său umanoid G1.
13 milioane de roboți umanoizi vor lucra alături de oameni, ca niște colegi de mare ajutor, până în 2035
Până în anul 2035, omenirea ar putea împărți birourile, fabricile și chiar locuințele cu aproximativ 13 milioane de roboți umanoizi. Potrivit unui raport publicat de Morgan Stanley, acești „colegi artificiali” vor deveni parte integrantă din viața cotidiană, iar costul anual pentru a deține unul ar putea scădea la doar 10.000 de dolari – echivalentul prețului unei mașini de clasă medie. Predicțiile sunt îndrăznețe, dar deja prind contur: roboți capabili să deschidă uși, să urce scări, să manevreze unelte sau să ofere îngrijire bătrânilor sunt testați în fabrici, spitale și chiar în locuințe din SUA și Asia. Până în 2050, cercetătorii estimează că un miliard de astfel de roboți vor „merge printre noi”, punând întrebări serioase despre locurile de muncă, etică și statutul inteligenței artificiale, noteaza revista Forbes. Robotul coleg: între utilitate și transformare economică Unul dintre scenariile conturate de analiștii Morgan Stanley vizează o adevărată explozie în adoptarea roboților umanoizi în următorii 10 ani, în special în industrii precum producția, logistica, retailul sau îngrijirea la domiciliu. Prețul de 10.000 de dolari pe an ar putea deveni punctul de inflexiune care va transforma acești roboți din prototipuri de laborator în angajați de zi cu zi. Exemplele deja există. În SUA, firma Agility Robotics testează modelul „Digit”, un robot capabil să ridice și să depoziteze obiecte grele pe liniile de producție. Compania BMW a încheiat un proiect pilot într-o fabrică din Carolina de Sud cu robotul „Figure 02”, iar în Houston, Foxconn pregătește introducerea unor roboți în procesul de asamblare al serverelor Nvidia. Coreea de Sud, lider în tehnologia robotică, dezvoltă roboți specializați în îngrijirea bătrânilor sau însoțirea persoanelor singure – un indiciu că acești asistenți artificiali nu vor fi doar colegi de muncă, ci și prezențe casnice. Provocări psihologice și etice într-o lume populată de androizi Avansul rapid al inteligenței artificiale, în special în recunoașterea imaginilor, procesarea limbajului și controlul mișcărilor fine, a deschis calea pentru roboți care „văd” și „înțeleg” mediul înconjurător. Totuși, modelele actuale rămân limitate la sarcini specifice și nu dețin o inteligență generală apropiată de cea umană. În ciuda optimismului tehnologic, apar întrebări serioase: ce impact vor avea acești roboți asupra locurilor de muncă? Vor fi folosiți pentru a ajuta oamenii sau pentru a-i înlocui? Potrivit unor estimări, până în 2050, unul din zece americani ar putea avea un astfel de robot acasă – procent care urcă la 33% pentru gospodăriile cu venituri de peste 200.000 de dolari anual. Un alt obstacol este „robofobia”. Un studiu citat de Forbes arată că până la 20% dintre oameni au o teamă instinctivă față de roboți. Integrarea a unui miliard de androizi în societate va necesita nu doar adaptare tehnologică, ci și una culturală profundă. Roboți la ușă: între normalitate și distopie Raportul mai ridică întrebări incomode: vor fi folosiți roboții pentru supraveghere sau intervenții în forță? Vor putea companiile să-i folosească pentru a controla accesul în clădiri sau chiar pentru a „riposta” în cazul unui atac fizic? Și, poate cel mai tulburător: vor avea acești roboți vreun drept? Deocamdată, roboții rămân „servitori” fără conștiință, dar progresele rapide din inteligența artificială ne obligă să luăm în calcul scenarii în care aceștia ar putea deveni conștienți – sau, cel puțin, capabili să ne influențeze profund viețile.
Roboții joacă fotbal într-un meci de campionat, iar unii ies pe targă. Inteligența artificială vrea acum și în sport
Ce se întâmplă atunci când inteligența artificială se întâlnește cu fotbalul? În China, acest experiment a prins viață într-un mod spectaculos și ușor amuzant: un meci de campionat între echipe formate din roboți complet autonomi, care s-au confruntat pe teren ca niște jucători veritabili. Evenimentul, desfășurat la Beijing pe 28 iunie, a reunit patru echipe de roboți umanoizi, fiecare programată să se miște, să paseze, să atace și să ia decizii fără nicio intervenție umană. Și pentru că e vorba totuși de roboți, spectacolul nu a fost lipsit de momente neașteptate. Deși au fost proiectați să se ridice singuri în caz de cădere, mai mulți „jucători” au avut nevoie de… intervenție umană și au fost evacuați pe targă, sub privirile curioase ale publicului. Momentul a fost savuros și ușor ironic: în plin avans al tehnologiei, roboții încă mai au nevoie de „asistență medicală” clasică. Fără antrenori, dar cu strategii de echipă generate de AI Competiția a fost organizată ca un test real înaintea Jocurilor Mondiale ale Roboților Umanoizi, programate în august tot la Beijing. Fiecare echipă a fost formată din roboți construiți de compania Booster Robotics, dar personalizați și programați de echipe universitare diferite, care au dezvoltat algoritmi proprii pentru percepție, decizie, viteză și forță. Rezultatul? Roboții nu doar că au alergat pe teren, ci s-au și coordonat între ei, au stabilit strategii ofensive și defensive și au gestionat faze de joc cu o logică surprinzător de coerentă. Deși mai rigizi decât fotbaliștii adevărați, au arătat că inteligența artificială nu mai este doar un domeniu de laborator, ci pătrunde tot mai puternic în zone precum sportul, unde adaptabilitatea, luarea deciziilor rapide și munca în echipă sunt esențiale. Roboți vs. oameni: următorul pas? Cheng Hao, fondatorul Booster Robotics, a declarat că meciurile între roboți și oameni nu sunt departe. „Am putea organiza meciuri în care roboții să joace împotriva oamenilor, fără miză competitivă, dar cu interacțiuni reale pe teren”, a spus el. Scopul? Publicul să câștige încredere în aceste tehnologii și să vadă că ele pot funcționa în siguranță chiar și în medii dinamice. China pare hotărâtă să transforme aceste competiții în vitrine ale progresului său tehnologic. După semi-maratonul cu roboți din aprilie, meciul de fotbal vine ca o nouă demonstrație a ambiției de a aduce AI-ul în toate aspectele vieții, inclusiv în sportul de performanță. Cât de departe suntem de un „Mondial” al roboților? Nu foarte. Și, judecând după primele „accidentări”, poate ar trebui să includem și roboți-paramedici în următoarele generații.
Amazon testează roboți umanoizi care sar din dubițe pentru a livra coletele în locul oamenilor
Amazon face un pas curajos spre viitorul livrărilor la domiciliu: compania americană testează roboți umanoizi care ar putea înlocui curierii umani. Potrivit site-ului The Information, citat de The Guardian, gigantul de 2.000 de miliarde de dolari dezvoltă un software de inteligență artificială care va permite acestor roboți să „țâșnească” literalmente din dubițele de livrare și să ducă pachetele până la ușa clientului. Testele au loc într-un așa-numit „parc umanoid” creat în SUA, unde Amazon analizează modul în care roboții se descurcă în situații simulate de livrare. Deocamdată, echipamentele hardware provin de la firme specializate în robotică, în timp ce Amazon se concentrează pe dezvoltarea sistemului de control AI. Livrări mai rapide, chiar și cu șoferi umani Scenariul imaginat de Amazon nu presupune neapărat renunțarea completă la forța de muncă umană. Într-un viitor apropiat, roboții umanoizi ar putea lucra alături de șoferi, accelerând procesul de livrare. De exemplu, în timp ce angajatul Amazon livrează un colet la o adresă, robotul poate duce alt pachet într-un imobil vecin. Pentru a testa aceste scenarii, Amazon a recreat într-un birou din San Francisco un traseu cu obstacole asemănător cu un spațiu real de livrare, având dimensiunea unei cafenele. Acolo, roboții sunt antrenați să interacționeze cu mediul, să iasă din dubițe Rivian — marca de vehicule electrice folosită de Amazon — și să livreze colete. Compania are deja peste 20.000 de astfel de dubițe în SUA, iar una a fost plasată direct în zona de test. Drum lung de la testare la străzile orașelor După faza de testare controlată, Amazon intenționează să trimită roboții în „excursii de teren” în lumea reală, pentru a vedea cum se descurcă cu obstacolele cotidiene — alei înguste, uși diferite, animale de companie sau copii care aleargă prin curte. Profesorul Subramanian Ramamoorthy de la Universitatea din Edinburgh avertizează însă că mediile neregulate complică serios misiunea roboților. Totuși, dacă livrările sunt limitate la zone standardizate, precum cartiere cu arhitectură similară, succesul e mai probabil. Amazon are deja experiență cu roboții umanoizi în depozitele sale, unde a folosit modele dezvoltate de Agility Robotics. CEO-ul acestei companii, Peggy Johnson, a declarat că roboții „Digit” ajută angajații să predea sarcini automatizate și să devină, în esență, „manageri de roboți”. În paralel, Amazon continuă să testeze și livrările cu drone, după ce a primit anul trecut în Marea Britanie aprobarea de a zbura dincolo de raza vizuală a operatorului. Compania pare decisă să automatizeze cât mai mult „ultima milă” — segmentul cel mai costisitor din lanțul de livrare.
Roboții cu emoții – Un startup fondat de un adolescent sparge gheața și aduce viitorul în prezent
Un startup fondat de un adolescent din Statele Unite stârnește discuții intense în industria tehnologică. Intempus, companie lansată de Teddy Warner, un tânăr antreprenor de numai 19 ani, dezvoltă o tehnologie inedită: roboți dotați cu funcții fiziologice simulate, menite să le confere un comportament emoțional recognoscibil. Funcțiile includ simularea pulsului, a temperaturii corporale și chiar a transpirației, elemente pe care Warner le consideră esențiale pentru ca mașinile să poată interacționa mai firesc cu oamenii, scrie revista Futurism. Inteligența artificială, parte din procesul de „umanizare” a roboților Potrivit unei declarații oferite pentru TechCrunch, ideea proiectului a luat naștere în perioada în care Warner colabora cu compania Midjourney, activă în domeniul generării de imagini cu ajutorul AI. Acolo, el a lucrat la un model de inteligență artificială destinat să imite procesul decizional uman în condiții reale, cunoscut sub denumirea de „world model”. Cu toate acestea, Warner a constatat că aceste modele rămân incomplete fără o componentă fundamentală: reacțiile fizice care acompaniază emoțiile la ființele umane. „În prezent, roboții funcționează pe baza unei logici simple: observare și acțiune. Însă oamenii nu reacționează astfel. Între observație și acțiune există o etapă intermediară, legată de starea fizică și emoțională a corpului”, explică Warner. În opinia sa, pentru ca roboții să poată comunica mai intuitiv cu oamenii, este necesar ca aceștia să simuleze procese interne similare celor umane. Pentru a construi această „stare fiziologică artificială”, Warner și echipa sa au folosit teste de tip poligraf pentru a înregistra date despre transpirație, ritm cardiac și alte reacții fiziologice în contexte emoționale. Pe baza informațiilor obținute, au dezvoltat un model de inteligență artificială care poate reda un profil emoțional credibil al robotului, în funcție de contextul în care acesta se află. Deși ideea pare desprinsă dintr-un film SF, startup-ul a atras deja sprijin financiar din partea Thiel Fellowship, un program controversat susținut de miliardarul Peter Thiel, care oferă finanțări tinerilor inovatori dispuși să renunțe la educația academică pentru a construi proiecte tehnologice ambițioase. Etica din spatele tehnologiei Warner afirmă că în prezent a încheiat parteneriate cu șapte organizații interesate de tehnologie și a început procesul de testare a roboților „emoționali” în interacțiuni reale. Deși momentan folosește roboți fabricați de alte companii, nu exclude construirea propriei linii hardware în viitor. Pe termen scurt, o astfel de tehnologie ar putea fi utilizată în domenii precum îngrijirea persoanelor în vârstă, terapie, educație sau relații cu clienții. Totuși, apar numeroase întrebări legate de etică: cât de mult ar trebui să ne atașăm de mașini care „par” să simtă, dar nu o fac cu adevărat? Ce se întâmplă atunci când roboții simulează frica, stresul sau anxietatea — emoții care în mod normal indică vulnerabilitate și nevoia de protecție? Indiferent de răspunsuri, direcția în care se îndreaptă cercetarea propusă de Intempus indică o schimbare de paradigmă în modul în care vom percepe roboții în următorii ani: nu doar ca unelte, ci ca entități care pot convinge oamenii că „simt”.
Cursa roboților umanoizi: cine va câștiga lupta pentru viitorul muncii și al caselor noastre
Roboții umanoizi atrag tot mai mult atenția companiilor din întreaga lume, care văd în aceștia o posibilă soluție pentru viitorul muncii și al asistenței casnice. Deși tehnologia nu este încă matură pentru utilizarea pe scară largă în gospodării sau spații comerciale imprevizibile, mai multe firme continuă să investească masiv în dezvoltarea acestui tip de mașini, considerând că potențialul este considerabil. Robotul G1 de la Unitree, exemplu al progresului tehnologic La târgul industrial Hannover Messe din Germania, una dintre atracțiile principale a fost G1, un robot umanoid de dimensiuni reduse, produs de compania chineză Unitree. Cu o înălțime de aproximativ 130 cm și un preț de lansare de 16.000 de dolari, G1 este conceput să fie mai accesibil decât alți roboți de același tip și se remarcă prin mișcări fluide și expresive, relatează cei de la BBC. În prezent, G1 este destinat în principal instituțiilor de cercetare și companiilor din domeniul tehnologic, fiind controlat de la distanță sau programat pentru funcționare autonomă. Datorită aspectului său uman și comportamentului interactiv, robotul atrage atenția publicului, facilitând un tip de interacțiune rar întâlnit la alte echipamente expuse în târguri industriale. Totuși, reprezentanții companiei recunosc că inteligența artificială aflată la baza acestor roboți nu este suficient de dezvoltată pentru a rezolva sarcini complexe în mod logic, în special în contexte necontrolate, cum ar fi locuințele sau restaurantele. Robotul Unitree G1 i-a cucerit pe vizitatori la târgurile de tehnologie (Foto: BBC/GettyImages) Asia și SUA domină peisajul investițiilor în robotică umanoidă Potrivit firmei de cercetare STIQ, aproximativ 60% din finanțările dedicate dezvoltării roboților umanoizi sunt concentrate în Asia, în special în China, care dispune de un ecosistem industrial extins, inclusiv facilități susținute de stat pentru instruirea și testarea roboților. De asemenea, SUA atrag o parte semnificativă a investițiilor, în special prin companii precum Tesla, care dezvoltă robotul Optimus pentru uz industrial. Și alte mari companii din industria auto explorează această direcție. BMW a introdus roboți umanoizi într-o fabrică din SUA, iar Hyundai a comandat zeci de mii de roboți de la Boston Dynamics, firmă pe care a achiziționat-o în 2021. Pe lângă companiile mari, există și inițiative independente, cum ar fi cea a antreprenorului britanic Bren Pierce, care a lansat KR1 – un robot destinat depozitelor și fabricilor, conceput pentru a fi ușor de utilizat și fabricat cu componente standardizate. Deși nu are picioare, KR1 este gândit pentru spații cu podele plate și se bazează pe un sistem mobil simplificat. Companiile chineze sunt bine plasate pentru a domina piața roboților umanoizi. (Foto: BBC/GettyImages) Viitorul roboților în gospodării rămâne incert Deși ideea unui robot multifuncțional pentru uz casnic continuă să fascineze, specialiștii subliniază că o astfel de tehnologie este încă departe de a fi implementată. Provocările sunt multiple: de la siguranța utilizatorului, până la capacitatea AI-ului de a interpreta și rezolva sarcini în mod adaptativ. În ciuda acestor limitări, interesul rămâne ridicat, iar progresele constante în domeniul roboticii și al inteligenței artificiale sugerează că, în timp, roboții umanoizi ar putea deveni o prezență comună în diverse domenii de activitate.
Roboții umanoizi în 2025 – Între tehnologie avansată și soluții inovatoare fără electricitate
În anul 2025, roboții umanoizi nu mai reprezintă doar o idee din filmele science-fiction, ci sunt parte integrantă a realității cotidiene. Prezenți în fabrici, spitale, restaurante sau depozite, acești roboți au început să schimbe fundamental modul în care funcționează industriile și serviciile. În timp ce unii utilizează cele mai avansate tehnologii digitale, alții adoptă o abordare surprinzătoare, funcționând fără cipuri, coduri sau chiar electricitate. Roboți umanoizi high-tech, forța din fabricile și depozitele viitorului Companii precum AgiBot din China și Figure AI în colaborare cu OpenAI au dezvoltat roboți umanoizi capabili să execute sarcini complexe în medii industriale. Roboții AgiBot sunt programați să manipuleze cu precizie obiecte fragile, să asambleze componente sau să inspecteze calitatea produselor, lucrând cot la cot cu angajații în ture lungi, uneori de până la 17 ore. Aceștia folosesc senzori de ultimă generație și algoritmi sofisticați pentru a-și coordona fiecare mișcare cu agilitate și acuratețe. Tesla Optimus, prototipul dezvoltat de Elon Musk, atrage atenția prin capacitatea de a merge, dansa și manipula obiecte simple, reprezentând un pas înainte spre integrarea roboților în liniile de producție automate. De asemenea, Digit, un robot creat de Agility Robotics, este utilizat în depozite pentru a transporta colete și a naviga printre rafturi fără intervenția umană. Alți roboți remarcabili, precum Unitree G1, din China, combină funcționalitatea cu divertismentul, reușind să danseze sincronizat sau să urce scări cu o precizie acrobatică, fiind astfel folosiți atât în situații de urgență, cât și în spectacole. Roboți fără electricitate, o abordare revoluționară din Amsterdam În contrast cu aceste inovații high-tech, un grup de cercetători din Amsterdam a dezvoltat un robot umanoid complet diferit, care nu folosește cipuri, software sau surse de energie electrică. Acest robot funcționează pe baza unor mușchi artificiali pneumativi, camere de aer care se contractă și generează mișcări mecanice controlate fără electricitate. Materialele moi și mecanismele simple folosesc forțe pneumatice pentru a imita mișcările umane, propunând astfel o viziune sustenabilă și sigură asupra roboticii. Această soluție alternativă ridică întrebări interesante despre viitorul roboticii: poate simplitatea și lipsa dependenței de circuite electronice să devină avantaje reale într-o lume din ce în ce mai digitalizată? O revoluție în economie și societate, dar și provocări de gestionat Roboții humanoizi au potențialul de a transforma profund economia globală, preluând sarcinile repetitive, riscante sau solicitante, ceea ce poate reduce costurile și poate crește siguranța în multe domenii. În sănătate, aceștia pot sprijini îngrijirea vârstnicilor sau transportul pacienților, iar în servicii, de la hoteluri la aeroporturi, pot oferi asistență permanentă, adaptându-se la nevoile clienților prin comunicare naturală și multilingvism. Totuși, această revoluție aduce și provocări sociale semnificative. Automatizarea excesivă ar putea genera pierderi de locuri de muncă și tensiuni sociale, de aceea experții subliniază necesitatea unor politici publice care să susțină recalificarea profesională și adaptarea cadrului legislativ. Astfel, viitorul integrării roboților umanoizi în viața de zi cu zi depinde nu doar de viteza dezvoltării tehnologice, ci și de modul în care societatea va gestiona această tranziție. Întrebarea nu mai este dacă vom conviețui cu roboții, ci în ce condiții și cât de rapid se va produce această schimbare.
Startup-ul care schimbă viitorul industriei prin roboți umanoizi obține 100 de milioane de dolari
Un startup inovator, specializat în dezvoltarea de roboți umanoizi pentru aplicații industriale, a reușit să atragă o finanțare impresionantă de 100 de milioane de dolari. Fondat de personalități influente din domeniul tehnologiei, startup-ul și-a câștigat rapid locul pe scena globală a inovației, atrăgând atenția unor investitori de calibru. Ray Kurzweil, renumit futurolog și pionier în inteligența artificială, este una dintre mințile din spatele acestui proiect care promite să revoluționeze modul în care oamenii interacționează cu tehnologia. Noua rundă de finanțare va fi dedicată dezvoltării unor modele mai performante de roboți umanoizi, capabili să execute sarcini complexe în industrie. Compania își propune să aducă pe piață soluții care să înlocuiască activitățile repetitive sau periculoase efectuate de oameni, punând în prim plan siguranța și eficiența proceselor industriale. Tehnologia care redefinește automatizarea Proiectul a fost conceput cu scopul de a răspunde cerințelor tot mai mari din domeniul industrial, unde automatizarea este esențială pentru creșterea productivității și reducerea costurilor. Spre deosebire de roboții tradiționali utilizați în fabrici, acești roboți umanoizi sunt gândiți să imite mișcările și comportamentele umane, oferind astfel o flexibilitate sporită. Specialiștii din echipa tehnică a companiei au declarat că acești roboți sunt dotați cu sisteme avansate de inteligență artificială, permițându-le să învețe rapid și să se adapteze diverselor medii de lucru. Potențialul acestor roboți transcende însă granițele sectorului industrial, putând fi aplicați într-o gamă largă de domenii, de la medicină până la construcții. Un pariu pe viitor susținut de investitori importanți Un aspect esențial care a atras sprijinul investitorilor este echipa excepțională care stă la baza proiectului, precum și viziunea revoluționară asupra pieței. Pe lângă Ray Kurzweil, compania beneficiază de contribuția unor ingineri și cercetători de vârf, cu experiență vastă în robotică și inteligență artificială. Investitorii au recunoscut potențialul uriaș al acestui startup, argumentând că dezvoltarea unor astfel de tehnologii este esențială pentru tranziția către o industrie mai sustenabilă și mai eficientă. Cu această injecție semnificativă de capital, compania este pregătită să își accelereze planurile de cercetare și să aducă pe piață produse care pot schimba standardele din industrie. Pe măsură ce roboții umanoizi devin din ce în ce mai sofisticați, se așteaptă ca aceștia să joace un rol fundamental în conturarea unei noi ere economice, în care tehnologia își asumă sarcini tot mai complexe, eliberând oamenii pentru activități mai creative și strategice.
Roboții iau locul lucrătorilor umani într-o fabrică Hyundai. Pentru cine este aceasta o veste proastă, pentru cine una bună
Hyundai Motor Group a început un proces amplu de automatizare în noua fabrică din Savannah, statul Georgia (SUA), numită Hyundai Motor Group Metaplant America (HMGMA). Inițiativa cu pricina vizează automatizarea a 40% din procesele de producție cu ajutorul roboților umanoizi Atlas, fabricați de Boston Dynamics, companie aflată în portofoliul Hyundai, potrivit publicației Ecoticias. Ce este Atlas și cum va schimbă tot ceea ce știi despre locurile de muncă deținute de oameni Atlas este un robot complet electrificat, proiectat să funcționeze în aceleași spații ca și lucrătorii umani. Spre deosebire de roboții industriali clasici, specializați în sarcini repetitive precum sudura sau asamblarea, Atlas este capabil să execute o gamă variată de activități complexe, care necesită adaptabilitate, decizii rapide și dozare precisă a forței. Acesta poate monta uși, manipula obiecte voluminoase și fragile, contribui la controlul calității și testa diferite sisteme ale vehiculului, precum frânele, sistemele hidraulice sau cele de avertizare. Dotat cu senzori Lidar, camere de profunzime și algoritmi avansați de percepție și control, Atlas este capabil să navigheze în medii dinamice și să reacționeze în timp real la modificările din jur. Integrarea acestor sisteme robotice nu are ca scop înlocuirea completă a forței de muncă umane, ci mai degrabă reducerea expunerii oamenilor la sarcini fizice periculoase și repetitive, contribuind totodată la reducerea accidentelor de muncă. Se preconizează că producția va începe cu 100.000 de mașini electrice și hibride pe an În faza inițială, fabrica va produce aproximativ 100.000 de mașini electrice și hibride anual, cu planuri de a ajunge la o capacitate de 500.000 de unități pe an odată cu extinderea completă a liniei de roboți. Automatizarea avansată va fi susținută de sisteme de inteligență artificială care vor colabora cu roboții Atlas pentru a optimiza fluxurile de lucru și pentru a gestiona eficient resursele. Strategia adoptată de Hyundai arată, dacă mai era nevoie, o tendință globală în creștere: integrarea roboților umanoizi versatili în industria auto pentru a îmbunătăți productivitatea și siguranța. Germania, de exemplu, utilizează deja pe scară largă astfel de soluții în marile sale uzine. Cu noua fabrică din SUA, Hyundai marchează un pas decisiv spre automatizarea inteligentă și transformarea digitală a producției auto.
Ar putea fi primul robot care merge ca un om
Dezvoltarea roboților umanoizi a fost mult timp limitată de rigiditatea algoritmilor clasici de control și de dificultatea transferului din simulări în lumea reală. Dar Adam, un nou robot creat de echipa chineză PNDbotics, a reușit să depășească aceste obstacole cu ajutorul unui algoritm avansat de învățare prin întărire (Reinforcement Learning – RL), permițându-i să se deplaseze cu o naturalețe asemănătoare celei umane. Învățarea prin întărire, cheia mobilității umane la roboți Spre deosebire de roboții controlați de algoritmi tradiționali precum Model Predictive Control, care sunt eficienți doar în condiții cunoscute, Adam poate face față cu succes unor medii impredictibile. Acest lucru se datorează învățării directe prin interacțiune cu mediul, folosind o combinație de algoritmi de Deep RL și învățare prin imitație. Pentru antrenament, cercetătorii au folosit date din simulări complexe, dar și capturi de mișcare de înaltă fidelitate, ajustate special pentru morfologia robotului. Adam este echipat cu o serie de actuatori de ultimă generație, printre care se remarcă cei montați la nivelul picioarelor, capabili să dezvolte cupluri de până la 360 Nm. Acești actuatori oferă un nivel ridicat de sensibilitate și precizie, esențiale pentru o deplasare stabilă pe terenuri denivelate. Brațele robotului dispun de cinci grade de libertate, iar trunchiul, cu un design biomimetic, beneficiază de trei grade de mobilitate, contribuind la o postură și o coordonare cât mai apropiate de cele ale unui om. Un design modular pentru performanță și adaptabilitate Un alt punct forte al robotului este arhitectura sa modulară. Această alegere de design nu doar că facilitează reparațiile și modificările, dar permite și un control integrat al întregului corp. Adam este echipat cu o unitate de procesare bazată pe un procesor Intel i7 și o rețea PDN în timp real, ceea ce îl face capabil să reacționeze rapid și precis la schimbările de mediu. Deși momentan se concentrează pe mișcarea „oarbă”, fără module vizuale active, Adam este compatibil cu sisteme de vedere și manipulare, ceea ce deschide perspective interesante pentru utilizarea sa în scenarii reale: de la intervenții în medii periculoase, până la asistență socială sau logistică. Modelul său de bază, Adam Lite, are o înălțime de 1,6 metri și o greutate de 60 de kilograme, fiind suficient de robust pentru aplicații practice, dar destul de ușor pentru a fi manevrat și transportat. Un aspect esențial în dezvoltarea sa a fost calibrarea datelor de mișcare. Echipa PNDbotics a combinat seturi de date publice cu înregistrări proprii, realizate prin tehnologii avansate de captură a mișcării, pentru a ajusta cu precizie mișcările robotului. Astfel, Adam poate păstra echilibrul și ritmul chiar și pe suprafețe instabile, fără a-și pierde naturalețea mersului. Un pas important spre viitorul roboticii umanoide Aplicarea învățării prin întărire în cazul unui robot umanoid complex nu este o realizare minoră. Costurile ridicate, dificultățile tehnice și provocările legate de transferul cunoștințelor din simulări în lumea fizică au făcut ca acest domeniu să avanseze lent. Cu toate acestea, Adam demonstrează că abordarea bazată pe RL nu doar că funcționează, ci poate aduce rezultate spectaculoase. Mișcarea lui Adam este nu doar stabilă, ci și fluidă, cu o coordonare lină a articulațiilor, ceea ce reduce semnificativ uzura mecanică și optimizează consumul energetic. În consecință, robotul are o autonomie mai mare și o durată de viață extinsă, făcându-l o opțiune viabilă pentru aplicații comerciale sau industriale. Această evoluție marchează un moment de cotitură pentru robotică: de la mașini rigide și previzibile, la entități adaptive, capabile să învețe și să se perfecționeze continuu. Cu Adam, China nu doar că demonstrează o capacitate tehnologică remarcabilă, ci și deschide un drum către roboți capabili să lucreze cot la cot cu oamenii în condiții reale. Viitorul roboților umanoizi nu mai pare atât de departe. Iar dacă Adam e doar începutul, următorii pași ar putea fi și mai spectaculoși. Te-ai gândit vreodată cum ar fi să lucrezi cu un coleg robot care învață din mers, la propriu?