Colaborarea cu echipe virtuale de cercetători AI, o nouă frontieră în știința asistată. Cum ar putea schimba totul
Recent, sistemele de inteligență artificială bazate pe arhitecturi multi-agent au început să fie integrate în procesul științific pentru a facilita generarea și evaluarea ipotezelor de cercetare. Un exemplu concret îl constituie platforma Virtual Lab, dezvoltată la Stanford University, care permite utilizatorului să configureze un grup de agenți AI, fiecare dotat cu specializări științifice distincte, folosind modele lingvistice mari (LLM) precum GPT-4o, scrie revista Nature. Concret, o echipă virtuală formată din specialiști fictivi în neuroștiințe, neurofarmacologie și chimie medicală a fost instruită să analizeze posibile tratamente pentru Alzheimer, să identifice lacune în literatura de specialitate și să propună ipoteze verificabile. Conversația rezultată, de peste 10.000 de cuvinte, demonstrează potențialul acestor sisteme de inteligență artificială de a simula deliberările unei echipe multidisciplinare de cercetare. Arhitectura multi-agent și funcționalitatea sistemelor co-cercetător Platformele AI de tip „co-scientist” utilizează agenți cu roluri predefinite sau configurabile, care interacționează prin schimburi iterative de mesaje text. În sistemul Stanford, utilizatorul definește rolurile și numărul de schimburi („turns”), iar agenții execută un protocol de discuție incluzând roluri precum investigator principal și critic. Abordarea permite feedback intern și autoevaluare, reducând astfel răspunsurile eronate generate de LLM. Contrastant, Google DeepMind a dezvoltat un sistem cu șase agenți specializați în funcții clare: generare de idei, reflecție critică, evoluția conceptelor, deduplicare, clasificare și meta-analiză, alimentați de modelul Gemini 2.0. Acești agenți pot efectua căutări pe internet, rula cod și integra diverse surse de date, operațiuni ce fac parte din paradigma AI agentic, caracterizată prin autonomie controlată și multitasking. Studiile comparative indică o îmbunătățire semnificativă a calității răspunsurilor generate de sistemele multi-agent față de cele produse de agenți singulari, în special datorită rolului critic evaluativ și feedback-ului iterativ. Totodată, cercetătorii atenționează asupra fenomenului de „halucinație” al LLM, generând informații potențial eronate, dar care pot stimula creativitatea, cu condiția unei supravegheri umane riguroase. Aplicații și implicații în cercetarea biomedicală Un utilizator avansat, cercetătorul Gary Peltz de la Stanford, a testat sistemul Google AI co-scientist pentru generarea de ipoteze privind mecanismele genetice și epigenomice în fibroza hepatică și pentru identificarea unor potențiale terapii medicamentoase. Rapoartele generate au fost detaliate și au propus direcții inovatoare de cercetare, demonstrând capacitatea acestor sisteme de a susține procesul decizional în cercetare. Parametrii optimi pentru interacțiunea multi-agent sunt încă în curs de investigare: unele studii sugerează un număr ideal de opt agenți care comunică pe parcursul a cinci schimburi, în timp ce altele indică faptul că mai mult de trei agenți sau mai mult de trei runde de discuții pot genera conținut redundant sau irelevant. Aceste platforme deschid noi oportunități în accelerarea procesului de generare a cunoștințelor, însă succesul lor depinde de integrarea eficientă a expertizei umane și de monitorizarea atentă a calității informațiilor produse.
13 milioane de roboți umanoizi vor lucra alături de oameni, ca niște colegi de mare ajutor, până în 2035
Până în anul 2035, omenirea ar putea împărți birourile, fabricile și chiar locuințele cu aproximativ 13 milioane de roboți umanoizi. Potrivit unui raport publicat de Morgan Stanley, acești „colegi artificiali” vor deveni parte integrantă din viața cotidiană, iar costul anual pentru a deține unul ar putea scădea la doar 10.000 de dolari – echivalentul prețului unei mașini de clasă medie. Predicțiile sunt îndrăznețe, dar deja prind contur: roboți capabili să deschidă uși, să urce scări, să manevreze unelte sau să ofere îngrijire bătrânilor sunt testați în fabrici, spitale și chiar în locuințe din SUA și Asia. Până în 2050, cercetătorii estimează că un miliard de astfel de roboți vor „merge printre noi”, punând întrebări serioase despre locurile de muncă, etică și statutul inteligenței artificiale, noteaza revista Forbes. Robotul coleg: între utilitate și transformare economică Unul dintre scenariile conturate de analiștii Morgan Stanley vizează o adevărată explozie în adoptarea roboților umanoizi în următorii 10 ani, în special în industrii precum producția, logistica, retailul sau îngrijirea la domiciliu. Prețul de 10.000 de dolari pe an ar putea deveni punctul de inflexiune care va transforma acești roboți din prototipuri de laborator în angajați de zi cu zi. Exemplele deja există. În SUA, firma Agility Robotics testează modelul „Digit”, un robot capabil să ridice și să depoziteze obiecte grele pe liniile de producție. Compania BMW a încheiat un proiect pilot într-o fabrică din Carolina de Sud cu robotul „Figure 02”, iar în Houston, Foxconn pregătește introducerea unor roboți în procesul de asamblare al serverelor Nvidia. Coreea de Sud, lider în tehnologia robotică, dezvoltă roboți specializați în îngrijirea bătrânilor sau însoțirea persoanelor singure – un indiciu că acești asistenți artificiali nu vor fi doar colegi de muncă, ci și prezențe casnice. Provocări psihologice și etice într-o lume populată de androizi Avansul rapid al inteligenței artificiale, în special în recunoașterea imaginilor, procesarea limbajului și controlul mișcărilor fine, a deschis calea pentru roboți care „văd” și „înțeleg” mediul înconjurător. Totuși, modelele actuale rămân limitate la sarcini specifice și nu dețin o inteligență generală apropiată de cea umană. În ciuda optimismului tehnologic, apar întrebări serioase: ce impact vor avea acești roboți asupra locurilor de muncă? Vor fi folosiți pentru a ajuta oamenii sau pentru a-i înlocui? Potrivit unor estimări, până în 2050, unul din zece americani ar putea avea un astfel de robot acasă – procent care urcă la 33% pentru gospodăriile cu venituri de peste 200.000 de dolari anual. Un alt obstacol este „robofobia”. Un studiu citat de Forbes arată că până la 20% dintre oameni au o teamă instinctivă față de roboți. Integrarea a unui miliard de androizi în societate va necesita nu doar adaptare tehnologică, ci și una culturală profundă. Roboți la ușă: între normalitate și distopie Raportul mai ridică întrebări incomode: vor fi folosiți roboții pentru supraveghere sau intervenții în forță? Vor putea companiile să-i folosească pentru a controla accesul în clădiri sau chiar pentru a „riposta” în cazul unui atac fizic? Și, poate cel mai tulburător: vor avea acești roboți vreun drept? Deocamdată, roboții rămân „servitori” fără conștiință, dar progresele rapide din inteligența artificială ne obligă să luăm în calcul scenarii în care aceștia ar putea deveni conștienți – sau, cel puțin, capabili să ne influențeze profund viețile.
Roboții AI de la Google care nu au nevoie de internet. Cum funcționează, de fapt, te-ar putea ajuta la sarcinile casnice
Google DeepMind a prezentat recent o inovație importantă în domeniul roboticii: modelul Gemini Robotics On-Device AI, care permite roboților să funcționeze complet offline, fără a fi conectați la internet. Tehnologia revoluționară oferă roboților abilitatea de a înțelege mediul înconjurător, de a interpreta comenzi și de a acționa în consecință, fără să aibă nevoie să acceseze resurse online sau cloud, scrie TechRadar. Principala provocare a roboților inteligenți a fost până acum dependența lor de conexiunea la internet, ceea ce îi făcea vulnerabili în situații cu acces limitat sau absent la rețea, precum zonele rurale, spitalele izolate sau în cazuri de dezastre naturale. Gemini On-Device rezolvă această problemă printr-un model de inteligență artificială care combină capacități avansate de vizualizare, procesare a limbajului natural și luarea deciziilor în timp real. Ce se întâmplă cu învățare rapidă, dar și cu adaptabilitate extinsă Unul dintre cele mai remarcabile aspecte ale acestui AI este capacitatea sa de a învăța noi sarcini după doar 50-100 de demonstrații, un progres semnificativ comparativ cu metodele tradiționale de antrenare a roboților. Abilitatea cu pricina face ca roboții să poată învăța rapid și să se adapteze la situații sau obiecte noi fără a avea nevoie de instruiri îndelungate sau conectare la baze de date externe. Mai mult, modelul Gemini este extrem de flexibil din punct de vedere hardware. Deși inițial a fost dezvoltat pentru brațele robotizate ALOHA create de Google, acesta s-a dovedit eficient și pe roboți humanoizi complexi, precum Apollo, produs de Apptronik. Această versatilitate deschide calea spre o gamă largă de aplicații, de la asistență casnică și industrială până la intervenții în medii dificile. Siguranță și autonomie pentru o lume mai conectată? Google spune că, deși roboții autonomi ridică unele îngrijorări privind controlul și securitatea, modelul Gemini vine echipat cu măsuri de siguranță atât la nivel software, cât și hardware. Acestea previn utilizarea abuzivă și asigură că roboții vor efectua doar sarcinile pentru care sunt programați, eliminând riscurile unor comportamente neprevăzute. În prezent, roboții echipați cu această tehnologie nu sunt disponibili comercial, însă viitorul pare clar: dispozitive inteligente care nu vor depinde de conexiunile la internet, fiind capabile să funcționeze constant și independent, indiferent de condițiile externe. Imaginează-ți, practic un robot asistent care poate face treburile casnice, fără să fie afectat de o pană de curent sau de un router dezactivat. Se poate spune că, prin Gemini Robotics On-Device, Google deschide drumul către o nouă generație de roboți cu inteligență artificială care nu doar că își extind funcționalitatea, dar devin și mult mai fiabili și rezistenți în fața provocărilor lumii reale.
Roboții joacă fotbal într-un meci de campionat, iar unii ies pe targă. Inteligența artificială vrea acum și în sport
Ce se întâmplă atunci când inteligența artificială se întâlnește cu fotbalul? În China, acest experiment a prins viață într-un mod spectaculos și ușor amuzant: un meci de campionat între echipe formate din roboți complet autonomi, care s-au confruntat pe teren ca niște jucători veritabili. Evenimentul, desfășurat la Beijing pe 28 iunie, a reunit patru echipe de roboți umanoizi, fiecare programată să se miște, să paseze, să atace și să ia decizii fără nicio intervenție umană. Și pentru că e vorba totuși de roboți, spectacolul nu a fost lipsit de momente neașteptate. Deși au fost proiectați să se ridice singuri în caz de cădere, mai mulți „jucători” au avut nevoie de… intervenție umană și au fost evacuați pe targă, sub privirile curioase ale publicului. Momentul a fost savuros și ușor ironic: în plin avans al tehnologiei, roboții încă mai au nevoie de „asistență medicală” clasică. Fără antrenori, dar cu strategii de echipă generate de AI Competiția a fost organizată ca un test real înaintea Jocurilor Mondiale ale Roboților Umanoizi, programate în august tot la Beijing. Fiecare echipă a fost formată din roboți construiți de compania Booster Robotics, dar personalizați și programați de echipe universitare diferite, care au dezvoltat algoritmi proprii pentru percepție, decizie, viteză și forță. Rezultatul? Roboții nu doar că au alergat pe teren, ci s-au și coordonat între ei, au stabilit strategii ofensive și defensive și au gestionat faze de joc cu o logică surprinzător de coerentă. Deși mai rigizi decât fotbaliștii adevărați, au arătat că inteligența artificială nu mai este doar un domeniu de laborator, ci pătrunde tot mai puternic în zone precum sportul, unde adaptabilitatea, luarea deciziilor rapide și munca în echipă sunt esențiale. Roboți vs. oameni: următorul pas? Cheng Hao, fondatorul Booster Robotics, a declarat că meciurile între roboți și oameni nu sunt departe. „Am putea organiza meciuri în care roboții să joace împotriva oamenilor, fără miză competitivă, dar cu interacțiuni reale pe teren”, a spus el. Scopul? Publicul să câștige încredere în aceste tehnologii și să vadă că ele pot funcționa în siguranță chiar și în medii dinamice. China pare hotărâtă să transforme aceste competiții în vitrine ale progresului său tehnologic. După semi-maratonul cu roboți din aprilie, meciul de fotbal vine ca o nouă demonstrație a ambiției de a aduce AI-ul în toate aspectele vieții, inclusiv în sportul de performanță. Cât de departe suntem de un „Mondial” al roboților? Nu foarte. Și, judecând după primele „accidentări”, poate ar trebui să includem și roboți-paramedici în următoarele generații.
Inovație în lumea medicală: Au fost creați roboți minusculi care ar putea trata în curând infecțiile sinusale fără medicamente
Un studiu publicat recent în Science Robotics explică modul în care acești micro-roboți, care sunt mai mici decât un fir de păr uman, pot fi ghidați cu ajutorul magneților și al luminii. Ce pot face aceștia? – acționează prin descompunerea straturilor bacteriene dure și crearea de substanțe care ucid bacteriile, scrie DPA. În cadrul testelor pe animale, cercetătorii au injectat acești micro-roboți prin nas în cavitatea sinusurilor. Odată ajunși în interior, roboții minusculi au fost capabili să elimine în siguranță infecțiile la iepuri, bacteriile moarte fiind eliminate în mod natural, relevă studiul. Cercetătorii care au elaborat acest studiu sunt de părere că, în termen de 5-10 ani, micro-roboții ar putea fi utilizați și în tratarea altor infecții, printre cele cele din vezică, intestine și alte zone greu accesibile. Infecțiile sinusale sunt niște spații pline cu aer din oasele din jurul nasului și ochilor. Simptomele includ nas înfundat sau care curge, dureri sau presiune facială, dureri de cap și, uneori, un simț redus al mirosului sau gustului.
Un robot umanoid a zburat pentru prima dată în lume. Inovație istorică reușită în Italia după 7 ani de cercetare
Nu dansează, nu spală vasele și nici nu spune glume, dar a reușit ceva ce niciun alt robot umanoid nu a mai făcut până acum: să zboare. iRonCub3, ultima versiune a celebrului robot iCub dezvoltat de Institutul Italian de Tehnologie (IIT), a realizat prima decolare și aterizare controlată, ridicându-se la 50 de centimetri deasupra solului. Evenimentul marchează o premieră mondială în domeniul roboticii. După șapte ani de muncă asiduă, echipa de cercetători condusă de Daniele Pucci a făcut posibilă o realizare care părea imposibilă. „Când faci o nebunie care forțează limitele tehnologiei, de fapt grăbești apariția produselor utile chiar și în prezent”, a declarat Pucci. Momentul zborului a avut loc pe acoperișul institutului, într-un mediu controlat, unde robotul a fost alimentat prin cabluri, fără combustibil propriu, pentru a elimina riscurile de explozie, notează Corriere. Un proiect început în 2018, cu eșecuri repetate și multă perseverență iRonCub3 este a treia generație a robotului umanoid conceput pentru a putea merge, manipula obiecte și zbura. Provocările au fost numeroase. De la gestionarea temperaturilor extrem de ridicate generate de propulsoare (până la 800 de grade Celsius), până la dificultățile aerodinamice – un robot nu e un avion, ci un ansamblu de părți mobile care reacționează imprevizibil la turbulențe. Pentru a-l face să răspundă în timp real la perturbații, echipa a folosit modele complexe de învățare automată și inteligență artificială. Într-un interviu pentru presă, Pucci a comparat evoluția proiectului cu începuturile aviației moderne. „Ne-am confruntat cu nenumărate eșecuri. Ne întrebam dacă vom reuși vreodată. Dar am mers înainte.” Ajutorul a venit și din afara granițelor – Politehnica din Milano a oferit acces la tuneluri aerodinamice pentru testare, iar Universitatea Stanford a contribuit la algoritmii de deep learning. Proiectul, coordonat de Institutul Italian de Tehnologie, îmbină mobilitatea, manipularea obiectelor și zborul, fiind gândit pentru intervenții în zone de urgență. Inovație cu miză practică: salvări în zone dezastru sau acces în locuri greu de atins Ideea din spatele iRonCub nu este doar una de performanță tehnologică, ci una profund practică. Robotul este conceput pentru intervenții în zone de dezastru – clădiri prăbușite, inundații, incendii – acolo unde e nevoie de o entitate care să poată ateriza, merge pe teren dificil și manipula obiecte. „Zborul era veriga lipsă”, explică Pucci. În viitor, astfel de roboți ar putea salva vieți, intervenind în situații periculoase pentru oameni. Pe termen scurt, testele vor continua într-un spațiu special amenajat la aeroportul din Genova, unde publicul ar putea vedea în curând robotul survolând pista. „Sperăm ca într-o zi să-l vezi pe iRonCub zburând pe lângă geamul avionului când aterizezi la Genova”, a glumit cercetătorul. Performanța a fost posibilă datorită unor inovații în termodinamică, aerodinamică și inteligență artificială, cu sprijinul Politehnicii din Milano și al Universității Stanford. Un pas spre viitor, un exemplu de cercetare aplicată Deși pare o reușită de science-fiction, proiectul iRonCub are deja efecte concrete în industrie. Cunoștințele dobândite în proiectul robotului au fost aplicate la dezvoltarea de componente industriale precum o clemă pneumatică, cerută de firma Camozzi. „Când lucrezi la ceva nebunesc, ajungi să creezi lucruri utile în mod neașteptat”, spune Pucci. Deocamdată, robotul a zburat doar pentru câteva secunde, la înălțime mică, dar simbolismul momentului este uriaș. Pentru prima dată, o formă umanoidă, creată de om, s-a desprins de la sol cu mijloace proprii de propulsie. Urmează ani de testări și perfecționări, dar începutul a fost făcut.
Roboții care mută munții de beton: Cum au reușit să deplaseze un întreg complex de 7400 de tone în Shanghai VIDEO
Pare o scenă dintr-un film SF, dar este cât se poate de reală: în Shanghai, un complex de clădiri cu o greutate totală de 7.400 de tone a fost mutat la propriu cu ajutorul a peste 400 de roboți minusculi. În loc de demolare și reconstrucție, autoritățile chineze au ales o soluție spectaculoasă și inovatoare, punând la lucru inteligența artificială, modelarea 3D și robotica de precizie pentru a ridica și deplasa construcția. Performanța a fost posibilă datorită unei flote impresionante de 432 de roboți autonomi, capabili să transporte structura pe un cadru special din oțel, evitând obstacolele și ajustându-se în timp real la condițiile terenului. Dacă nu ai crezut vreodată că roboții pot muta o clădire întreagă, proiectul din cartierul Jing’an te va face să-ți regândești complet perspectivele asupra ingineriei moderne. Totul a început pe 19 mai, într-un cartier aglomerat din Shanghai – Zhangyuan, districtul Jing’an. Clădirile din complexul Huayanli au fost construite în perioada 1920–1930, având alei foarte înguste și o dispunere densă, ceea ce făcea imposibilă utilizarea echipamentelor tradiționale de mutare. În mod obișnuit, un astfel de proiect ar fi presupus demolarea și reconstruirea totală, dar autoritățile au dorit să conserve structura istorică și, în același timp, să dezvolte sub ea o structură subterană cu trei etaje. Pentru a realiza acest lucru, inginerii au ridicat clădirea pe un cadru de oțel, consolidând-o complet, apoi au așezat-o pe o flotă de 432 de roboți alimentați hidraulic. Aceștia sunt programați individual, pot distinge între tipuri de sol (de exemplu argilă sau beton) și sunt capabili să navigheze pe coridoare de numai 1,2 metri lățime. Roboții pot deplasa clădirea cu o viteză de aproximativ 10 metri pe zi, în toate direcțiile, păstrând constant echilibrul și integritatea structurii. Într-un video time-lapse spectaculos, întregul complex poate fi văzut mișcându-se lin prin spațiul îngust al cartierului – o imagine aproape ireală. De ce a fost nevoie de această relocare tehnologică Motivul din spatele mutării este construcția unui spațiu subteran multifuncțional sub clădire. Acesta va include zone culturale, spații comerciale și peste 100 de locuri de parcare noi. În plus, noua structură subterană va fi conectată la rețeaua de metrou din Shanghai, ceea ce va transforma complet funcționalitatea zonei. Pentru a realiza acest plan ambițios fără a sacrifica patrimoniul istoric al cartierului, inginerii au apelat la o combinație de tehnologii de ultimă generație. Modelarea 3D a fost utilizată pentru a replica în detaliu structura și pentru a anticipa orice punct slab. Inteligența artificială a fost folosită pentru a programa și coordona mișcările celor 432 de roboți astfel încât să nu existe sincope sau dezechilibre. Este interesant de menționat că aceasta nu este prima relocare spectaculoasă de clădiri din China. În 2020, o altă clădire istorică de 7.600 de tone a fost mutată tot în Shanghai cu ajutorul a 198 de picioare robotizate, demonstrând că tehnologia poate salva patrimoniul fără compromisuri. Ce urmează după relocare: o revenire la origini Surpriza cea mai mare nu este mutarea în sine, ci faptul că operațiunea este temporară. Odată ce structura subterană va fi finalizată, clădirea Huayanli va fi mutată înapoi pe amplasamentul inițial, reîntregind peisajul urban. Practic, avem de-a face cu o „relocare circulară” – un eveniment extrem de rar chiar și în contextul tehnologiei moderne. Astfel de proiecte ridică întrebări interesante despre viitorul urbanismului: dacă roboții pot muta clădiri întregi fără demolare, ce alte soluții ar putea exista pentru modernizarea marilor orașe fără a distruge ceea ce e deja construit? În loc să vedem istoria ca pe un obstacol în calea dezvoltării, am putea învăța să o integrăm prin inovație. Pe termen scurt, proiectul din Shanghai oferă o lecție valoroasă despre cum tehnologia poate fi folosită pentru a crea orașe mai inteligente, fără a rupe legătura cu trecutul lor. Într-o lume în care dezvoltarea urbană vine de multe ori cu sacrificii arhitecturale, roboții din Shanghai arată că se poate și altfel. Este un nou început pentru inginerie și o confirmare că viitorul construcțiilor ar putea fi mai mobil decât ne-am imaginat vreodată.
Viitorul comerțului este deja aici – Magazinele robotizate complet, noua modă în industrie, cu bune, dar și cu rele
La doar câțiva kilometri de aeroportul LAX, din Lost Angeles, a fost inaugurat un nou magazin VenHub complet automatizat, operat nonstop fără personal uman, accesibil doar printr-o aplicație mobilă. Concret, la Los Angeles, aproape de noua stație de tren din vecinătatea aeroportului LAX, a fost lansat un nou concept de comerț care stârnește deopotrivă curiozitate și controverse: un magazin complet robotizat marca VenHub, funcțional 24 de ore din 24, fără niciun angajat uman, scrie publicația Mashable. Instalat la parterul noii infrastructuri feroviare, acest magazin face parte dintr-o rețea aflată în expansiune care propune un model de retail complet automatizat. Accesul se face exclusiv prin intermediul unei aplicații mobile După ce clientul plasează comanda, roboții din interior, denumiți Barb și Peter, aleg produsele cu ajutorul unor ventuze sau brațe mecanice sofisticate și le livrează într-un compartiment securizat. Clientul primește o alertă pe telefon și, scanând un cod QR, își poate ridica produsele. CEO-ul VenHub, Shahan Ohanessian, spune că tehnologia a fost gândită pentru a asigura continuitatea funcționării: „Dacă Peter are o problemă de software și trebuie să se oprească, Barb preia sarcinile lui. Sunt proiectați să colaboreze”. Gama de produse disponibile include atât alimente, cât și articole de igienă sau electronice: apă plată, sucuri, cafea la sticlă, batoane de cereale, fructe uscate, pastă de dinți, tampoane, aparate de ras, analgezice, cabluri USB, căști sau încărcătoare. Care sunt avantajele unui asemenea tip de comerț unde angajații umani lipsesc cu desăvârșire Principalul avantaj îl reprezintă costurile reduse, datorate eliminării muncii umane și a programului limitat. Magazinul este deschis permanent și nu necesită interacțiune umană. Acest lucru îl face atractiv în special pentru zonele cu trafic intens precum aeroporturile, gările sau campusurile universitare. Totuși, modelul VenHub ridică întrebări privind viitorul locurilor de muncă în retail și accesibilitatea pentru persoanele care nu folosesc smartphone-uri sau aplicații. De asemenea, există îngrijorări privind întreținerea roboților și securitatea datelor utilizatorilor. Pentru moment, însă, rețeaua VenHub continuă să se extindă în zona Los Angelesului, cu planuri de a deschide noi puncte în noduri de transport și zone urbane aglomerate. Dacă trendul se menține, magazinele operate de roboți ar putea deveni o prezență obișnuită în peisajul comercial urban.
Amazon testează roboți umanoizi care sar din dubițe pentru a livra coletele în locul oamenilor
Amazon face un pas curajos spre viitorul livrărilor la domiciliu: compania americană testează roboți umanoizi care ar putea înlocui curierii umani. Potrivit site-ului The Information, citat de The Guardian, gigantul de 2.000 de miliarde de dolari dezvoltă un software de inteligență artificială care va permite acestor roboți să „țâșnească” literalmente din dubițele de livrare și să ducă pachetele până la ușa clientului. Testele au loc într-un așa-numit „parc umanoid” creat în SUA, unde Amazon analizează modul în care roboții se descurcă în situații simulate de livrare. Deocamdată, echipamentele hardware provin de la firme specializate în robotică, în timp ce Amazon se concentrează pe dezvoltarea sistemului de control AI. Livrări mai rapide, chiar și cu șoferi umani Scenariul imaginat de Amazon nu presupune neapărat renunțarea completă la forța de muncă umană. Într-un viitor apropiat, roboții umanoizi ar putea lucra alături de șoferi, accelerând procesul de livrare. De exemplu, în timp ce angajatul Amazon livrează un colet la o adresă, robotul poate duce alt pachet într-un imobil vecin. Pentru a testa aceste scenarii, Amazon a recreat într-un birou din San Francisco un traseu cu obstacole asemănător cu un spațiu real de livrare, având dimensiunea unei cafenele. Acolo, roboții sunt antrenați să interacționeze cu mediul, să iasă din dubițe Rivian — marca de vehicule electrice folosită de Amazon — și să livreze colete. Compania are deja peste 20.000 de astfel de dubițe în SUA, iar una a fost plasată direct în zona de test. Drum lung de la testare la străzile orașelor După faza de testare controlată, Amazon intenționează să trimită roboții în „excursii de teren” în lumea reală, pentru a vedea cum se descurcă cu obstacolele cotidiene — alei înguste, uși diferite, animale de companie sau copii care aleargă prin curte. Profesorul Subramanian Ramamoorthy de la Universitatea din Edinburgh avertizează însă că mediile neregulate complică serios misiunea roboților. Totuși, dacă livrările sunt limitate la zone standardizate, precum cartiere cu arhitectură similară, succesul e mai probabil. Amazon are deja experiență cu roboții umanoizi în depozitele sale, unde a folosit modele dezvoltate de Agility Robotics. CEO-ul acestei companii, Peggy Johnson, a declarat că roboții „Digit” ajută angajații să predea sarcini automatizate și să devină, în esență, „manageri de roboți”. În paralel, Amazon continuă să testeze și livrările cu drone, după ce a primit anul trecut în Marea Britanie aprobarea de a zbura dincolo de raza vizuală a operatorului. Compania pare decisă să automatizeze cât mai mult „ultima milă” — segmentul cel mai costisitor din lanțul de livrare.
Roboții cu emoții – Un startup fondat de un adolescent sparge gheața și aduce viitorul în prezent
Un startup fondat de un adolescent din Statele Unite stârnește discuții intense în industria tehnologică. Intempus, companie lansată de Teddy Warner, un tânăr antreprenor de numai 19 ani, dezvoltă o tehnologie inedită: roboți dotați cu funcții fiziologice simulate, menite să le confere un comportament emoțional recognoscibil. Funcțiile includ simularea pulsului, a temperaturii corporale și chiar a transpirației, elemente pe care Warner le consideră esențiale pentru ca mașinile să poată interacționa mai firesc cu oamenii, scrie revista Futurism. Inteligența artificială, parte din procesul de „umanizare” a roboților Potrivit unei declarații oferite pentru TechCrunch, ideea proiectului a luat naștere în perioada în care Warner colabora cu compania Midjourney, activă în domeniul generării de imagini cu ajutorul AI. Acolo, el a lucrat la un model de inteligență artificială destinat să imite procesul decizional uman în condiții reale, cunoscut sub denumirea de „world model”. Cu toate acestea, Warner a constatat că aceste modele rămân incomplete fără o componentă fundamentală: reacțiile fizice care acompaniază emoțiile la ființele umane. „În prezent, roboții funcționează pe baza unei logici simple: observare și acțiune. Însă oamenii nu reacționează astfel. Între observație și acțiune există o etapă intermediară, legată de starea fizică și emoțională a corpului”, explică Warner. În opinia sa, pentru ca roboții să poată comunica mai intuitiv cu oamenii, este necesar ca aceștia să simuleze procese interne similare celor umane. Pentru a construi această „stare fiziologică artificială”, Warner și echipa sa au folosit teste de tip poligraf pentru a înregistra date despre transpirație, ritm cardiac și alte reacții fiziologice în contexte emoționale. Pe baza informațiilor obținute, au dezvoltat un model de inteligență artificială care poate reda un profil emoțional credibil al robotului, în funcție de contextul în care acesta se află. Deși ideea pare desprinsă dintr-un film SF, startup-ul a atras deja sprijin financiar din partea Thiel Fellowship, un program controversat susținut de miliardarul Peter Thiel, care oferă finanțări tinerilor inovatori dispuși să renunțe la educația academică pentru a construi proiecte tehnologice ambițioase. Etica din spatele tehnologiei Warner afirmă că în prezent a încheiat parteneriate cu șapte organizații interesate de tehnologie și a început procesul de testare a roboților „emoționali” în interacțiuni reale. Deși momentan folosește roboți fabricați de alte companii, nu exclude construirea propriei linii hardware în viitor. Pe termen scurt, o astfel de tehnologie ar putea fi utilizată în domenii precum îngrijirea persoanelor în vârstă, terapie, educație sau relații cu clienții. Totuși, apar numeroase întrebări legate de etică: cât de mult ar trebui să ne atașăm de mașini care „par” să simtă, dar nu o fac cu adevărat? Ce se întâmplă atunci când roboții simulează frica, stresul sau anxietatea — emoții care în mod normal indică vulnerabilitate și nevoia de protecție? Indiferent de răspunsuri, direcția în care se îndreaptă cercetarea propusă de Intempus indică o schimbare de paradigmă în modul în care vom percepe roboții în următorii ani: nu doar ca unelte, ci ca entități care pot convinge oamenii că „simt”.