Cursa roboților umanoizi: cine va câștiga lupta pentru viitorul muncii și al caselor noastre
Roboții umanoizi atrag tot mai mult atenția companiilor din întreaga lume, care văd în aceștia o posibilă soluție pentru viitorul muncii și al asistenței casnice. Deși tehnologia nu este încă matură pentru utilizarea pe scară largă în gospodării sau spații comerciale imprevizibile, mai multe firme continuă să investească masiv în dezvoltarea acestui tip de mașini, considerând că potențialul este considerabil. Robotul G1 de la Unitree, exemplu al progresului tehnologic La târgul industrial Hannover Messe din Germania, una dintre atracțiile principale a fost G1, un robot umanoid de dimensiuni reduse, produs de compania chineză Unitree. Cu o înălțime de aproximativ 130 cm și un preț de lansare de 16.000 de dolari, G1 este conceput să fie mai accesibil decât alți roboți de același tip și se remarcă prin mișcări fluide și expresive, relatează cei de la BBC. În prezent, G1 este destinat în principal instituțiilor de cercetare și companiilor din domeniul tehnologic, fiind controlat de la distanță sau programat pentru funcționare autonomă. Datorită aspectului său uman și comportamentului interactiv, robotul atrage atenția publicului, facilitând un tip de interacțiune rar întâlnit la alte echipamente expuse în târguri industriale. Totuși, reprezentanții companiei recunosc că inteligența artificială aflată la baza acestor roboți nu este suficient de dezvoltată pentru a rezolva sarcini complexe în mod logic, în special în contexte necontrolate, cum ar fi locuințele sau restaurantele. Robotul Unitree G1 i-a cucerit pe vizitatori la târgurile de tehnologie (Foto: BBC/GettyImages) Asia și SUA domină peisajul investițiilor în robotică umanoidă Potrivit firmei de cercetare STIQ, aproximativ 60% din finanțările dedicate dezvoltării roboților umanoizi sunt concentrate în Asia, în special în China, care dispune de un ecosistem industrial extins, inclusiv facilități susținute de stat pentru instruirea și testarea roboților. De asemenea, SUA atrag o parte semnificativă a investițiilor, în special prin companii precum Tesla, care dezvoltă robotul Optimus pentru uz industrial. Și alte mari companii din industria auto explorează această direcție. BMW a introdus roboți umanoizi într-o fabrică din SUA, iar Hyundai a comandat zeci de mii de roboți de la Boston Dynamics, firmă pe care a achiziționat-o în 2021. Pe lângă companiile mari, există și inițiative independente, cum ar fi cea a antreprenorului britanic Bren Pierce, care a lansat KR1 – un robot destinat depozitelor și fabricilor, conceput pentru a fi ușor de utilizat și fabricat cu componente standardizate. Deși nu are picioare, KR1 este gândit pentru spații cu podele plate și se bazează pe un sistem mobil simplificat. Companiile chineze sunt bine plasate pentru a domina piața roboților umanoizi. (Foto: BBC/GettyImages) Viitorul roboților în gospodării rămâne incert Deși ideea unui robot multifuncțional pentru uz casnic continuă să fascineze, specialiștii subliniază că o astfel de tehnologie este încă departe de a fi implementată. Provocările sunt multiple: de la siguranța utilizatorului, până la capacitatea AI-ului de a interpreta și rezolva sarcini în mod adaptativ. În ciuda acestor limitări, interesul rămâne ridicat, iar progresele constante în domeniul roboticii și al inteligenței artificiale sugerează că, în timp, roboții umanoizi ar putea deveni o prezență comună în diverse domenii de activitate.
Roboții umanoizi în 2025 – Între tehnologie avansată și soluții inovatoare fără electricitate
În anul 2025, roboții umanoizi nu mai reprezintă doar o idee din filmele science-fiction, ci sunt parte integrantă a realității cotidiene. Prezenți în fabrici, spitale, restaurante sau depozite, acești roboți au început să schimbe fundamental modul în care funcționează industriile și serviciile. În timp ce unii utilizează cele mai avansate tehnologii digitale, alții adoptă o abordare surprinzătoare, funcționând fără cipuri, coduri sau chiar electricitate. Roboți umanoizi high-tech, forța din fabricile și depozitele viitorului Companii precum AgiBot din China și Figure AI în colaborare cu OpenAI au dezvoltat roboți umanoizi capabili să execute sarcini complexe în medii industriale. Roboții AgiBot sunt programați să manipuleze cu precizie obiecte fragile, să asambleze componente sau să inspecteze calitatea produselor, lucrând cot la cot cu angajații în ture lungi, uneori de până la 17 ore. Aceștia folosesc senzori de ultimă generație și algoritmi sofisticați pentru a-și coordona fiecare mișcare cu agilitate și acuratețe. Tesla Optimus, prototipul dezvoltat de Elon Musk, atrage atenția prin capacitatea de a merge, dansa și manipula obiecte simple, reprezentând un pas înainte spre integrarea roboților în liniile de producție automate. De asemenea, Digit, un robot creat de Agility Robotics, este utilizat în depozite pentru a transporta colete și a naviga printre rafturi fără intervenția umană. Alți roboți remarcabili, precum Unitree G1, din China, combină funcționalitatea cu divertismentul, reușind să danseze sincronizat sau să urce scări cu o precizie acrobatică, fiind astfel folosiți atât în situații de urgență, cât și în spectacole. Roboți fără electricitate, o abordare revoluționară din Amsterdam În contrast cu aceste inovații high-tech, un grup de cercetători din Amsterdam a dezvoltat un robot umanoid complet diferit, care nu folosește cipuri, software sau surse de energie electrică. Acest robot funcționează pe baza unor mușchi artificiali pneumativi, camere de aer care se contractă și generează mișcări mecanice controlate fără electricitate. Materialele moi și mecanismele simple folosesc forțe pneumatice pentru a imita mișcările umane, propunând astfel o viziune sustenabilă și sigură asupra roboticii. Această soluție alternativă ridică întrebări interesante despre viitorul roboticii: poate simplitatea și lipsa dependenței de circuite electronice să devină avantaje reale într-o lume din ce în ce mai digitalizată? O revoluție în economie și societate, dar și provocări de gestionat Roboții humanoizi au potențialul de a transforma profund economia globală, preluând sarcinile repetitive, riscante sau solicitante, ceea ce poate reduce costurile și poate crește siguranța în multe domenii. În sănătate, aceștia pot sprijini îngrijirea vârstnicilor sau transportul pacienților, iar în servicii, de la hoteluri la aeroporturi, pot oferi asistență permanentă, adaptându-se la nevoile clienților prin comunicare naturală și multilingvism. Totuși, această revoluție aduce și provocări sociale semnificative. Automatizarea excesivă ar putea genera pierderi de locuri de muncă și tensiuni sociale, de aceea experții subliniază necesitatea unor politici publice care să susțină recalificarea profesională și adaptarea cadrului legislativ. Astfel, viitorul integrării roboților umanoizi în viața de zi cu zi depinde nu doar de viteza dezvoltării tehnologice, ci și de modul în care societatea va gestiona această tranziție. Întrebarea nu mai este dacă vom conviețui cu roboții, ci în ce condiții și cât de rapid se va produce această schimbare.
Reddit vrea să te verifice dacă ești om – Cum s-ar putea schimba totul, cu bune, dar și cu rele
Reddit se pregătește să introducă un nou sistem de verificare a utilizatorilor, care va solicita dovada că aceștia sunt persoane reale, în contextul în care platforma este din ce în ce mai afectată de activitatea boților automatizați. Potrivit CEO-ului Steve Huffman, noua măsură urmărește să limiteze influența conturilor automate și să sporească încrederea în autenticitatea conținutului postat, scrie Android Police. Decizia vine după un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Zürich, care au demonstrat cât de vulnerabil este Reddit la manipularea opiniilor prin intermediul inteligenței artificiale. Cercetarea a implicat publicarea a aproape 2000 de comentarii în subreddit-ul r/changemyview, folosind conturi automatizate cu discursuri controversate, menite să observe cât de ușor pot fi influențate opiniile utilizatorilor umani. Reddit se apără: verificarea identității, dar fără nume reale Conform declarațiilor oficiale, Reddit intenționează să colaboreze cu servicii externe pentru a verifica umanitatea utilizatorilor, fără a le solicita însă numele reale. În anumite regiuni, ar putea deveni necesară și o formă de verificare a vârstei, dar fără a încălca principiul anonimatului care a caracterizat platforma încă de la lansare. Criticii susțin însă că măsurile nu atacă problemele de fond ale rețelei sociale. Scăderea calității conținutului este observată de ani de zile, cu un declin accelerat începând din 2023, după protestele legate de eliminarea suportului pentru aplicațiile terțe. În loc să se concentreze pe moderarea inadecvată sau pe algoritmii de promovare a postărilor, conducerea Reddit a ales să transfere responsabilitatea asupra utilizatorilor, obligându-i să demonstreze că nu sunt boți pentru a continua să folosească site-ul. Reacții dure și potențial impact asupra comunității Decizia Reddit de a impune verificări suplimentare vine într-un moment de tensiune, când încrederea comunității este deja scăzută. Mulți utilizatori consideră că platforma este deja copleșită de conținut generat automat și moderare inconsistentă. Mai mult, Reddit ar fi amenințat cu acțiuni legale împotriva echipei de la Universitatea din Zürich, ceea ce a stârnit reacții critice în presa internațională. Întrebarea rămâne dacă utilizatorii vor accepta să „sară prin cercuri” pentru a rămâne activi pe o platformă unde autenticitatea este tot mai greu de identificat. Într-o eră digitală dominată de AI și conturi false, rețelele sociale sunt forțate să regândească nu doar securitatea, ci și valorile fundamentale ale interacțiunii online. În cazul Reddit, echilibrul dintre anonimat și responsabilitate pare tot mai dificil de menținut.
Roboții umanoizi pe linia de asamblare: cât de aproape suntem de înlocuirea muncitorilor auto?
De câțiva ani încoace, industria auto pare din ce în ce mai fascinată de ideea integrării roboților umanoizi în producție. Articolele recente vorbesc despre testări și prototipuri ce ar putea înlocui lucrători umani în fabrici. Însă, dincolo de demonstrațiile spectaculoase și clipurile virale cu roboți care merg sau cară obiecte, cât de reală este această amenințare pentru forța de muncă din domeniu? Răspunsul e mai complex decât ai crede și implică atât realități tehnologice, cât și mișcări strategice de PR și investiții. Automatizarea nu este ceva nou pentru industria auto. Încă din anii ’60, brațele robotice au devenit o prezență obișnuită pe liniile de producție. De exemplu, Unimate de la General Motors a fost primul robot industrial utilizat într-o fabrică auto. Aceste sisteme fixe sunt ideale pentru sarcini repetitive, de mare precizie, care nu necesită adaptabilitate. În contrast, roboții umanoizi sunt proiectați să semene și să se comporte cât mai mult ca oamenii. Iar asta vine la pachet cu o mulțime de compromisuri. Din dorința de a replica anatomia umană, acești roboți sunt mai scumpi, mai fragili, mai limitați în forță și au o autonomie redusă – majoritatea funcționează pe baterii doar câteva ore. Totuși, giganții auto par interesați de această direcție. BMW testează robotul Figure 02 în uzina sa din Carolina de Sud, Mercedes a lansat teste cu seria Apollo de la Apptronik în Ungaria, iar Audi-FAW a introdus nu mai puțin de 800 de roboți în fabrica din Changchun, China, într-un ecosistem aproape complet automatizat. Motivul? Ușurința de integrare. Roboții umanoizi pot „înlocui” muncitorii umani fără a fi necesară reproiectarea completă a fabricilor. Aceștia pot naviga în spațiile existente și pot fi programați să repete sarcini relativ simple. Dar să nu ne entuziasmăm prea repede… Marketing de tehnologie sau viitor iminent? Realitatea este că majoritatea roboților umanoizi din fabricile auto fac, deocamdată, sarcini banale: țin obiecte, inspectează vizual componente sau transportă piese. Lucruri pe care le poate face deja un cărucior motorizat sau un braț robotic tradițional. De fapt, Tesla a recunoscut recent că robotul său Optimus a fost controlat de la distanță, deși fusese prezentat ca fiind autonom și versatil. Asta nu înseamnă că aceste proiecte nu au valoare. Sunt excelente pentru atragerea de investiții, pentru poziționarea companiilor ca „vizionare” și pentru stimularea interesului publicului larg. Însă, când vine vorba de eficiență industrială pură, robotica tradițională este în continuare mult mai performantă. Și totuși, există o dimensiune strategică a acestei povești. Roboții umanoizi sunt folosiți și ca instrument de presiune indirectă asupra angajaților. Mesajul implicit: „Poți fi înlocuit oricând.” Este o tactică veche, dar eficientă, mai ales în contextul în care tot mai multe sindicate cer salarii mai mari și condiții mai bune. De ce (încă) nu ne pot înlocui complet roboții umanoizi Problema fundamentală rămâne flexibilitatea cognitivă. Oamenii învață, se adaptează, găsesc soluții în fața necunoscutului. Roboții, în schimb, trebuie programați pentru fiecare scenariu în parte. Chiar și cu ajutorul inteligenței artificiale, încă este extrem de dificil să creezi un robot capabil să facă față complexității unei linii de producție moderne. O altă barieră importantă este autonomia energetică. Mișcarea bipedă consumă multă energie, iar bateriile actuale nu oferă decât câteva ore de funcționare. Dacă adaugi și faptul că acești roboți ridică greutăți mai mici decât un muncitor uman, devine clar că înlocuirea completă nu e la orizontul imediat. Chiar și companii precum Honda, pionier al roboticii prin ASIMO, au recunoscut că direcția viabilă este cea a roboților specializați pe un singur task, nu a celor umanoizi polivalenți. Boston Dynamics, Toyota și General Dynamics au proiecte similare, dar nimeni nu a găsit încă rețeta ideală. Concluzia? Roboții umanoizi pot fi spectaculosi, dar nu sunt (încă) soluția optimă pentru înlocuirea muncitorilor auto. Cu toate acestea, presiunea asupra forței de muncă va continua să crească pe măsură ce companiile explorează noi moduri de a-și eficientiza producția. Dacă lucrezi în industrie, e momentul să înveți, să te adaptezi și să urmărești atent evoluția acestor tehnologii. Pentru că viitorul poate veni mai repede decât te aștepți – doar că nu va avea (neapărat) două picioare și un zâmbet digital.
Silicon Valley visează la eliminarea completă a angajaților umani. Ce rol mai avem noi, oamenii, în noua ecuație planetară?
Într-un restaurant din San Francisco, la o cină organizată de o firmă de capital de risc, un fost fondator de startup, devenit investitor după vânzarea afacerii sale de inteligență artificială pentru sute de milioane de dolari, le-a transmis un mesaj clar antreprenorilor prezenți: „Cu AI puteți înlocui toți lucrătorii din lume. Și le puteți prelua salariile”. De la vis tehnologic la strategie de afaceri radicală Această idee, care până nu demult părea un scenariu de science-fiction, devine tot mai prezentă în cercurile înalte ale tehnologiei. Un număr tot mai mare de lideri din Silicon Valley își asumă explicit ambiția de a automatiza complet economia. Companii precum Mechanize merg și mai departe, promovând deschis „automatizarea totală a activității economice”, un obiectiv sprijinit inclusiv de nume grele precum Jeff Dean de la Google și influentul podcaster Dwarkesh Patel, potrivit The Guardian. Afirmațiile sunt susținute și de alte figuri proeminente: Elon Musk a declarat că „probabil niciunul dintre noi nu va mai avea un loc de muncă”, în timp ce Bill Gates consideră că oamenii nu vor mai fi necesari pentru „cele mai multe lucruri”. Geoffrey Hinton, considerat unul dintre părinții AI-ului modern, și investitorul Vinod Khosla susțin idei similare. Inteligența artificială gândește, roboții execută În prezent, sistemele AI nu pot înlocui în totalitate munca umană. Modelele greșesc, iar roboții nu dispun încă de coordonarea și versatilitatea necesare pentru multe sarcini. Totuși, progresele sunt rapide și vizibile. GPT-4, un model lansat în 2023, obținea deja scoruri remarcabile la examene juridice și depășea mulți programatori în abilități tehnice. După lansarea ChatGPT, locurile de muncă din scris creativ și design grafic au înregistrat scăderi semnificative. Pe plan fizic, roboții devin tot mai capabili. Modele umanoide sunt deja testate în fabrici BMW, iar unele pot îndeplini peste 100 de sarcini specifice lucrătorilor din comerțul cu amănuntul. În curând, vor intra și în casele oamenilor. Viziunea este clară: AI va face munca intelectuală, roboții munca fizică. Unde mai rămân oamenii? De ce vor liderii tech o economie fără muncă umană? Unii argumentează că un viitor fără muncă umană ar însemna un salt economic major și o creștere semnificativă a calității vieții. Însă, având în vedere istoricul concentrării beneficiilor tehnologice, este legitim să ne întrebăm dacă aceste câștiguri vor fi distribuite echitabil. O altă interpretare, mai cinică, este că marile companii tehnologice văd în automatizare o șansă istorică de a controla întreaga producție economică. Dacă până acum software-ul nu putea „devora” munca umană, apariția AI-ului general și a roboților performanți ar putea schimba acest lucru. Silicon Valley nu pare dispusă să rateze această oportunitate.
Ar putea fi primul robot care merge ca un om
Dezvoltarea roboților umanoizi a fost mult timp limitată de rigiditatea algoritmilor clasici de control și de dificultatea transferului din simulări în lumea reală. Dar Adam, un nou robot creat de echipa chineză PNDbotics, a reușit să depășească aceste obstacole cu ajutorul unui algoritm avansat de învățare prin întărire (Reinforcement Learning – RL), permițându-i să se deplaseze cu o naturalețe asemănătoare celei umane. Învățarea prin întărire, cheia mobilității umane la roboți Spre deosebire de roboții controlați de algoritmi tradiționali precum Model Predictive Control, care sunt eficienți doar în condiții cunoscute, Adam poate face față cu succes unor medii impredictibile. Acest lucru se datorează învățării directe prin interacțiune cu mediul, folosind o combinație de algoritmi de Deep RL și învățare prin imitație. Pentru antrenament, cercetătorii au folosit date din simulări complexe, dar și capturi de mișcare de înaltă fidelitate, ajustate special pentru morfologia robotului. Adam este echipat cu o serie de actuatori de ultimă generație, printre care se remarcă cei montați la nivelul picioarelor, capabili să dezvolte cupluri de până la 360 Nm. Acești actuatori oferă un nivel ridicat de sensibilitate și precizie, esențiale pentru o deplasare stabilă pe terenuri denivelate. Brațele robotului dispun de cinci grade de libertate, iar trunchiul, cu un design biomimetic, beneficiază de trei grade de mobilitate, contribuind la o postură și o coordonare cât mai apropiate de cele ale unui om. Un design modular pentru performanță și adaptabilitate Un alt punct forte al robotului este arhitectura sa modulară. Această alegere de design nu doar că facilitează reparațiile și modificările, dar permite și un control integrat al întregului corp. Adam este echipat cu o unitate de procesare bazată pe un procesor Intel i7 și o rețea PDN în timp real, ceea ce îl face capabil să reacționeze rapid și precis la schimbările de mediu. Deși momentan se concentrează pe mișcarea „oarbă”, fără module vizuale active, Adam este compatibil cu sisteme de vedere și manipulare, ceea ce deschide perspective interesante pentru utilizarea sa în scenarii reale: de la intervenții în medii periculoase, până la asistență socială sau logistică. Modelul său de bază, Adam Lite, are o înălțime de 1,6 metri și o greutate de 60 de kilograme, fiind suficient de robust pentru aplicații practice, dar destul de ușor pentru a fi manevrat și transportat. Un aspect esențial în dezvoltarea sa a fost calibrarea datelor de mișcare. Echipa PNDbotics a combinat seturi de date publice cu înregistrări proprii, realizate prin tehnologii avansate de captură a mișcării, pentru a ajusta cu precizie mișcările robotului. Astfel, Adam poate păstra echilibrul și ritmul chiar și pe suprafețe instabile, fără a-și pierde naturalețea mersului. Un pas important spre viitorul roboticii umanoide Aplicarea învățării prin întărire în cazul unui robot umanoid complex nu este o realizare minoră. Costurile ridicate, dificultățile tehnice și provocările legate de transferul cunoștințelor din simulări în lumea fizică au făcut ca acest domeniu să avanseze lent. Cu toate acestea, Adam demonstrează că abordarea bazată pe RL nu doar că funcționează, ci poate aduce rezultate spectaculoase. Mișcarea lui Adam este nu doar stabilă, ci și fluidă, cu o coordonare lină a articulațiilor, ceea ce reduce semnificativ uzura mecanică și optimizează consumul energetic. În consecință, robotul are o autonomie mai mare și o durată de viață extinsă, făcându-l o opțiune viabilă pentru aplicații comerciale sau industriale. Această evoluție marchează un moment de cotitură pentru robotică: de la mașini rigide și previzibile, la entități adaptive, capabile să învețe și să se perfecționeze continuu. Cu Adam, China nu doar că demonstrează o capacitate tehnologică remarcabilă, ci și deschide un drum către roboți capabili să lucreze cot la cot cu oamenii în condiții reale. Viitorul roboților umanoizi nu mai pare atât de departe. Iar dacă Adam e doar începutul, următorii pași ar putea fi și mai spectaculoși. Te-ai gândit vreodată cum ar fi să lucrezi cu un coleg robot care învață din mers, la propriu?
Chat Haus: coworking de lux pentru roboți de carton
Într-un colț aparent banal al cartierului Greenpoint din Brooklyn, între o școală primară și o bibliotecă publică, a prins viață un spațiu de coworking cum nu s-a mai văzut. Se numește Chat Haus și, la prima vedere, seamănă cu orice alt birou partajat: „oameni” la laptopuri, cineva la telefon, cineva bând cafea. Dar dacă te apropii, observi rapid marea diferență: toți „lucrătorii” sunt din carton. Chat Haus nu este un spațiu real de muncă, ci o instalație artistică semnată de Nim Ben-Reuven, un artist din Brooklyn care a transformat frustrarea față de invazia inteligenței artificiale în viața profesională într-o formă de umor. Prin această expoziție, el aduce o critică subtilă și plină de ironie la adresa felului în care AI-ul afectează industriile creative, folosind personaje de carton care „lucrează” la computere mișcate de mici motoare electrice. O ironie dulce-amăruie la adresa lumii dominate de AI Deși afișele anunță prețuri absurde de 1999 de dolari pe lună pentru un birou „de lux pentru chatbot-uri”, mesajul lui Ben-Reuven este clar: în spatele umorului, se ascunde o realitate tot mai apăsătoare pentru artiști și freelanceri. Nim Ben-Reuven nu își ascunde nemulțumirea față de schimbările rapide aduse de tehnologie în domeniul său. În loc să își transforme dezamăgirea în amărăciune, a ales să o canalizeze într-un proiect care îmbină satira cu reflecția. El recunoaște că preferă să-și păstreze lucrările într-o notă jucăușă și accesibilă pentru toate vârstele, tocmai pentru a invita la dialog și nu la respingere. Cardboardul, materialul folosit în construcția roboților, nu a fost ales întâmplător. Artistul vede în fragilitatea acestuia o paralelă directă cu superficialitatea multor produse generate de AI: frumoase la suprafață, dar lipsite de profunzime și ușor de destrămat la o analiză mai atentă. Pentru Ben-Reuven, creațiile AI sunt ca junk food-ul artistic: satisfac dorințe imediate, dar lasă un gol atunci când gustul trece. În timpul discuției sale într-o cafenea din apropiere, artistul a observat cum trecătorii – de la tineri millenniali până la elevi de școală primară – se opreau fascinați să fotografieze sau să pună întrebări despre Chat Haus. Această reacție a publicului îl bucură și întărește ideea că un ton mai ușor poate atrage atenția și poate stimula reflecția, fără a impune o viziune pesimistă. Chat Haus, o fereastră către viitorul incert al creativității Instalația din 121 Norman Avenue nu va rămâne pentru totdeauna. Spațiul în care Chat Haus își are casa este în curs de renovare, iar expoziția va dispărea cel mai probabil la mijlocul lunii mai. Totuși, Ben-Reuven speră să mute proiectul într-o galerie mai mare, unde să îl poată extinde cu noi elemente. Deja glumește că nu știe unde va depozita „bebeluşii de carton” dacă nu va găsi un spațiu nou. În spatele glumelor și al instalației aparent jucăușe, mesajul lui Ben-Reuven este profund: lumea creativă, așa cum o știm, este în pragul unei transformări radicale. Deși AI-ul poate genera imagini și texte impresionante la prima vedere, adevărata valoare artistică rămâne vulnerabilă, ușor de „zdrobit” de greutatea unei analize serioase. Artistul admite că există tentația de a consuma arta generată de AI, comparând-o cu impulsul de a mânca junk food. Dar, exact ca în cazul alimentației, pe termen lung, consumatorii vor resimți nevoia de autenticitate și consistență, lucruri pe care doar creația umană le poate oferi cu adevărat. Chat Haus nu este doar o glumă despre AI și coworking; este un manifest despre fragilitatea creativității într-o lume tot mai tehnologizată. Este o invitație subtilă de a ne opri, de a privi mai atent și de a ne întreba: vrem să trăim într-o lume a cartonului sau una a creației autentice? Până când ne vom răspunde singuri la această întrebare, roboțeii de carton din Brooklyn își vor continua dansul mecanic, amintindu-ne că umorul poate fi uneori cea mai sinceră formă de protest.
O firmă angajată doar cu inteligențe artificiale s-a prăbușit spectaculos: de ce nu îți vei pierde jobul prea curând
De câțiva ani, discuțiile despre cum inteligența artificială va înlocui forța de muncă umană au devenit din ce în ce mai alarmante. Însă un experiment recent realizat de cercetători de la Carnegie Mellon University aduce o doză sănătoasă de realism: AI-ul este încă departe de a prelua controlul asupra locurilor noastre de muncă. În cadrul unei simulări numite TheAgentCompany, întreaga echipă a unei presupuse companii de software a fost alcătuită doar din agenți AI proveniți de la giganți precum Google, OpenAI, Anthropic și Meta. Ce a urmat? Un haos generalizat și o performanță dezamăgitoare, ce arată clar că, deocamdată, inteligența artificială nu este pregătită să înlocuiască oamenii în activități complexe. Cum a fost organizată compania și ce sarcini au primit agenții AI Cercetătorii au dorit să vadă cum s-ar descurca modelele de inteligență artificială în condiții similare cu cele dintr-o companie reală de software. Agenții AI au fost „angajați” pe posturi precum analiști financiari, ingineri software și manageri de proiect, având alături și structuri simulate de resurse umane și conducere tehnică. Sarcinile au fost variate și au inclus navigarea prin directoare de fișiere, tururi virtuale ale unor sedii de birouri noi și redactarea de evaluări de performanță pentru colegii ingineri. La prima vedere, nimic imposibil, mai ales pentru niște modele care promit eficiență și autonomie. Rezultatele, însă, au fost departe de a fi impresionante. Cel mai bun „angajat” AI, Claude 3.5 Sonnet de la Anthropic, a reușit să finalizeze doar 24% dintre sarcini. Chiar și această performanță modestă a venit cu un cost ridicat, fiecare task necesitând în medie aproape 30 de pași și peste 6 dolari per execuție. Ce au descoperit cercetătorii despre limitările actuale ale inteligenței artificiale Experimentul a scos la iveală mai multe probleme fundamentale ale agenților AI. În primul rând, aceștia suferă de o lipsă majoră de bun simț operațional și de abilități sociale. De asemenea, au dificultăți serioase în a naviga mediul online într-un mod logic și eficient. Una dintre cele mai haioase situații relatate de echipă a fost atunci când un agent AI, neștiind cum să găsească persoana potrivită pentru o întrebare pe chatul intern, a decis să redenumească un alt utilizator cu numele celui căutat. Această formă de „autoînșelare” a dus, evident, la erori și confuzie. Google Gemini 2.0 Flash, de exemplu, a finalizat doar 11,4% dintre sarcini, având nevoie de peste 40 de pași pentru fiecare reușită. Cel mai slab dintre toți a fost Nova Pro v1 de la Amazon, care a finalizat un lamentabil 1,7% dintre sarcini. În esență, ceea ce numim astăzi inteligență artificială nu este altceva decât o formă sofisticată de completare automată, asemănătoare funcției de sugestie de text de pe telefon, fără capacitatea reală de a învăța din experiență sau de a rezolva probleme complexe în mod autonom. Ce înseamnă aceste rezultate pentru viitorul locurilor de muncă În ciuda hype-ului constant generat de marile companii de tehnologie, realitatea arată că AI-ul nu este, cel puțin pentru moment, o amenințare reală pentru majoritatea locurilor de muncă umane. Deși poate gestiona taskuri repetitive sau foarte bine definite, atunci când vine vorba de adaptabilitate, creativitate și raționament de bun simț, inteligența artificială actuală cade testul lamentabil. Această constatare ar trebui să îți aducă o oarecare liniște: mașinile nu sunt încă pregătite să-ți ia locul. Deocamdată, AI-ul are nevoie de supraveghere umană atentă și nu poate funcționa autonom în medii complexe. Sigur, viitorul va aduce îmbunătățiri, însă aceste rezultate arată clar că drumul spre o adevărată autonomie a inteligenței artificiale este mult mai lung și plin de provocări decât și-ar dori industria tech să recunoaștem.
Țara în care inteligență artificială face legea, o destinație favorită pentru români. De ce au ajuns aă apeleze la AI
Într-un pas îndrăzneț care marchează o adevărată revoluție în guvernare, Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunțat că vor folosi inteligența artificială (AI) pentru a redacta legi și reglementări. Potrivit declarațiilor oficiale, noul sistem va transforma radical modul în care statul elaborează legislația, făcând întregul proces „mai rapid și mai precis”. Emiratele Arabe Unite – primele în lume cu o legislație creată de inteligența artificială „Acest nou sistem, susținut de inteligența artificială, va schimba modul în care creăm legi, făcând procesul mai eficient și mai precis”, a afirmat Sheikh Mohammad bin Rashid Al Maktoum, conducătorul Dubaiului și vicepreședintele EAU, într-o declarație citată de presa de stat. Proiectul este considerat cel mai ambițios de acest gen la nivel mondial. Deși și alte guverne explorează utilizarea AI-ului pentru a îmbunătăți serviciile publice sau pentru a analiza proiecte de lege, niciun alt stat nu a mers atât de departe încât să permită AI-ului să propună modificări legislative prin analiza datelor juridice și guvernamentale. Cum va funcționa AI-ul legislativ: o rețea uriașă de date și sugestii automate Emiratele plănuiesc să construiască o bază de date uriașă, care să includă toate legile federale și locale, precum și hotărâri judecătorești, informații din sistemul public și alte date relevante pentru viața socială și economică. Pe baza acestei baze de date, inteligența artificială va analiza impactul real al legislației în vigoare asupra populației și economiei. AI-ul nu doar că va interpreta legislația existentă, dar va și sugera modificări periodice, în funcție de evoluția societății și a nevoilor cetățenilor. Scopul? O legislație mai dinamică, adaptată în timp real, cu o capacitate estimată de a accelera procesul legislativ cu până la 70%. Această abordare inovatoare este sprijinită de investițiile masive ale statului în tehnologie. De exemplu, în 2024, EAU au lansat fondul MGX, un vehicul de investiții dedicat dezvoltării AI, care a contribuit inclusiv la un fond de infrastructură tehnologică de 30 de miliarde de dolari gestionat de gigantul american BlackRock. Astfel, Emiratele nu doar că implementează AI în administrație, dar și își construiesc o infrastructură solidă de suport tehnologic, economic și strategic în jurul acestei inovații. Între progres și pericol: provocările ascunse ale unei legislații generate de AI Cu toate că proiectul este promițător și demonstrează o deschidere extraordinară către viitor, specialiștii trag și semnale de alarmă. Utilizarea AI în elaborarea legislației ridică numeroase întrebări privind transparența, responsabilitatea și corectitudinea deciziilor generate automat. Una dintre marile provocări este faptul că algoritmii de inteligență artificială pot funcționa ca niște „cutii negre” – extrem de complexe, dar dificil de înțeles sau de controlat. Astfel, utilizatorii umani, fie ei funcționari sau cetățeni, ar putea ajunge să nu mai înțeleagă cum a fost luată o decizie legală sau de ce a fost propusă o anumită modificare. În plus, AI-ul este dependent de datele pe care le primește. Dacă aceste date sunt incomplete, părtinitoare sau incorecte, există riscul ca AI-ul să genereze legi inadecvate sau chiar nedrepte. Interpretarea eronată a normelor juridice sau a contextului social poate conduce la consecințe grave, mai ales într-un sistem care nu mai are ca punct central discernământul uman. În același timp, există riscul ca legislația să devină prea tehnică, îndepărtată de înțelegerea comună, sau ca cetățenii să nu mai aibă încredere într-un sistem automatizat care propune reguli pentru viața lor. Viitorul este acum: model pentru alții sau experiment riscant? Inițiativa Emiratelor Arabe Unite ar putea deveni un model global, mai ales pentru țările care caută să digitalizeze administrația publică și să răspundă mai eficient nevoilor societății. Dacă va avea succes, acest proiect ar putea revoluționa modul în care se scriu legile în întreaga lume – nu doar mai repede, ci și mai adaptat la realitate. Pe de altă parte, tocmai complexitatea procesului legislativ, care implică valori, etică, drepturi fundamentale și dezbateri democratice, face ca încrederea totală într-un sistem AI să fie prematură și riscantă. Este clar că viitorul va aduce tot mai multă tehnologie în guvernare. Întrebarea esențială este: Cât de mult control suntem dispuși să cedăm algoritmilor? Răspunsul la această întrebare va modela nu doar legile, ci însăși structura societății noastre în deceniile următoare. Emiratele Arabe Unite au făcut primul pas – restul lumii privește cu atenție.
Câinii-robot vin în Europa: Tot ce trebuie să știi despre noul magazin futurist din Italia
Într-o eră în care tehnologia evoluează cu pași uriași, Italia devine gazda unei premiere europene: primul magazin de câini-robot se va deschide la Torino, în iunie 2025. Conceptul inovator vine de la o companie de automatizare industrială și promite să schimbe radical modul în care percepem utilitatea roboților în viața de zi cu zi. În acest articol-tutorial, vom explora cum funcționează acești roboți, în ce domenii pot fi utilizați și ce înseamnă această inovație pentru viitorul muncii și al siguranței. Câinii-robot sunt dispozitive autonome dotate cu senzori, inteligență artificială și mecanisme avansate de deplasare, menite să imite comportamentul unui patruped real. Deși numele poate sugera o jucărie de companie, realitatea este mult mai complexă. Modelul de bază, disponibil pentru aproximativ 2.000 de euro, poate fi folosit în scopuri recreative – cum ar fi recuperarea mingilor pe un teren de golf. Însă versiunile avansate, care pot ajunge până la 100.000 de euro, sunt proiectate pentru scenarii profesionale, de la supraveghere industrială până la intervenții de urgență. Acești roboți nu au ochi, ci senzori de ultimă generație care le permit să detecteze obstacole și să reacționeze inteligent la mediul înconjurător. Mai mult, sunt capabili să funcționeze aproape non-stop – au nevoie de doar două ore de încărcare pentru a reveni la muncă. Unde pot fi utilizați câinii-robot? Utilitatea acestor câini-robot depășește cu mult divertismentul sau activitățile de loisir. Conform inventatorului Simone Immordino, acești roboți sunt instrumente de lucru perfecte pentru: Fabrici și hale industriale – pentru patrule de noapte și detectarea intruziunilor; Hoteluri – unde pot detecta potențiale incendii prin senzorii de temperatură; Șantiere și tuneluri – datorită mobilității și rezistenței în medii dificile; Zone cu acces restricționat – pot fi trimiși să exploreze și să transmită date în timp real; Recunoaștere vocală și identificare – pot reacționa doar la comenzile proprietarului datorită sistemelor AI integrate. Această versatilitate le transformă într-un instrument esențial pentru companiile moderne, care caută să îmbine eficiența cu siguranța și monitorizarea constantă. Un alt aspect interesant este faptul că acest magazin nu va comercializa doar câini-robot, ci va fi o adevărată vitrină tehnologică, expunând și roboți umanoizi sau păianjeni mecanici pregătiți să revoluționeze munca fizică în mediile industriale. Ce înseamnă asta pentru viitorul nostru? Deschiderea acestui magazin marchează începutul unei noi ere în robotică. Ceea ce până acum părea science fiction, devine parte din cotidian. Interacțiunea om-mașină este facilitată de algoritmi de inteligență artificială tot mai sofisticați, iar integrarea roboților în viața noastră va deveni treptat normalitate. Pe termen lung, putem vorbi despre: Reducerea riscurilor pentru angajați în medii periculoase; Creșterea productivității prin automatizarea sarcinilor repetitive; Monitorizare și intervenție rapidă în situații de urgență; Scăderea costurilor de întreținere în anumite industrii. Totuși, odată cu aceste beneficii apar și întrebări legate de etică, legislație și adaptarea pieței muncii. Câți angajați vor fi înlocuiți? Cine e responsabil dacă un robot face o eroare? Cum se reglementează folosirea roboților în spații publice? Aceste dileme nu au încă răspunsuri clare, dar un lucru este cert: robotica va deveni tot mai prezentă în viețile noastre. Deschiderea magazinului din Torino este doar primul pas într-un proces de transformare profundă. Câinii-robot nu mai sunt doar o idee futuristă, ci o realitate tangibilă care prinde contur în Italia. De la patrularea halelor industriale până la prevenirea incendiilor în hoteluri, acești roboți patrupede își vor găsi locul în numeroase domenii. Dacă ești pasionat de tehnologie sau ai o afacere care ar putea beneficia de automatizare, ține ochii pe acest proiect. Pentru că viitorul muncii – și poate chiar al companiei tale – ar putea avea patru picioare metalice și senzori inteligenți.