Zi de doliu la Roma pentru muncitorul român care a murit în prăbușirea turnului Torre dei Conti
Primarul Romei, Roberto Gualtieri, a declarat ziua de miercuri drept zi de doliu în memoria lui Octav Stroici, muncitorul român în vârstă de 66 de ani care a murit în urma prăbușirii parțiale a Torre dei Conti, un turn medieval aflat lângă Forul Roman și Colosseum, scrie România Europa Liberă. Tragedia, petrecută în timpul lucrărilor de restaurare a structurii istorice, a emoționat profund atât comunitatea italiană, cât și cea românească. O viață pierdută într-un monument istoric Originar din Suceava, România, Stroici lucra la consolidarea turnului în momentul prăbușirii. Echipele italiene de salvare au lucrat 11 ore pentru a-l scoate de sub dărâmături, timp în care bărbatul a rămas conștient. Din păcate, starea sa s-a agravat pe drum spre spital, iar eforturile de resuscitare nu au avut succes. Primarul Gualtieri și-a exprimat profundele condoleanțe, afirmând că Roma „împărtășește durerea familiei, colegilor și celor dragi lui”. El a mulțumit, de asemenea, pompierilor, poliției și echipelor de salvare pentru profesionalismul și dăruirea de care au dat dovadă într-o situație atât de tragică și complexă. Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a transmis și ea condoleanțe, descriind moartea lui Stroici drept „o pierdere tragică” și exprimând solidaritate cu familia sa. Ancheta este în desfășurare Procurorii italieni au deschis o anchetă pentru ucidere din culpă, încercând să stabilească motivele și eventualele neglijențe care au dus la prăbușirea structurii.
Bolojan, despre românul decedat în prăbușirea clădirii de la Roma: Am sperat până în ultima clipă
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de condoleanțe după ce un român din Suceava, care muncea în străinătate, a murit în urma prăbușirii parțiale a Torre dei Conti, un turn medieval din centrul Romei. „Am sperat cu toții, până în ultima clipă, că va fi salvat compatriotul nostru prins în clădirea prăbușită ieri la Roma”, afirmă Bolojan. Echipele de salvare, care au intervenit în condiții extrem de periculoase, au reușit să îl scoată de sub dărâmături, însă, din păcate, pentru acesta a fost prea târziu. Premierul și-a exprimat condoleanțele către familia îndoliată și către toți cei care l-au cunoscut, mulțumind totodată echipelor italiene de salvare pentru curajul și profesionalismul de care au dat dovadă. Muncitorul mort în urma prăbușirii turnului din Roma este Octav Stroici, din Suceava. El a fost scos în viață din dărâmături după 11 ore, dar a murit la spital, în timpul nopții de luni spre marți. Avea 66 de ani și lucra de mai mulți ani în Italia. Bolojan nu este singurul oficial care a transmis un mesaj de condoleanțe. Șeful statului, Nicușor Dan și-a exprimat și el regretul față de familia răposatului Octav Stroici.
Cine este muncitorul mort în urma prăbușirii turnului din Roma. Mesajul Georgiei Meloni
Octav Stroici a fost scos în viață din dărâmături după 11 ore de la incidentul din Roma, în plină desfășurare a unei operațiuni complexe, în timp ce alți patru muncitori blocați inițial în vârful turnului au fost salvați aproape imediat. Pompierii din echipa SAF (Salvamont, Speleo și Fluvial) au lucrat toată noaptea pentru a ajunge la el, săpând cu mâinile goale. Românul a rămas conștient și a cooperat cu echipele de salvare. El lucra pentru o firmă de construcții din cartierul Prati. Muncitorul român era din Suceava Românul de 66 de ani, din Suceava, locuia la periferia Romei. Soția sa a asistat la eforturile de salvare ale pompierilor împreună cu ambasadoarea României la Roma, Gabriela Dancău. El a fost internat în stare critică, dar a murit, ulterior, la spital, iar șantierul unde s-a produs prăbușirea a fost pus sub sechestru. Eforturile de resuscitare au durat aproximativ o oră pentru a-l salva pe Stroici, muncitorul extras după 11 ore din molozul prăbușirii unei părți a turnului. Acest lucru a fost anunțat de policlinica Umberto I. Bărbatul a ajuns la camera de urgență la ora 23:05 în stop cardiac, potrivit spitalului. El a fost supus unei resuscitări cardiopulmonare, care, potrivit personalului serviciilor de urgență 118, fusese deja începută la locul prăbușirii. La sosirea la secția de urgență, echipa medicală a continuat eforturile de resuscitare timp de aproximativ o oră. În ciuda acestui fapt, activitatea cardiacă spontană nu a putut fi restabilită. „În ciuda eforturilor depuse”, a concluzionat spitalul, „decesul a fost pronunțat la ora 00:20”. „În numele meu și al guvernului, îmi exprim profunda tristețe și condoleanțe pentru moartea tragică a lui Octay Stroici, muncitorul care a fost victima prăbușirii Torre dei Conti din Roma”. Acestea sunt cuvintele scrise de prim-ministrul Giorgia Meloni pe X. „Suntem alături de familia și colegii săi în acest moment de suferință de nedescris”. „Eram afară, servind la mese, când am auzit zgomotul dărâmăturilor. Am ridicat privirea și am văzut un muncitor căzând”, a spus o chelneriță de la restaurantul din Via del Colosseo, care a asistat la prăbușirea turnului din Via Corrado Ricci, la colțul cu Via dei Fori Imperiali, potrivit Corriere della Sera. Zona este încă complet blocată de poliție. În trecut, structura afectată de prăbușire a făcut obiectul unor evacuări pentru ocuparea ilegală a clădirilor din complex. Noua prăbușire s-a produs luni, în jurul orei locale 13:00. Parchetul din Roma a deschis o anchetă pentru vătămare din neglijență, la care s-a adăugat ulterior infracțiunea de dezastru din neglijență. Procurorul Mario Dovinola a efectuat o inspecție împreună cu poliția judiciară din secția specializată în accidente de muncă. Procurorii Capitoline vor face cercetări pentru a stabili cauza prăbușirii.
Misiune complicată pentru salvarea muncitorului român prins sub dărâmăturile turnului din Roma
Pompierii încearcă luni să salveze un muncitor român prins de ore întregi sub dărâmături în urma prăbușirii parțiale a unui turn medieval din centrul Romei, lângă Colosseum. „Încercăm să-l scoatem cu viață, dar situația este complexă din cauza riscului unor alte prăbușiri”, a declarat purtătorul de cuvânt al departamentului național de pompieri, Luca Cari, pentru Reuters. Părți din Torre dei Conti, de 29 de metri s-au prăbușit luni de cel puțin două ori într-un interval de 90 de minute. Al doilea incident a avut loc în timp ce pompierii se aflau la fața locului. Muncitorul blocat a supraviețuit celei de-a doua prăbușiri, dar operațiunile de salvare „vor fi foarte lungi și dificile din cauza riscului foarte mare”, a explicat șeful poliției din Roma, Lamberto Giannini. „Situația rămâne critică. Avem colegi prezenți pentru a oferi asistență consulară și a comunica cu autoritățile italiene. Munca pompierilor este vitală în acest moment”, a declarat ministrul român de externe, Oana-Silva Țoiu, pe X. Un al doilea muncitor, tot român, a fost scos aproape imediat și spitalizat cu răni grave la cap, dar care nu-i pun viața în pericol. Alți doi muncitori au suferit răni minore și au refuzat transportul la spital.
Turist mort la Panteon vineri seara / Cum s-a petrecut tragedia
Un turist japonez a murit vineri noaptea, la Roma, după ce a căzut de pe parapetul Panteonului, de aproximativ 7 metri. Tragedia a avut loc în jurul orei 22, ora locală. Se pare că bărbatul, în vârstă de 70 de ani, a murit pe loc, în urma căzăturii. Paramedicii sosiți la fața locului nu au putut face altceva decât să constate decesul. Toate ipotezele care încearcă să explice cazul se îndreaptă înspre aceea a unui selfie. Trupul bătrânului a fost dus la spital pentru autopsie, potrivit romatoday.it. Forțe impresionante au fost dislocate Incidentul a avut nevoie de concentrarea unor forțe impresionante: personal medical de urgență, poliția locală, pompieri, pentru că locul în care a căzut bătrânul nu era foarte accesibil. A fost nevoie ca aceștia să forțeze poarta de la intrare, situată în fața Panteonului. Cuvântul „Panteon” provine din grecescul „Pantheion”, care înseamnă „al tuturor zeilor”, deci un templu închinat tuturor zeilor. Inițial construit în 27 î.Hr., de Marcus Agrippa, ginerele împăratului Augustus, a fost reconstruit de împăratul Hadrian prin 118 d.Hr., în urma unui incendiu. Fost templu, închinat zeilor Pe frontonul actual se păstrează inscripția: „M Agrippa L F Tertivm Fecit” (Marcus Agrippa, fiul lui Lucius, consul pentru a treia oară, a construit aceasta”). Panteonul este una dintre cele mai bine conservate clădiri ale Romei antice și unul dintre cele mai faimoase obiective turistice ale Romei. Împăratul roman Phocas a donat templul păgân Papei Bonifaciu al IV-lea în 609, care l-a sfințit ca biserică. Majoritatea regilor italieni și mai mulți artiști sunt înmormântați în Panteon.
Statuia colosală a lui Constantin cel Mare de la Roma, dedicată primului împărat roman CREȘTIN: Pentru cât timp va mai fi expusă
Până la finalul acestui an, pelerinii și turiștii pot admira statuia colosală a lui Constantin cel Mare, primul împărat roman creștin, la Roma, lângă Muzeul Capitolin. Potrivit TurismoRoma, statuia este o replică la scară 1:1 pe baza cercetărilor istorice și este expusă în grădina Villa Caffarelli. Sculptura a fost realizată după surse epigrafice și pe baza a nouă fragmente care au rezistat până în zilele noastre – capul, brațul drept, mâna dreaptă, încheietura, genunchiul drept, fluierul piciorului drept, talpa dreaptă, piciorul stâng, toate aflate în curtea de la Palazzo dej Conservatori. Toate acestea proveneau de la Colosul original al împăratului, sculptat între anii 312 și 315 d.Hr. A mai existat un alt colos din bronz înalt de 12 metri dedicat împăratului, realizat în 326 d.Hr. Fragmentele acestuia, inclusiv capul, sunt expuse la Muzeul Capitolin. Statuia reprodusă, cu o înălțime de 13 metri, îl ilustrează pe împăratul Constantin cel Mare în postura zeului Jupiter, îmbrăcat într-o togă aurie, așezat pe un tron, purtând globul în mâna stângă și sceptrul în mâna dreaptă. Accesul la curtea unde este expusă statuia este gratuit, între orele 9:30 – 18:30. Statuia va mai fi expusă până pe 31 decembrie 2025. Imagini Foto amator Pentru a realiza sculptura, fiecare fragment a fost remodelat în 3D și plasat digital pentru a recrea statuia, așa cum era înfățișată în monede. Istoricii susțin că ar fi fost inspirată după Statuia lui Zeus din Olimpia, sculptată de Fidias în secolul al V-lea î.Hr., în Grecia antică, sau că ar fi fost copiată după o statuie a împăratului Claudius. După ce i-au creat modelul grafic, s-au apucat să o reconstruiască în format fizic din marmură, rășină, poliuretan, pulbere de marmură, foiță de aur și ipsos, inclusiv componentele lipsă care s-au pierdut pentru totdeauna. Pentru a atenua costurile, au fost alese materiale încât să semene cu marmura și bronzul. În cazul în care s-ar fi folosit marmură și bronz, costurile ar fi fost mult mai mari. Structura internă a fost inițial realizată din cărămizi, lemn și bare metalice, ulterior din aluminiu, care poate fi ușor asamblată și demontată. Imagini amator Constantin cel Mare s-a născut în Serbia de azi Potrivit Britannica, Constantin cel Mare a fost primul împărat roman creștin. Născut pe 27 februarie, anul 280 d.Hr., în orașul de azi Nis (Serbia), a fost fiul ofițerului roman Flavius Valerius Constantius și al concubinei sale, Elena. În 293, tatăl său a fost ridicat la rangul de Cezar, căpătând titlul de Constantius I Chlorus. Acesta a servit sub împăratul cu titlul de Augustus, Maximian din Imperiul Roman de Apus. În aceea vreme, imperiul era condus printr-o Tetrarhie de doi Auguști și de doi Cezari. Cezarii erau succesorii. Un August și un Cezar domneau în vestul imperiului, un alt August și un alt Cezar domneau în estul imperiului. În 289, Constantius s-a separat de Elena și s-a căsătorit cu fiica vitregă a lui Maximian. Constantin, fiul său, a crescut la curtea împăratului Dioclețian al Imperiului Roman de Răsărit, la Nicomedia (Izmit) din Turcia de azi. El l-a cunoscut pe episcopul din Cezareea, Eusebius. Imagini amator Tinerețea lui Constantin cel Mare Educat la standardele înalte pentru acele vremuri, Constantin vorbea mai mult limba latină decât greaca în tinerețe. În 305, după ce Dioclețian și Maximian au abdicat, pe tronurile lor au venit Galerius și Constantius. Titlurile de cezari au fost obținute de Galerius Maximinus în Est și Flavius Valerius Severus în Vest. Constantin, pentru a se alătura tatălui său în Gesoriacum, în Boulogne de azi, a traversat în Britania și a luptat într-o campanie. Tatăl său a murit însă în 306, la Eboracum – York de azi. Constantin a fost aclamat ca împărat de către armata sa și a dus o serie de războaie civile cu Maxentius, fiul lui Maximian care s-a răsculat la Roma, uzurpând tronul imperial. Maxentius l-a înlăturat pe Severus, care a fost proclamat împărat de Galerius și a fost înlocuit de Licinius. Când Maximian a fost respins chiar de fiul său, i s-a alăturat lui Constantin în Galia, numai pentru a-l trăda. În 310, acesta s-a sinucis (deși alte surse susțin că ar fi fost ucis). În 307, Constantin s-a căsătorit cu fiica lui Maximian, Fausta, aceasta devenind a doua sa soție. Imagini amator Bătălia de la Podul Milvius În 312, el a invadat Italia pentru a-l învinge pe Maxentius la Podul Milvius de lângă Roma. Potrivit legendelor, el ar fi văzut o cruce pe cer și inscripția în latină „prin acest Semn vei Învinge”. După ce l-a visat pe Iisus Hristos care i-a dat instrucțiuni, împăratul le-a ordonat tuturor soldaților să-și picteze semnele X și P pe scuturi – care semnifică Chi Ro – monograma lui Hristos. Picturile cu împăratul în Bătălia de la Podul Milvius pot fi admirate la Muzeul Vaticanului. Imagini amator Când a văzut scuturile pictate cu monograma lui Hristos, Maxentius s-ar fi înfricoșat și ar fi căzut în apa râului Tiber, înecându-se. Împăratul Constantin a dobândit victoria și a devenit împăratul deplin al Imperiului Roman de Vest, în timp ce Licinius a rămas împăratul Imperiului Roman de Est după ce l-a înfrânt pe Maximinus. În 324, Constantin l-a atacat pe Licnius și a devenit unicul împărat al întregului Imperiu Roman. Atunci, Constantin a numit orașul Bizantum după numele său, Constantinopol, pe care l-a reclădit și extins pentru a deveni „A Doua Romă” în mai 330. Imagini amator După trei secole de persecuții, Creștinismul este legalizat în Imperiul Roman Constantin a fost primul împărat roman care l-a recunoscut pe Dumnezeul creștin drept zeu și l-a onorat la Roma după ce l-a învins pe Maxentius. În 313, după întâlnirea cu Licnius la Mediolanum, a fost emis Edictul de la Milano prin care creștinii deveneau o sectă tolerată și erau scutiți de persecuții. Toți cetățenii romani creștini aveau să-și înapoi primească proprietățile confiscate. Însă, a continuat să rămână adept al cultelor romane politeiste până la moarte. În 325, a avut loc Consiliul de la Niceea, fiind dezbătută natura Sfintei Treimi și controversatul Arianism susținut de Arius din Alexandria. În 326, mama
4 felii de pizza la Aeroportul Leonardo da Vinci din Roma sunt mai IEFTINE decât o singură felie de la Aeroportul Henri Coandă din București
Prețurile din restaurantele Aeroportului Internațional Henri Coandă îi determină pe români să-și pună pofta în cui și să-și ia pachet de acasă, iar alții preferă să urce în avion flămânzi. Pe rețelele de socializare, subiectul prețurilor din aeroporturi pe timp de criză s-a viralizat. Pasagerii trebuie să înțeleagă un singur lucru: dacă nu vor să lase o mică avere în aeroport, atunci să mănânce înainte. Într-un videoclip care s-a popularizat pe TikTok, un bărbat dezvăluie cât costă o felie de pizza în Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni. El spune că aeroportul din București vinde „cea mai scumpă felie de pizza din lume”. Nu are foiță de aur și nici ciocolată Dubai. E o felie de pizza simplă cu topping normal (șuncă sau salam), dar vândută mai SCUMP într-o țară unde veniturile sunt și așa sub media europeană, fără a mai pune impactul majorării TVA de către Guvernul Bolojan. „N-o să vă vină să credeți, sunt la București, pe Aeroportul Henri Coandă, și în spatele meu avem parte de cea mai scumpă pizza. Mă scuzați, o pizza costă 56 lei? Doar o felie? Dumneavoastră glumiți, nu? Doamne ferește, o felie de pizza 56 lei, practic mai scumpă ca și în Italia, mai scumpă ca peste tot. Cea mai scumpă pizza din lume este aici, în București. 56 DE LEI O PIZZA! Cu ce e pizza aia? , spune bărbatul în videoclip postat pe TikTok. Patru felii de pizza de la aeroportul din Roma: 43 de lei Un alt turist ne-a trimis fotografii cu costul unei felii de pizza de la Aeroportul Internațional Leonardo da Vinci din Roma. La Roma, o felie de pizza cu mozzarella costă 8,50 de euro (43 de LEI). O bucată de pizza „crostino cotto forma” face cam tot atâta. Și, de fapt, nu e chiar o singură felie de pizza. Ci sunt patru felii tăiate de pizza, la 43 de lei, la un preț mai mic decât o singură felie de pizza de la aeroportul Henri Coandă care face 56 lei. Autorul recomandă: Mai ieftin de atât nu se poate la Veneția. Cât costă o PIZZA și o porție de spaghete în preajma Bazilicii Sfântului Evanghelist Marcu Prețul plătit de un turist român pentru a mânca o PIZZA lângă Colosseumul din Roma: „Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului”
Prețul plătit de un turist român pentru a mânca o Pizza lângă Colosseumul din Roma: Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului
Colosseumul din Roma, imensul amfiteatru care este pe jumătate ruinat, este vizitat anual de 6 milioane de turiști, potrivit Civitatis Rome. Construcția a fost începută de împăratul roman Vespasian în anul 72 d.Hr. și a fost finalizată în anul 80 d.Hr., de către fiul și succesorul său, Titus. Numit inițial drept „Amfiteatrul Flavian” (după dinastia Flavienilor), a fost redenumit „Colosseum” fiindcă în preajma sa era Colosul lui Nero (37-68 d.Hr.), o statuie din bronz de 30 de metri a infamului împărat care a fost distrusă în totalitate în urma jafului vizigot din anul 410. Cu toate că era splendoarea ingeniozității romanilor, Colosseumul era un loc al morții și al brutalității. Gladiatori profesioniști luptau între ei până la moarte sub privirile a 60.000 de spectatori. Aveau loc parade cu animale exotice (girafe, elefanți), spectacole de muzică și teatru. Când podeaua amfiteatrului era inundată cu apă, se desfășurau spectacole nocturne cu înotători dezbrăcați la lumina torțelor, precum și bătălii navale cu bărci (cu lungimi de 7-15 metri). Podeaua amfiteatrului era inundată cu 4 milioane de apă prin ecluze, creând o adâncime de 1,5 metri. Potrivit lui Dio Cassius, circa 2.000 de gladiatori și 9.000 de animale sălbatice au murit la primele spectacole care au ținut 100 de zile. Mii de prizonieri, printre care tâlhari, dar și creștini, erau executați sau forțați să lupte cu mâinile goale împotriva leilor și tigrilor. După ce împăratul Teodosiu a proclamat creștinismul ca religia oficială a Imperiului Roman, luptele dintre gladiatori au fost interzise, iar Colosseumul a fost abandonat, neglijat de-a lungul evului mediu și grav avariat de o serie de cutremure. A devenit cimitir, fortăreață, depozit și chiar ca scenă de teatru. Pietrele structurii au fost furate de orășeni pentru a-și construi locuințele. Astăzi, Colosseumul este unul dintre cele mai mari muzee și monumente UNESCO. Și de asemenea, a devenit unul dintre cele mari atracții ale Italiei pentru fotografii și selfie-uri, mai ales pentru turiștii care vor să mănânce o veritabilă pizza italiană. Prețul unei pizza într-un restaurant de lângă Colosseum Un turist român a plecat în Roma să viziteze Colosseumul. După ce a admirat splendoarea monumentală a amfiteatrului flavian, a mers la cel mai apropiat restaurant pentru a-și potoli foamea cu o pizza apetisantă. Până la urmă, e un pic obositor să explorezi întregul cele două nivele ale amfiteatrului. Și forma circulară a amfiteatrului chiar îți dă poftă de o pizza italiană. Turistul a făcut un popas la cel mai apropiat restaurant. A primit meniul și când l-a deschis, ce să vezi? Prețuri destul de „măricele” în euro. „Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului. Dar cel puțin, nu e la fel de scump ca pe litoralul românesc”, a exclamat turistul. O pizza de la un oarecare restaurant de lângă Colosseumul roman costă mai mult decât la orice restaurant Pizza Hut și decât în restaurantele din Centrul Vechi al Bucureștiului. Însă, tot este mai ieftin să mănânci la Roma, lângă Colosseum, decât pe litoralul românesc, nu? Iată cât costă fiecare sortiment de pizza Pizza Margherita (cu roșii și brânză mozzarella) : 14,90 euro Pizza con salame (cu salam): 14,90 euro Pizza con verdure (vegetariană): 14,90 euro Pizza con prosciutto (cu brânză mozzarella și șuncă): 14,90 euro Pizza confunghi (cu ciuperci):14,90 euro Prețul unor paste Carbonara Cum bucătăria italiană nu presupune numai pizza, turistul s-a uitat și la celelalte preparate: Bruschetta: 9,90 euro Lasagna allabolognese: 15,90 euro Tortellini: 15,90 euro Paste Carbonara: 15,90 euro Penne pomodoro e basilico: 15,90 euro Spaghetti cu sos de roșii și chiftele: 17,90 euro Tortellini alla bolognese: 15,90 euro Una dintre specialitățile restaurantului, o cafea de gladiator, costă 8,90 de euro, în timp ce un Cappuccino XXXL este 12,90 de euro. Deserturi: Gogoașă Ciambella: 6,80 de euro Ciabatta al cioccolato (pâine cu ciocolată): 6,80 de euro Napoletano: 6,80 de euro Crostata (tartă cu marmeladă): 6,80 de euro Nutellotto (biscuite cu cremă de ciocolată): 6,80 de euro Ciambella gelato e cioccolato (desert cu înghețată și ciocolată): 8,90 de euro Suc de portocale: 8,80 de euro Ciocolată caldă: 9,90 de euro Cât costă un suc lângă Colosseum? După o zi călduroasă în Roma, turistul a comandat și o sticlă cu băutură răcoritoare carbogazoasă. Prețul? 6,90 de euro o sticlă de 490 ml, indiferent de marcă(Coca-cola, Fanta, Sprite). O halbă mică de bere face 6,90 de euro, iar una medie 8,90 de euro. Cu această ocazie, el a fotografiat și prețul celorlalte băuturi. O ceașcă cu cafea cappuccino face 6,90 de euro. Nu mai menționăm băuturile alcoolice, precum un pahar cu cocktail care este 12,90 de euro sau o sticlă de vin de 0,75 litri, care costă 32 de euro. Astfel, turistul român și-a comandat o pizza cu salam și o sticlă de Coca-Cola, cu vedere la Colosseumul din Roma. Plata consumației în total: Coca-Cola: 6,90 euro Pizza con salame: 14,90 euro TOTAL: 21,8 EURO (110 RON) Autorul recomandă: Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena
Primarul General al municipiului Chișinău, Ion Ceban, interzis la București, primit la Roma
Potrivit surselor Gândul, acesta a negociat direct cu partea italiană accesul pe teritoriul țării. Ceban și-a anunțat prezența în Italia, printr-un mesaj video, postat pe pagina sa de Facebook. ,,Sunt în Italia. Astăzi, am ajuns la Roma și am câteva zile pline de activități, întrevederi, evenimente, discuții despre care vom informa suplimentar”, a spus Ion Ceban, conform gandul.ro. Acesta a vorbit în mesajul său despre proiectele pe care le are pentru Municipiul Chișinău. „Doar în ultimele 2 săptămâni, Chișinău a semnat acorduri în valoare de peste 2.2 mld. lei pentru diferite proiecte importante pentru Chișinău, prin suportul și finanțarea prin diferite instrumente ale Uniunii Europene. Europa o construim acasă”, a transmis Ceban. Pe 9 iunie, Primarul General al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a primit interdicție de a mai intra pe teritoriul României și în spațiul Schengen, pe o perioadă de 5 ani. Ministerul de Externe a transmis, la acea dată, că motivele țin de securitatea națională. În replică, Ceban a acuzat regimul de la guvernare de la Chișinău (n.r. Partidul Acțiune și Solidaritate) de „răfuială politică”, susținând că decizia este parte a unei campanii orchestrate împotriva sa în contextul apropiatelor alegeri parlamentare din Republica Moldova.
Jocurile de strategie în vremuri de criză: Cât te costă să te joci de-a guvernatorul roman, conchistadorul sau dictatorul unei insule tropicale
Între 20 și 24 august, Gamescom, cel mai mare târg internațional de jocuri video de după anularea conferinței anuale E3, s-a desfășurat tot la Koln, în Germania. Târgul organizat la Koelnmesse, centrul internațional de expoziții din Renania de Nord-Westfalia a atras 357.000 de vizitatori, într-o perioadă în care industria gamingului este în plin avânt. Printre cele 1.500 de expoziții, mai multe companii au publicat trailere și au dezvăluit noi informații despre produsele care urmează să fie lansate pe piață. Potrivit unui studiu publicat de Go4Games, sunt 7,8 milioane de români (cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani) care se joacă pe diferite dispozitive, iar numărul este în creștere. Jocurile de strategie: O evoluție spectaculoasă în ultimele două decenii Pentru pasionații de strategie, târgul de anul acesta a fost unul plin de surprize. În urmă cu 20 ani, jocurile video de strategie erau o nișă. Cine își mai aduce aminte de nopțile nedormite pe care le petreceau în partidele din StarCraft și Age of Empires II? Unii chiar stăteau ore întregi să construiască Roma peste noapte, în jocul video Caesar III. Jucătorii mai ambițioși clădeau imperii virtuale în Europa Universalis, Civilization IV și în Rome Total War, în încercarea de a schimba trecutul. Astăzi, mulți preferă să se joace de-a regii și comandanții pe telefoanele tactile chiar din metrou, în drum spre serviciu. Între timp, StarCraft a devenit sport național, iar mulți jucători de StarCraft II participă la competiții de eSports cu premii în bani reali. Și sumele nu sunt deloc mici. Mulți dintre jucătorii de strategii de azi sunt cuprinși de nostalgie când pierdeau nopți în fața ecranului, butonând pe tastatură și selectând sute de soldați cu mouse-ul. Însă, din cauza crizei economice, jocurile video pe PC sunt ceva mai scumpe în 2025. Noile jocuri de strategie sunt mult mai pretențioase în privința resurselor, necesitând calculatoare performante pentru a le juca la setări grafice crescute și pentru a te bucura de grafică realistă. Costurile producției unui joc de strategie a crescut enorm în ultimii ani, necesitând un buget mai mare, echipamente mai scumpe și mai mulți angajați. Așadar, ce jocuri de strategie urmează să apară în toamna anului 2025 și în 2026? „Roma n-a fost construită într-o zi” Primul joc de strategie notabil este „Anno 117: Pax Romana”, distribuit de Ubisoft și dezvoltat de Ubisoft Mainz. Este al optulea titlu al unei francize de jocuri de construit orașe din ultimele două decenii. Jucătorii au colonizat teritorii cu păduri virgine pentru a planta tutun și a vinde blănuri de animale în „Anno 1701”. Au explorat vaste deșerturi în căutare de oaze și au făcut comerț cu mirodenii în „Anno 1404”. Au construit orașe plutitoare pe apă în „Anno 2070”, au construit primele orașe de pe Lună în „Anno 2205” și au reconstruit Londra victoriană la începutul Revoluției Industriale în „Anno 1800”. Din 13 noiembrie, pe PC, PlayStation 5 și pe Xbox Series X/Z, la prețul de 59,99 de euro, fanii vor testa expresia „Roma n-a fost construită într-o singură zi” în „Anno 117: Pax Romana”. În modul de campanie din acest joc, jucătorii vor avea de ales între a se juca cu Imperiul Roman din provincia Latium sau cu Regatul Celtic din regiunea Albion. Jucătorii care vor alege Imperiul Roman vor debuta ca pretori și vor promova pe parcurs, ajungând guvernatori. „Carpe diem” cum spunea Horațiu, însă jucătorilor nu le va fi ușor să administreze Roma sau oarecare alt oraș roman de pe o insulă. Navigația este elementul-cheie, ca în oricare joc „Anno”. Se vor înfrunta cu inegalități sociale, foamete, epidemii de boli infecțioase, războaie și catastrofe naturale. Cei care aleg Imperiul Roman trebuie să răspândească influența culturii romane și limba latină nu doar pe insula aleasă, ci și pe celelalte insule pe care își stabilesc portul și așezările, iar cei care aleg să schimbe istoria vor putea să răspândească cultura celtică. Indiferent de facțiunea aleasă, jucătorii trebuie să construiască orașe, să dezvolte infrastructura, să se preocupe de traiul, moralul și de sănătatea locuitorilor, să le asigure hrana, să întrețină o armată și o flotă maritimă considerabilă, să învețe să facă comerț cu regatele sau triburile învecinate, și să construiască monumente arhitectonice care încă sunt vizibile în Europa de azi. „Începi cu drumuri noroioase. Poate că par sărăcăcioase, dar ele sunt primul pas către măreție. Resursele îți sunt vitale. Lemnul din pădurile virgine este esențial, dar gestionează cu înțelepciune tâmplăriile. Depozitele vor menține producția crescută și fluxul de resurse. Rezidenții au nevoie de mai mult decât de muncă, au nevoie de case. Târgurile atrag populație și venituri, pe când tavernele mențin moralul ridicat. Atenție la incendii, mai ales la incendiile provocate în brutării. Echilibrează farmecul cu profitul. Nu subestima reputația. Satisface nevoile populației și vei avansa. Pregătește-te pentru provocări pentru că nu fiecare insulă îți oferă toate resursele esențiale. Nu toți vecinii îți împărtășesc viziunea privind cooperarea. Diplomația pare înțeleaptă, dar adversarii preferă forța. Fii cu ochii pe pirați! Bibliotecile și școlile pavează drumul către dezvoltare, băile dau un impuls sănătății populației, teatrul îi fac fericiți. Colosseumul va aduce prestigiu și te va ține în grațiile împăratului. Alegeți zeul-patron cu grijă. Securizează-ți frontierele și pregătește-ți armatele. Domnia ta s-ar putea extinde, dincolo de frontierele Imperiului, ca Albion, un tărâm sălbatic care îi rezistă influenței romane. Vei proteja tradițiile celtice sau vei fi loial ambițiilor romane?”, a spus naratorul trailerului care prezintă mecanica de joc din „Anno 117: Pax Romana”. Jucătorii, care se vor concentra fie pe cucerire militară sau dezvoltare economică, își vor asuma rolul de guvernator, alegând între două căi: cea de loialitate în fața Romei sau cea de rebeliune, prin care te vei alătura celților. După cum ne indică titlul, jocul este amplasat în epoca de aur a Romei antice, între 27 î.Hr. și 180 d.Hr. Anul de apogeu, când Imperiul Roman a atins maximul teritorial, a fost 117, la moartea împăratului roman Traian, cuceritorul Daciei. „Împăratul Conchistador” „De la Orléans la Beijing, de la Timbuktu la Tenochtitlan: Istoria lumii este a ta”, este deviza noului joc