Cel mai ieftin curent electric din Europa, lecția Bulgariei pentru România
Bulgaria are unele dintre cele mai mici prețuri la energia electrică pentru gospodării din Europa. Pe de altă parte, în ultimii 10 ani, România a pierdut peste 20% din producţia de energie, caz UNIC la nivel european. Rezultatul? Prin scumpirea impresionantă a energiei din ultimii ani, românii ajung să suporte practic cele mai mari facturi din Europa. La costurile mari a contribuit și liberalizarea haotică a energiei, care a avantajat băieții deștepți din sistem, așa cum a scris Gândul (detalii AICI), dar și lipsa investițiilor în sistemul energetic. Potrivit agenției de presă Novinite, Bulgaria continuă să aibă unele dintre cele mai reduse costuri ale energiei electrice din Europa. Ministrul Energiei din țara vecină, Zhecho Stankov, afirmă că țara sa continuă să aibă unele dintre cele mai mici costuri ale energiei electrice din Europa. Bulgaria și Ungaria se laudă cu facturi foarte mici la curent electric Prețurile energiei electrice pentru gospodării din Bulgaria concurează doar cu Malta și Ungaria pentru cele mai scăzute niveluri de pe continent. „În comparație cu Germania, Belgia și Danemarca, energia noastră electrică este de aproximativ 4 ori mai ieftină”, a remarcat ministrul Stankov, subliniind poziția favorabilă a Bulgariei în acest clasament, în ciuda crizei guvernamentale și protestelor de la Sofia, care s-au soldat cu căderea Guvernului odată cu demisia premierului Jeliazkov, la finalul lui 2025, dar și cu demisia președintelui Rumen Radev pe 20 ianuarie. Proteste în Bulgaria. Foto: Twitter Petinka98. Comparând creșterile de prețuri sub diferite administrații, Stankov a remarcat că, în timpul actualului guvern de la Sofia, facturile la energie electrică au crescut cu doar 2,58%, în timp ce, în timpul mandatului lui Vassilev ca ministru al finanțelor, creșterile cumulate au ajuns la 12,2%. El a criticat, de asemenea, angajamentele anterioare față de Comisia Europeană, explicând că, dacă acestea ar fi fost puse în aplicare, gospodăriile ar fi fost confruntate cu o creștere a prețurilor de 61% până în decembrie. De exemplu, o gospodărie care plătea 200 de leva (aproximativ 102 euro) ar fi trebuit să plătească 320 de leva (aproximativ 163 euro). În ceea ce privește centralele electrice pe cărbune din Stara Zagora, Stankov a subliniat că, în conformitate cu Planul de redresare și durabilitate semnat de Vassilev, aceste centrale urmau să își înceteze activitatea în această iarnă, ceea ce ar fi pus în pericol 10 000 de locuri de muncă directe și peste 40 000 de locuri de muncă indirecte. Datorită renegocierilor, centralele continuă să funcționeze, asigurând locuri de muncă și aprovizionarea cu energie. Cum a ajuns România una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa Din nefericire, România este fruntașă în spectrul opus al topului, din perioada 2020-2021, odată cu liberalizarea pieței de energie, ocupând constant unul din primele locuri și uneori chiar primul loc la nivelul Europei. La prețul uriaș al energiei contribuie cumulat mai mulți factori. Mai mult, Bucureştiul este cea mai scumpă capitală europeană din 33 de capitale la preţul electricităţii raportat la puterea de cumpărare. 1. Am închis mai multe unități de producție decât am inaugurat În timp ce în ultimul deceniu, aproape toate statele din Europa au investit în producția de energie, România a trecut la închiderea în serie de unități de producție. Noile unități inaugurate nu le-au suplinit pe cele desființate. 2. Lipsa investițiilor Pe cale de consecință, România a ajuns una dintre cele mai scumpe pieţe de energie europene, unul din motive fiind, arată ZF, acela că nu s-a investit în producţie, deși companiile de stat din energie au făcut profituri uriașe în urma scumpirilor, creşterea preţului fiind alimentată chiar de lipsa de investiţii. 3. Liberalizarea haotică și ”cu dedicație” a pieței, din care au avut de câștigat enorm anumite firme (detalii AICI) În 2015, preţul spot al energiei pe piaţa din România era de 36,39 euro/MWh, una dintre pieţele de energie ieftină la nivel european. În 2025, media locală a fost de 108 euro/MWh, România devenind una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa. Mai mult, de când a lovit cu adevărat iarna, România îşi menţine acest record nedorit, în contextul în care importul de energie este una dintre principalele 3 surse pentru acoperirea cererii interne. Prin lipsa investițiilor, România a pierdut 24% din capacitatea de producție în ultimii 10 ani, caz UNIC în Europa Prima şi cea mai importantă explicaţie pentru prețul mare al energiei este lipsa investiţiilor majore în sistemul de producţie, investiţii care pot asigura un flux continuu de energie. Sursa foto: Pexels Potrivit portalului energy-charts.info, un agregator de informaţii susţinut de Institutul pentru Sisteme Energetice Solare Fraunhofer, Germania, în perioada 2015-2025, majoritatea statelor europene au adăugat unităţi de producție la capacitatea proprie. De exemplu, Franţa a crescut cu 35% capacitatea sa de producţie și a devenit cel mai mare exportator de electricitate din lume. Polonia, Ungaria, Germania, Austria au lucrat intens pentru a-şi creşte capacitatea de producţie. În schimb, România și-a închis termocentralele pe cărbuni. Datele energy-charts.info atestă că în perioada 2015-2025, România a pierdut 24% din capacitatea sa de producţie de energie, un record negativ la nivel european. Astfel, de la 23 GW de putere, România a ajuns la numai 17,4 GW de capacitate de producţie de energie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă
SUA și România, aproape de un acord de 30.000.000.000 de dolari pentru energie și tehnologie AI. Bogdan Ivan: „SMR-urile, o prioritate pentru România”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că România se află în faza finală a negocierilor cu Statele Unite pentru un acord strategic de 30 de miliarde de dolari. Investițiile vizează dezvoltarea energiei nucleare, hidro, pe gaze naturale, dar și crearea unor centre industriale dedicate tehnologiilor de inteligență artificială. România ar putea semna în curând unul dintre cele mai importante acorduri economice din ultimii ani, în valoare de 30 de miliarde de dolari, cu Statele Unite ale Americii. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a precizat că negocierile se află „în fază finală”. „Cu partenerii noștri din Statele Unite m-am întâlnit în persoană cu omologul meu Chris Wright (…) am început o analiză aplicată și suntem în fază finală pentru un acord de 30 de miliarde în privința investițiilor în România în energie nucleară, energie hidro, energie bazată pe gaze naturale și AI Factory și AI Gigafactory”, a declarat Bogdan Ivan, miercuri, la Europa FM, citat de Mediafax. Construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă, priorități strategice pentru România Ministrul a declarat că retehnologizarea reactoarelor 1 și 2, precum și construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă, folosind tehnologie americană, sunt priorități strategice pentru România. În plus, țara noastră va continua să investească în reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), considerate soluția energetică a viitorului. „Aceste SMR-uri sunt o prioritate extrem de importantă în contextul în care vor asigura energie pe următorii 30 de ani”, a explicat Ivan. Ministrul Energiei a mai spus că România este „recunoscută drept lider regional în domeniul energetic” și că parteneriatul cu Statele Unite confirmă această poziție. „Acum trei zile am adus în București 16 miniștri ai Energiei din toată regiunea care au validat rolul nostru ca și organizator, ca și voce comună, atât în raport cu Statele Unite, cât și în raport cu cei din Comisia Europeană, pentru investiții în această regiune”, a adăugat ministrul. Bogdan Ivan a menționat și rezultatele recente ale negocierilor purtate la nivel european, afirmând că România a obținut fonduri suplimentare uriașe pentru investiții. „De la un pachet de 6 miliarde pentru Europa în investiții în rețele, am obținut 30 de miliarde, de 5 ori mai mult”, a spus ministrul Energiei. Dacă acordul va fi finalizat, România ar urma să beneficieze de cel mai mare pachet investițional american din Europa de Est, vizând atât securitatea energetică, cât și dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială, două domenii-cheie pentru competitivitatea economică a următoarelor decenii.