Etichetă: romania

Dragoș Pîslaru, cu prilejul Zilei Naționale a Japoniei: Ne dorim să folosim inteligent fondurile europene pentru a sprijini investițiile strategice româno-japoneze

„Am avut în această seară bucuria de a participa la recepția organizată de Ambasada Japoniei cu prilejul Zilei Împăratului Naruhito. A fost o onoare să răspund invitației Excelenței Sale domnul ambasador Takashi Katae și exprim respectul și aprecierea mea pentru poporul japonez”, se arată în mesajul publicat de ministrul Pîslaru.  La eveniment au participat și premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Oana Gheorghiu, ministra Mediului Diana Buzoianu, precum și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, fapt care din perspectiva lui Dragoș Pîslaru arată că Executivul „prețuiește cu adevărat relația specială” cu Japonia.  Ministrul a precizat că peste 400 de companii japoneze sunt active în România, contribuind la modernizarea infrastructurii, dezvoltarea industriei și crearea de locuri de muncă.  „Din perspectiva ministerului pe care îl conduc, ne dorim să folosim inteligent fondurile europene pentru a sprijini investițiile strategice româno-japoneze: de la infrastructură de transport (inclusiv proiecte majore precum magistrala de metrou M6), la energie verde și tehnologie de vârf, până la cercetare și inovare – inclusiv în zone precum optica de mare putere, digitalizare sau inteligență artificială. Fiecare proiect reușit înseamnă nu doar creștere economică, ci și apropierea concretă dintre societățile noastre”, mai transmite Pîslaru.  „La mulți ani Împăratului Naruhito și la mulți ani, Japoniei și poporului japonez!”, se arată în încheierea mesajului publicat de Dragoș Pîslaru. 

Ce i-ar cere Nicușor Dan lui Trump pentru România

Șeful statului a fost întrebat joi seara, la Antena 3 CNN, ce i-ar solicita lui Donald Trump după ce acesta a spus că toți cei prezenți la Consiliul pentru Pace sunt prietenii lui și că îi va ajuta dacă vor avea nevoie. „Faptul că avem soldați americani în România este foarte bine pentru România, în acest context de securitate global care este complicat. Cel mai important lucru pentru România în momentul acesta în relația bilaterală este continuarea prezenței militare a Statelor Unite în România”, a spus președintele României. El a adăugat că al doilea lucru important este „atragerea de investiții americane în România cu profit și pentru unii și pentru ceilalți”. Nicușor Dan a fost întrebat și despre chestiunea vizelor: „Nu vreau să promit nimic pe chestiunea asta. Asta este, așa cum am spus, o discuție bilaterală care se poartă pe multe paliere, iar aceasta este una din chestiunile pe care le avem în discuție între noi”.

Motivul pentru care Nicușor Dan a hotărât să ia parte la Consiliul Păcii. Cu cine a vorbit președintele?

„Am explicat de ce am venit. Pentru politica noastră externă e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite”, a declarat Nicușor Dan.  Întrebat despre schimbările de atitudine din partea SUA vizavi de relațiile cu România, președintele Nicușor Dan a vorbit despre colaborările pe diferite paliere. „Toate eforturile, pe toate palierele pe care le-am făcut în această relație, cum am spus mai devreme, ambasada, miniștrii, discuțiile tehnice care au loc, colaborările chiar anterioare pe diferite paliere, toate lucrurile astea completează un tablou al unei relații care este extrem de matură, cu interese reciproce, bineînțeles, între România și Statele Unite”, le-a declarat șeful statului jurnaliștilor prezenți la Ambasada României din Washington.  Întrebat referitor la oficialii din administrația americană cu care a apucat să poarte discuții, președintele Nicușor Dan a precizat că a avut scurte discuții, atât cu trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, cât și cu Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, dar și cu Jared Kushner. „Așa cum am răspuns, am vorbit un minut cu domnul Whitkoff, am vorbit cu domnul Kushner, am vorbit cu Marco Rubio, am vorbit cu multă lume că în jurul acestui eveniment au fost momente în care ăsta a fost setting-ul. Dar chestiunile serioase se fac la nivel diplomatic”, a declarat Nicușor Dan.

Călin Rangu (CIO Council), la Europa Connect România Digitală:”Nu ducem lipsă de bani sau IT-iști, ci de management al digitalizării”

Digitalizarea României rămâne blocată între planuri ambițioase și rezultate modeste, în ciuda fondurilor consistente și a specialiștilor existenți în piață. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, a atras atenția, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul, că problema reală nu este tehnologia sau bugetul, ci lipsa competențelor manageriale și a unei arhitecturi coerente la nivel guvernamental. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, susține că discuțiile au arătat că problemele digitalizării sunt cunoscute, însă rămâne de văzut dacă vor fi urmate de măsuri concrete. „M-am bucurat să aud că la nivelul cel mai înalt se cunosc toate problemele și așteptăm să se ia și măsuri. Dacă la nivel parlamentar analiza este atât de aprofundată și știm exact în ce situație suntem, înseamnă că ar trebui să urmeze și soluțiile”, a declarat Rangu. „Noi nu vorbim de proiecte, ci de arhitecturi și standarde” Asociația Directorilor de IT din România, care reunește CIO din companii cu cifre de afaceri de peste 20 de milioane de euro, militează pentru înființarea unui CIO Office guvernamental, aflat în subordinea directă a premierului. „Ne-am bucurat când în planurile noului guvern a apărut ideea unui astfel de departament. Considerăm că doar acolo poate exista un punct central care să coordoneze coerent digitalizarea. Noi nu vorbim de proiecte punctuale, vorbim de arhitecturi, de registre, de procese și de standarde. Care sunt standardele de dezvoltare software în România? Le respectă toate instituțiile statului?”, a punctat el. Potrivit lui Rangu, organizația a transmis în repetate rânduri materiale și propuneri concrete autorităților, însă fără un mecanism clar de implementare, rezultatele întârzie să apară. „Nu e o problemă de bani, ci de competențe manageriale” Vicepreședintele CIO Council respinge ideea că România ar duce lipsă de specialiști sau de finanțare pentru digitalizare. „Nu este o problemă de bani și nici o problemă de competențe tehnice. Avem foarte mulți specialiști IT foarte buni. Problema este lipsa competențelor manageriale și a managementului digitalizării”, a explicat acesta. El critică practica numirii în funcții de conducere a unor persoane cu experiență limitată în proiecte complexe. „Nu ajunge să pui în fruntea instituțiilor oameni care au o firmuliță de doi-trei angajați și câteva aplicații dezvoltate. La IT pare că se pricepe toată lumea, la fel ca la sport. Dar digitalizarea administrației publice este un proces strategic, nu un hobby.” Europa Connect – România Digitală Migrarea în cloud nu înseamnă automat digitalizare Un alt punct sensibil este confuzia dintre digitalizare și simpla mutare a aplicațiilor existente în infrastructuri noidigita „Dacă muți 30 de aplicații în cloud așa cum sunt, nu înseamnă că ai digitalizat ceva. Dacă sistemele sunt prost gândite, doar migrezi problemele în altă parte. Cloud-ul poate eficientiza, dar nu rezolvă lipsa unei arhitecturi coerente”, a afirmat Rangu. În opinia sa, autoritățile ar trebui să prezinte clar ce servicii pentru cetățeni urmează să fie digitalizate și în ce calendar. „Noi cerem să ni se spună concret care sunt serviciile care se digitalizează. În Marea Britanie, acum 20 de ani, a existat un plan pe cinci ani, cu 50 de servicii definite și cu termene clare de lansare la fiecare șase luni. La noi discutăm despre aplicații, nu despre servicii pentru cetățeni.” Lecțiile trecutului și miza PNRR Rangu avertizează că România riscă să repete greșelile trecutului, făcând trimitere la proiectele finanțate din fonduri europene înainte de 2014. „S-au investit sute de milioane de euro în digitalizare, în internet pentru școli, iar când a venit pandemia, multe unități de învățământ nu puteau susține un curs online. Au fost bani cheltuiți, dar nu a rămas nimic solid în urmă”, a spus el. În contextul proiectelor actuale finanțate prin PNRR, reprezentantul CIO Council speră la rezultate concrete. „Sperăm ca aceste proiecte să își arate efectele și să nu ne trezim în 2036 discutând aceleași probleme pe care le discutam în 2006, în 2016 și acum.” Europa Connect – România Digitală „Ministerul trebuie să facă politici, implementarea să fie lăsată specialiștilor” Călin Rangu consideră că rolul unui minister al digitalizării ar trebui să fie în primul rând unul strategic. „Ministerul trebuie să facă politici publice, să stabilească direcții și standarde, iar implementarea să fie lăsată oamenilor competenți, cu experiență reală în proiecte complexe. Altfel nu se poate.” În concluzie, reprezentantul CIO Council subliniază că România are resursele necesare pentru a recupera decalajele față de alte state europene, însă fără un centru puternic de coordonare și fără management profesionist al digitalizării, rezultatele vor rămâne modeste. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul”

Alexandra Olaru, Vodafone România: 5G poate aduce României 4,7 miliarde de euro anual și 250.000 de locuri de muncă

Reducerea decalajului de adoptare a tehnologiei 5G la nivel european ar putea genera un plus de 1,3 trilioane de euro în veniturile UE, iar pentru România un impact anual de 4,7 miliarde de euro și până la 250.000 de noi locuri de muncă. Declarația îi aparține Alexandrei Olaru, directorul Legal & External Affairs al Vodafone România, și a fost făcută în cadrul Conferinței Europa Connect – România digitală, comunicată de Gândul. Dacă în cazul Europei saltul economic ar fi major, odată cu accelerarea adoptării tehnologiei 5G, de la extinderea acoperirii până la integrarea acesteia la nivel societal, și va genera un surplus de 1,3 trilioane de euro în următorii ani, și în cazul României miza ar fi semnificativă  – un plus de 4,7 miliarde de euro anual la veniturile bugetare și crearea a până la 250.000 de locuri de muncă. „La finalul zilei, tehnologia și evoluția tehnologică pot fi creatoare de noi locuri de muncă, nu distrugătoare”, a subliniat Alexandra Olaru, director Legal & External Affairs al Vodafone România. Europa Connect – România Digitală Reglementarea, factor decisiv pentru competitivitate Oficialul Vodafone a atras atenția că viitorul competitivității europene depinde în mod direct de deciziile de reglementare aflate acum în dezbatere la Bruxelles. Printre acestea, Digital Networks Act, care ar putea impulsiona industria telecom și proiectele de digitalizare, dar și Cybersecurity Act, care – în forma sa actuală – riscă să încetinească dezvoltarea Europei în raport cu economia globală. Olaru a subliniat că România trebuie să își asume un rol activ în procesul decizional european. „Suntem a șasea țară la nivel european. Nu ne mai putem ascunde în spatele statutului de nou membru sau de țară mică. Contribuim la stabilirea deciziilor europene și trebuie să susținem ferm acest lucru”, a afirmat Alexandra Olaru. Scalarea soluțiilor digitale, o condiție esențială În încheiere, reprezentanta Vodafone România a oferit o perspectivă concretă asupra provocărilor de digitalizare. Compania gestionează manual aproximativ 256 de milioane de interacțiuni digitale anual, un volum care, în cazul statului român, este mult mai mare. În acest context, orice soluție digitală implementată la nivel public trebuie să țină cont de trei elemente-cheie: securitate, reglementare și capacitatea de scalare. La acestea se adaugă educarea utilizatorilor, astfel încât investițiile în digitalizare să nu rămână simple obiective bifate în cadrul PNRR, ci să genereze efecte reale și sustenabile în economie. Europa Connect – România Digitală Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm”

România importă fructe și legume de miliarde de euro. Comerciații dau vina și pe cumpărătorii care preferă aspectul în detrimentul calității

România a cumpărat în 2025  fructe și legume de aproape două miliarde de euro. În afara faptului că nu producem suficient, mai există o problemă: mulţi clienţi preferă aspectul în locul gustului, aşa că magazinele se reorientează în cazul furnizorilor. Cartofii din România sunt tot mai puţini pe tarabe. Importăm în jur de 55% din cât consumăm. Roşiile vin din Turcia, cartofii din Franţa, merele din Polonia şi strugurii din Italia sau America de Sud, în funcție de anotimp. Numai în ultimii ani, valoarea importurilor de legume a crescut cu peste 60%, iar la fructe vorbim de o creştere de 30 de procente. În 2025 am importat fructe şi legume de aprox 2 miliarde de euro, publică Observator. Roşiile, cartofii, ceapa, ardeii şi morcovii, în topul importurilor Aşa a evoluat valoarea importurilor de legume şi fructe, din 2021 şi până la final de 2025. La legume, am început cu importuri de 530 de milioane de euro şi le-am dublat. La fructe, de la 766 de milioane de euro, am depăşit un miliard. Cât despre cantitate, pentru legume avem o creştere de peste 15%, în ultimii ani. La fructe, cifra a rămas constantă, adică aproape un milion de tone pe an. „Deficitul în balanţa comercială nu vine neapărat pe cantitatea de produse. Vine din preţul cu care sunt importate aceste produse”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii. La fructe exotice, topul e dominat de banane și citrice. La cele care le producem și noi clasamentul este condus de mere, struguri şi pepeni. „Anul acesta am fost afectaţi de îngheţ destul de mult. Ni s-a spus la supermarket să asigurăm o cantitate necesară, până în luna mai. Producţia noastră nu ne permite să ducem mărul până în mai”, a declarat Andrei Ionică, producător de fructe. „Din Grecia, Franţa, Italia. În perioada asta nu se pot găsi fructe şi legume. Dar în perioada verii susţinem producătorii locali, atât cât putem”, a declarat Tudorel Neagu, proprietar aprozar. În plus, mulţi clienţi cumpără în funcţie de aspect. Aşa că magazinele se adaptează. „O parte din merele de Voineşti sunt afânate în interior. Le preferă pe alea care sunt crunchy la interior. Vinem ceea ce se cere pe piaţă pentru a putea supravieţui”, a declarat Tudorel Neagu. Recomandarea autorului: Paradoxul agriculturii României în 2026: suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, dar 60% din legumele din farfurie vin din import. Care sunt explicațiile, ce arată prognozele internaționale și care sunt vulnerabilitățile

Uber Eats revine în România și anunță că extinde serviciile de livrare în Europa. Care sunt celelalte țări

Informația a fost publicată de Financial Times și Reuters, în contextul intensificării competiției pe piața europeană a livrărilor de mâncare, evaluată la miliarde de euro. Pe lângă România, Uber va lansa serviciile de delivery și în Republica Cehă și Grecia, dar și pe piețele din Austria, Danemarca, Finlanda și Norvegia. Compania americană estimează că această extindere va genera venituri brute suplimentare de aproximativ un miliard de dolari în următorii trei ani. Uber Eats revine în România după retragerea din 2020 Revenirea Uber Eats în România este surprinzătoare, având în vedere că serviciul a fost retras în vara anului 2020, atât de pe piața românească, cât și din cea cehă. La acel moment, Uber anunța că își concentrează strategia pe piețele de top, unde serviciul de livrare avea o pondere semnificativă în veniturile globale. Potrivit companiei, piețele din România, Cehia, Egipt, Honduras, Arabia Saudită, Ucraina și Uruguay generau doar 1% din veniturile Uber Eats, dar reprezentau aproximativ 4% din pierderile totale ale diviziei de delivery. Decizia de retragere a fost justificată prin necesitatea unei alocări mai eficiente a resurselor într-o piață extrem de competitivă. Între timp, piața serviciilor de livrare de mâncare din România s-a maturizat considerabil. În prezent, principalii jucători sunt Wolt, Bolt Food, Glovo și Bringo. Revenirea Uber Eats ar putea intensifica concurența și ar putea duce la beneficii directe pentru consumatori, precum prețuri mai competitive și servicii îmbunătățite. Susan Anderson, șefa globală a departamentului de livrări al Uber, a declarat că este momentul „să ridicăm ștacheta, să schimbăm lucrurile și să oferim o valoare mai bună în întreaga categorie”. Decizia de extindere vine la scurt timp după ce Uber a anunțat achiziția diviziei de livrări a companiei turce Getir de la acționarul majoritar Mubadala, tranzacție care consolidează poziția Uber pe piața din Turcia și susține strategia de creștere în Europa.

Peste un milion de mașinării se pregătesc să ne ia slujbele grele. Când vor apărea primii roboți humanoizi și în fabricile din România

Peste un milion de roboți umanoizi ar putea intra în fabricile din întreaga lume în următorii cinci ani, lucrând cot la cot cu oamenii, dar de până la trei ori mai eficient, atrag atenția experții. România va lua și ea exemplul celorlalte țări, a declarat Daniel Costache, consultant Horvath, la emisiunea Income, citează A3CNN. Un studiu făcut de Reveal arată că inteligența artificială se integrează rapid în rutina românilor. De la 47% în 2025, gradul de integrare a AI în viața de zi cu zi a crescut la 68% în 2025, în România. Potrivit sursei citate, românii folosesc inteligența artificială pentru chestiuni mai degrabă triviale: compararea produselor și prețurilor, citirea sau rezumarea recenziilor și recomandări personalizate. În același timp, compania Horvath a realizat un studiu care arată în un milion de roboți umanoizi intră în fabrici până în 2030. Vor munci, într-o primă instanță, cot la cot cu oamenii, dar oricum de trei ori mai eficient decât oamenii. Ar costa în jur de 50.000 dolari per bucată și se amortizează destul de repede. Muncă non stop, fără pauză de masă Întrebarea este: dacă roboții muncesc neîntrerupt 5.800 de ore pe an, ce se întâmplă cu milioane de muncitori slab calificat sau mediu calificat și care sunt acum încă dependenți de job-urile din producție?

Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie BNR: Avem nevoie de acțiuni clare și coordonate în securitatea cibernetică

Transformarea digitală accelerează inovația în sectorul financiar-bancar, însă aduce și riscuri majore care trebuie gestionate prin coordonare instituțională și implementarea eficientă a legislației europene, a avertizat Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie în cadrul Băncii Naționale a României, în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. Procesul accelerat de digitalizare din sectorul financiar-bancar aduce oportunități importante pentru inovare, dar și riscuri semnificative pentru stabilitatea financiară, arată  Ruxandra Rîmniceanu, consilierul strategie în cadrul Băncii Naționale a României. Potrivit specialistului, evaluarea acestor riscuri este reflectată constant în raportul privind stabilitatea financiară al instituției. „Raportul privind stabilitatea financiară constituie răspunsul de bază la aspectele ridicate în prezent, deoarece există în continuare riscuri clasice care se manifestă”, a declarat aceasta. Consilierul a subliniat că dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv inteligența artificială, a contribuit semnificativ la inovarea sectorului financiar-bancar în ultimii ani. În acest proces, mediul privat a avut un rol esențial. „Inteligența artificială a fost unul dintre factorii care au stimulat segmentul inovativ în ultimii patru-cinci ani. Aportul sectorului privat a fost substanțial și are inclusiv implicații în zona securității naționale, având în vedere că sistemele informatice financiare se bazează pe tehnologii noi”, a explicat Rîmniceanu. Conferința România Digitală Ea a atras atenția că integrarea acestor tehnologii trebuie realizată la nivel național, prin colaborarea instituțiilor responsabile de securitatea cibernetică, inclusiv cu sprijinul Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Reprezentanta BNR a subliniat că strategia de dezvoltare a sectorului financiar-bancar este stabilită prin obiectivele băncii centrale și prin implementarea legislației europene, însă există în continuare întârzieri în aplicarea practică a reglementărilor. „Fiecare directivă sau regulament european are o perioadă de aproximativ doi ani pentru transpunere și aplicare, însă România nu a reușit întotdeauna să valorifice acest interval din cauza modificărilor legislative sau a lipsei unor responsabilități clar definite”, a precizat aceasta. În opinia sa, reducerea decalajelor și creșterea nivelului de securitate cibernetică necesită un plan național coerent, cu obiective clare și termene ferme de implementare. „Este esențial să definim clar ce vrem să obținem prin digitalizare și cum corelăm acest proces cu măsurile de securitate cibernetică și protecția infrastructurilor critice. Stabilirea unor responsabilități clare și a unor termene de aplicare ar putea reprezenta primul pas în consolidarea acestui proces”, a concluzionat Ruxandra Rîmniceanu. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Cristea, adjunct al directorului DNSC: „România avansează în securitatea cibernetică, dar implementarea practică rămâne provocarea majoră” Cătălin Vasile, consilier AI în Ministerul Economiei, la EUROPA CONNECT România Digitală: „Suntem pe drumul cel bun, însă mai avem mult de recuperat” Radu Puchiu, Institutul Aspen: „Nu trebuie să construim doar o Românie digitală, ci o Românie dezvoltată, în care tehnologia să joace un rol clar”

Eurovision România 2026: Lista celor zece finaliști ai Selecției Naționale / Fanii vor alege a 11-a piesă care va intra în finală

TVR a anunțat, joi seara, cei zece finaliști aleși de juriul Selecției Naționale, după trei zile de audiții. Alejandro Zandes & Emil Rengle („Bailando Solo”), Alexandra Căpitănescu („Choke Me”), Edward Maya x LavBbe x Costi („Everybody Needs Somebody”), Emy Alupei („Tili Bom”), HVNDS („HVNDS – DOR”), Monica Odagiu („Fereastră Pentru Un Orb”), Olivia Addams („Croco”), Robert Lukian („Fire to the lies”), Vanu („Therapy Enemy”) şi Yguana („Happy Birthday”) sunt cei zece finaliști deciși de juriu. Ce-a de-a 11-a piesă care va intra în finală va fi aleasă de fani. În această cursă intră piesele clasate pe locurile 11-15, într-o procedură distinctă de calificare în finală, denumită „Wild Card din partea publicului”. În acest sens, de joi și până duminică, 15 februarie, la ora 19.00, publicul va putea viziona pe canalul oficial de YouTube al TVR, într-un playlist dedicat, cele cinci piese eligibile: Alexa & Aria Moon – „iELE”, Antonio Pican – „Humans”, Bogdan Medvedi – „Broken Heart”, Impact – „Bengalo” și Wrs – „All The Way”. Ce-a de-a 11-a piesă care se va califica în finala Selecției Naționale este cea care va avea cele mai multe vizualizări pe canalul de Youtube din lista celor cinci. Finala Selecției Naționale va avea loc în studiourile TVR în data de 4 martie. Concursul muzical Eurovision 2026 se va desfășura la Viena, Austria, iar România va participa în data de 14 mai, în cea de-a doua semifinală. Finala Eurovision este programată pentru data de 16 mai.