România și Republica Moldova, consultări bilaterale la București pe tema aderării la UE
Ministrul afacerilor externe al României, Oana Țoiu, a avut consultări la București cu omologul său din Republica Moldova, Mihai Popșoi, aflat în vizită pentru a participa la Reuniunea Anuală a Diplomației Române. În cadrul întrevederii, șefa diplomației române a felicitat autoritățile și cetățenii Republicii Moldova cu ocazia Zilei Independenței, sărbătorită pe 27 august, și a reiterat sprijinul ferm al României pentru parcursul european al Chișinăului. Ce subiecte au fost discutate Pe agenda discuțiilor s-au aflat aspecte privind procesul de aderare la Uniunea Europeană, interconectările energetice și proiectele de infrastructură comune, precum construcția de poduri, electrificarea și reabilitarea căii ferate Iași–Ungheni, dar și consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova. Totodată, cei doi oficiali au abordat măsurile de fluidizare a traficului la frontiera comună și modalitățile prin care România poate sprijini creșterea rezilienței instituțiilor moldovenești. Oana Țoiu a salutat eforturile Chișinăului de a preveni ingerințele externe înaintea alegerilor parlamentare programate pe 28 septembrie și a subliniat că România va continua să sprijine Republica Moldova în consolidarea stabilității democratice.
Dan Tomozei: Pentru chinezi, România reprezenta Occidentul superlativ
Într-o ediție transmisă live de Gândul, jurnalistul Dan Tomozei a discutat despre începuturile relațiilor dintre România și China. El a explicat cum cetățenii chinezi care ajungeau la București vedeau țara noastră drept un simbol. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Tomozei: „Am șansa să-i cunosc pe toți veteranii și români și chinezi care au construit o relație bilaterală după 1949” Tomozei a povestit despre experiențele chinezilor care au venit la studii în România, în anii ’50–’70, și modul în care aceștia priveau țara noastră. „Am șansa să-i cunosc pe toți veteranii și români și chinezi care au construit o relație bilaterală după 1949, când China a programat Republica Populară. Și de la veteranii chinezi am aflat că ei venind pentru prima oară, plecând din China pentru prima oară în anii 50-60-70, venind în România la studii, spuneau ‘noi prima oară ne-am săturat și noi prima oară am simțit că am mâncat venind în România’. România pentru ei reprezenta Occidentul superlativ, inclusiv din perspectiva alimentației.”, a spus Dan Tomozei. „Chinezii s-au schimbat, sunt avizi de tot ce înseamnă produs de import” Jurnalistul a discutat apoi despre transformările rapide ale Chinei. Acest stat a ajuns să își asigure singur resursele. „China astăzi, ca un reper, doar Beijingul are 470 de fast food-uri, McDonald’s și KFC. Este un consum enorm. Chinezii s-au schimbat, sunt avizi de tot ce înseamnă produs de import. Produc absolut tot acolo și atunci au ajuns să producă absolut tot, inclusiv cafea, inclusiv avocado. Au importat din America de Sud semințe, le-au adaptat la mediul lor din sud, în sudul Chinei. Și acum, practic, dacă se supără China și dacă americanii țin neapărat și europenii, cred că ar fi un exercițiu de imaginație ce s-ar întâmpla dacă tot China s-ar închide pentru o jumătate.”, a declarat Tomozei. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
Membri ai Guvernului României, alături de poporul ucrainean de Ziua Independenței Ucrainei
Guvernul României, prin cei doi reprezentanți, a omagiat, la Kiev, sacrificiul militarilor ucraineni și a exprimat solidaritatea față de poporul ucrainean. De asemenea, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, a discutat cu oficiali ucraineni despre posibilitățile de colaborare bilaterale în două domenii: dezvoltarea de produse militare adaptate războiului modern și implicarea României în reconstrucția Ucrainei. Dezvoltarea unor capabilități specifice ale industriei de apărare din România, alături de cea ucraineană, reprezintă o prioritate în cadrul Programului SAFE. Experiența și cunoașterea părții ucrainene, cuplată cu finanțarea oferită de România prin mecanismul SAFE sunt elemente importante pentru realizarea unor achiziții care să dezvolte capacități de producție comune pe teritoriul României. „Participarea industriei și economiei românești la reconstrucția Ucrainei este o prioritate care va aduce beneficii ambelor părți. Prin dezvoltarea infrastructurii care poate întări siguranța și fluidiza tranzitul la frontieră și prin participarea companiilor din România la procesul de reconstrucție odată ce Ucraina va ajunge la o pace justă sunt elemente pe Guvernul le prioritizează și le va dezvolta ca urmare a discuțiilor cu partenerii ucraineni”, transmite Guvernul României, într-un comunicat de presă.
O bancă cunoscută din România dispare de pe piață. Tranzacția a fost finalizată
First Bank intră oficial în grupul italian Intesa Sanpaolo, unul dintre cele mai mari din Europa și cel mai mare din țara de origine. „Suntem bucuroși să vă anunțăm că, începând cu data de 31.10.2025, First Bank S.A. (denumită în continuare First Bank) fuzionează cu Banca Comercială Intesa Sanpaolo Romania S.A. (denumită în continuare Intesa Sanpaolo Romania”. Schimbarea face parte din procesul de integrare în Grupul Intesa Sanpaolo în care First Bank a intrat încă din mai 2024. „Fuziunea marchează un pas important în evoluția parteneriatului nostru, care pune în centrul activității sale nevoile dumneavoastră actuale. First Bank se alătură unei rețele bancare europene de încredere, pentru a vă oferi servicii la standarde înalte. Nu este doar o schimbare de nume, scopul nostru este de a vă susține în fiecare decizie financiară importantă și de a vă oferi produsele bancare de care aveți nevoie. Cu o prezență internațională în 40 de țări, Grupul Intesa Sanpaolo deservește 21,5 milioane de clienți și este recunoscut pentru inovație, stabilitate și servicii de top. Aceeași expertiză și deschidere către clienți se va regăsi și în România”, transmit reprezentanții grupului italian. Consiliul Concurenței a autorizat oficial tranzacția prin care Intesa Sanpaolo SpA a preluat First Bank SA. Grupul Intesa Sanpaolo este activ la nivel global în domeniul financiar-bancar, fiind prezent în 40 de țări și deservind peste 21,5 milioane de clienți. RECOMANDAREA AUTORULUI: Poate Belarus să profite de convorbirea telefonică istorică dintre Trump și Lukașenko? „FANFARONADA și lingușirea, substitut pentru acțiuni reale” Jurnalistul Cornel Nistorescu scrie că petiția unor ONG-iști este o altă formă de trezire a lui Nicușor Dan din „somnul de matematician resemnat” Cine este „NOUL FANTOMAS”, spărgătorul misterios care a făcut ravagii în cartierele milionarilor. “Hoțul acrobat” opera la nivel internațional Ce arată un nou studiu legat de modificările care ar putea apărea la nivelul atmosferei Pământului. Cum arată cel mai sumbru scenariu
Emoționanta poveste a micului pianist din Constanța care a cucerit America. La 7 ani și-a donat bursa unui copil fără posibilități
Talent. Implicare. Perseverență și multe ore de muncă. O poveste în care puterea muzicii schimbă destine și te face să simți lumea cu o altă vibrație și sensibilitate. Luca Uzun – copilul – minune al pianului – este exemplul concret că lumea de astăzi – dincolo de problemele care frământă întreaga omenire – se sprijină și se înalță pe aripile muzicii. Micul pianist a obținut șapte medalii la WCOPA în SUA, iar la numai zece ani, Luca Uzun a transformat pasiunea pentru pian într-un adevărat model de perseverență și talent pentru tinerii din România. Povestea lui Luca, simbolul visurilor care nu cunosc limite Elev al Școlii Gimnaziale nr. 24 „Ion Jalea” din Constanța, Luca a adunat deja prestigiul unui adevărat artist consacrat. La vârsta de doar opt ani, acesta a obținut șapte medalii la prestigiosul World Championships of Performing Arts (WCOPA) din Los Angeles, SUA. Anul acesta, Luca Uzun a obținut Premiul I la PianoArt, adăugând încă o performanță remarcabilă palmaresului său impresionant. Performanțele lui Luca nu se opresc însă la pian. La șase ani, a câștigat „Vocea Mării”, secțiunea canto, iar la șapte ani, premiul obținut la competiția „My Story, Our Lives”, l-a determinat să facă un gest de o noblețe exemplară, donând întreaga bursă unui copil fără posibilități materiale. „Nu contează cât de mic ești dacă ai un vis mare”, este motto-ul care îl ghidează pe Luca în fiecare interpretare, atunci când urcă pe scenă în fața publicului, pentru a expune crezul muzicii. „Luca știe că este susținut necondiționat de familia lui” Astăzi, Luca își continuă studiile de pian și canto la Atelierul de Arte Elis Ayla din Constanța și urmează programele și cursurile școlii „The Crown” în calitate de model, pentru a-și cultiva grația, eleganța și încrederea în sine. În timpul liber, puștiul de zece ani iubește să deseneze, să se plimbe cu trotineta și ca orice copil de vârsta lui, își face puțin timp și pentru jocuri pe Xbox. „Luca este un copil normal, iar noi, ca părinți, ne străduim să gestionăm situația, astfel încât să nu simtă că este diferit de ceilalți, permițându-i să-și urmeze studiile și copilăria în mod firesc, așa cum merită orice copil. Iar el știe că este susținut necondiționat de familia lui”, povestește mama micuțului pianist. „Luca nu resimte ca pe o povară multele ore de muncă care l-au dus la performanță” Luca Mihai Uzun s-a născut la Constanța, pe 25 iulie 2015. Este elev la Școala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea” din Constanța, la clasa doamnei prof. învățător Aurelia Șamata, unde se remarcă prin rezultate deosebite. Pe scena lumii, acest mic pianist-minune din Constanța a început deja să scrie cu sensibilitate și profesionalism o poveste în care muzica unește oamenii și dărâmă barierele de orice fel. „Pasiunea lui pentru muzică a apărut încă de mic. La doar patru ani, a început cursurile de canto cu doamna profesoara Diana Maria Dragomir, revenind un an mai târziu, pentru a-și continua pasiunea pentru pian. La cinci ani, a început studiul pianului, după ce fusese testat la patru ani de profesoara Ayla Calil, care i-a spus că este încă prea mic și l-a invitat să revină la cinci ani. În ziua aniversării sale, evident ca Luca și-a dorit să înceapă studiul pianului așa cum îi promisese Ayla Calil și de atunci drumul său artistic a prins contur. În spatele fiecărei sale performanțe se află nenumărate ore de muncă, însă el nu le resimte ca pe o povară. Pasiunea sa transformă efortul în plăcere, iar fiecare moment în care cântă la pian devine o adevărată relaxare și bucurie. Astăzi, Luca studiază pianul cu o dedicare extraordinară, mergând de trei ori pe săptămână la cursuri, iar legătura lui cu profesoara lui este una deosebită, bazată pe încredere, muncă și respect reciproc. În paralel, Luca urmează cursuri de canto cu Veronica Năstase, dezvoltându-și și talentul vocal la acelasi atelier. Dincolo de muzică, Luca este și model, mergând și în această direcție cu dedicare și seriozitate”, a povestit pentru Gândul mama lui Luca. Performanțele lui Luca, recunoscute pe plan internațional la șapte ani a câștigat premiul de 1200 de dolari la concursul „My Story, Our Lives”, cu un proiect prin care propunea ca toți copiii să aibă acces gratuit la studiul unui instrument muzical în școli. Banii i-a donat unui copil fără posibilități, care și-a dorit să cânte la pian; la opt ani a devenit semifinalist WCOPA (World Championships of Performing Arts), a câștigat 7 medalii la pian și parcursul lui se poate observa in documentarul Road to WCOPA disponibil pe canalul sau de Youtube. în 2025, la nouă ani, Luca a câștigat PianoArt, un concurs de prestigiu, aflându-se pe scena galei laureaților. Multe premii de excelență printre care și la Pianistii Romaniei. Talentul și determinarea sa i-au adus locul în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, ediția 2025, derulată la nivel național de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Sursă galerie FOTO: Arhivă personală Luca Mihai Uzun RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ministerul Educatiei se plange ca nu are bani, dar Daniel David a gasit 10 miliane de euro pentru a-i dona RepubliciiMoldova
„Oamenii de știință din Republica Moldova și România” vor implementa peste 60 de proiecte bilaterale de cercetare, care acoperă domenii precum sănătate, cultură, climă, hrană sau bioeconomie. Valoarea tuturor proiectelor se ridică la zece milioane de euro, au anunțat sâmbătă, 23 august, la Chișinău, ministrul român al Educației, Daniel David, împreună cu omologul său, Dan Perciun. Potrivit ministrului de la București, cele 62 de proiecte se adaugă altor 38 aflate în derulare. „Sunt proiecte de cercetare complexe, adică lucruri cu care ne confruntăm astăzi și probleme cu care ne confruntăm și în România, cu care vă confruntați și în Republica Moldova, cărora încercăm să le căutăm soluții. Convingerea noastră este, dacă lucrăm împreună, punem competențele împreună, reușim să găsim soluții inovative, poate disruptive pe alocuri, prin care să reușim nu doar să rezolvăm probleme, ci să progresăm în acest proces”, a declarat Daniel David. Proiecte româno-române Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a precizat că, în ultimii patru ani, cercetătorii de pe ambele maluri ale Prutului au implementat sau realizează 100 de proiecte în total. „Este o inițiativă foarte importantă, o dovadă a colaborării tot mai strânse pe sectorul cercetării între țările noastre și un rezultat palpabil pentru cercetătorii din Republica Moldova. Inițiativa asigură acces pentru cercetătorii noștri la infrastructura de cercetare din România pentru a participa în aceste proiecte comune și a-i face mai puternici, mai buni, cu șanse mai mari să accesăm ulterior, la fel împreună, proiecte europene de cercetare. Ambiția noastră este să deschidem finanțarea europeană semnificativă pentru cercetători din R. Moldova, iar aceste proiecte bilaterale sunt o bună ocazie pentru a ne crește capacitățile”, a spus ministrul Dan Perciun. Reeducare pentru „ruși” La aceeași conferință de presă, ministrul de la Chișinău a reiterat că, grație colaborării dintre R. Moldova și România, 200 de elevi vorbitori de limbă rusă se află la o tabără din Iași, unde au ocazia să-și îmbunătățească nivelul de competență lingvistică, precum și să descopere România. De asemenea, deja al doilea an, peste 100 de profesori care predau limba română în școlile cu predare în limba rusă merg la universități din România pentru a-și perfecționa metodele de predare. Recomandarea autorului: La Broșteni, nu a stat de vorbă cu localnicii. Peste Prut, Bolojan ciocnește și petrece la Festivalul Tezaur Național. I-a cântat și un ansamblu
Republica Moldova cumpără, avantajos, peste 50% din energie de la români. Noi importăm de la moldoveni, la prețul pieței, grâu, mobilier și vin
Premierul Ilie Bolojan a mers, sâmbătă, în Republica Moldova, în prima sa vizită oficială peste hotare, în calitate de șef al Executivului. Întâmpinat la Chișinău de omologul său Dorin Recean, cei doi oficiali au susținut împreună și câteva declarații. Așa am aflat că Moldova cumpără din România peste 50% din consumul de energie, la preț avantajos. Vizita de lucru de la Chișinău, a premierului Ilie Bolojan, a dezvăluit o altă manieră în care România își ajută frații de peste Prut, în afara suportului acordat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Potrivit premierului Dorin Recean, moldovenii cumpără de la români energie ieftină. Peste 50% din consumul de energie al Moldovei este luat din România. „Vă mulțumim că ne ajutați în procesul nostru de a deveni independenți energetic! Luăm din România peste 50% luăm din energia noastră, la prețuri avantajoase, și construim împreună linii de interconexiune pentru securitatea noastră energetică. O treime din exporturile noastre sunt cumpărate de România.” În timpul acesta, țara noastră cumpără de la moldoveni „grâu, mobilier și vinuri”, la prețul pieței. Ca să nu mai vorbim de cele peste „1600 de companii românești care oferă locuri de muncă” în Republica Moldova. „O treime din exporturile noastre sunt cumpărate de România. De la conductoare electrice, grâu, mobilier și, desigur, vinuri. Republica Moldova are în România o piață de export foarte importantă. Peste 1600 de companii cu capital românesc oferă locuri de muncă aici, în Republica Moldova. Viitorul se construiește nu se ghicește”, a mai spus Recean. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan, în Republica Moldova: „Am construit aici, poduri, școli și grădinițe”/Recean: „Luăm din România peste 50% din energia noastră” Maia Sandu l-a dus pe Nicușor Dan la Festivalul Lupilor și al Zamei. Bolojan merge la Festivalul Tezaur Național și la o casă de cultură dintr-un sat
Europa cere lui Trump să trimită avioane de luptă în România pentru sprijinul Ucrainei
Mai multe state europene îi solicită președintelui Donald Trump să trimită avioane de luptă americane în România, ca parte a angajamentelor de securitate promise de Statele Unite pentru oprirea conflictului din Ucraina, scrie publicația The Times. Comandanți militari europeni discută despre posibilitatea amplasării unor avioane F-35 în România, unde NATO ridică cea mai mare bază aeriană din Europa. Obiectivul acestei mișcări este descurajarea Rusiei de la o nouă ofensivă asupra Ucrainei. Donald Trump a spus luni că nu vrea să trimită de avioane americane direct în Ucraina, dar a precizat că este dispus să ofere sprijin „aerian” în cadrul garanțiilor de securitate promise de Washington. După întâlnirea de luni de la Casa Albă, la care au participat Volodimir Zelenski și mai mulți lideri europeni, comandanții militari s-au reunit la Washington pentru stabilirea detaliilor legate de implicarea Statelor Unite. Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al Statelor Unite, i-a primit pe omologii săi din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia pentru a discuta aceste planuri, relatează The Times. În prezent, NATO desfășoară misiuni de poliție aeriană deasupra Mării Negre de la baza Mihail Kogălniceanu din România. Pe lângă prezența avioanelor de luptă americane pe teritoriul României, țările europene cer asigurări privind accesul la sateliții americani pentru GPS și recunoaștere în Ucraina. De asemenea, ei vor angajamente pentru furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană Patriot și NASAMS, care ar fi capabile să intercepteze atacurile rusești. Țările europene mai cer, de asemenea, permisiunea de a folosi avioane de spionaj deasupra Mării Negre.
De ce este important ca România să reducă deficitul bugetar? Explicațiile ministrului Finanțelor
Alexandru Nazare avertizează că țara noastră se confruntă de mai mulți ani cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. „În ultimii ani, România a avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În pandemie, toate statele și-au crescut cheltuielile pentru a sprijini populația și economia. Diferența este că, în timp ce alte țări au retras treptat aceste măsuri, reducându-şi totodatǎ şi deficitele, România a rămas cu un deficit ridicat – dar nu din cauza pandemiei, ci din cauza unor probleme mai vechi. Cheltuim permanent mai mult decât încasăm și colectăm mai puține venituri decât ar trebui”, a scris Nazare pe pagina sa de Facebook. Ministrul atrage atenția că un deficit bugetar mare are consecințe directe asupra cetățenilor: „mai multă datorie publică, costuri mai mari cu dobânzile – care sunt plǎtite din taxele noastre – şi mai puțini bani disponibili pentru drumuri, spitale, școli sau investiții care să creeze locuri de muncă şi alte oportunitǎți”. „Cu o medie de peste 7%, România se află departe de respectarea pragului european de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. Reducerea deficitului nu este doar o chestiune tehnică sau un obiectiv al Guvernului. Este despre cum asigurăm stabilitate, credibilitate și șansa unei economii sănătoase pe termen lung, care să ofere oportunități pentru toți românii”, a adăugat el. Nazare susține că măsurile fiscal-bugetare anunțate de Guvern sunt decisive: „corectează dezechilibrele, restabilesc încrederea investitorilor și reduc costurile de finanțare ale statului. Cu alte cuvinte, fiecare leu cheltuit va merge mai mult către dezvoltare şi un nivel de trai mai bun pentru toți și mai puțin către plata dobânzilor.”. „Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid și pentru a asigura o creștere economică mai rapidă și mai sănătoasă”, a conchis ministrul Finanțelor.
București vs Atena: Care oraș are costurile de trai mai mici în 2025
București vs Atena: Primul oraș este capitala unei țări post-comuniste din Europa estică, cu o climă temperată, iar al doilea oraș este capitala unei țări balcanice din Europa sud-estică, cu o climă subtropicală. România este o țară în dezvoltare, cu o economie mixtă, situându-se pe locul 12 la PIB în UE și pe locul 7 la putere de cumpărare, dar cu deficit mare. Grecia este o țară dezvoltată, cu o economie avansată și în creștere. În urmă cu 10 ani, aceasta era în prag de incapacitate de plată. Acum, este a 50-a putere economică a lumii, a 16-a din UE și a 54-a la putere de cumpărare, la nivel global. Două țări, două economii, două povești La 35 de ani de la revoluția anti-ceaușistă din 1989, România depune eforturi pentru reforme structurale și întărirea instituțiilor. Dintr-un fost stat comunist aflat într-o îndelungată tranziție spre democrație și capitalism, partidele liberale aflate la guvernare încearcă să-l transforme într-un stat de drept, deplin integrat în spațiul euro-atlantic. Pe de altă parte, Grecia stă mai bine pe plan democratic, la 51 ani de la căderea juntei militare, dar încă are probleme sociale după criza economică din 2009-2018. Spre deosebire de România care a devenit un stat comunist după cel de-al Doilea Război Mondial, Grecia a fost printre țările care au primit ajutor în cadrul Planului Marshall, ba chiar a respins comunismul în războiul civil dintre anii 1946 și 1949. România a crescut în ultimii 20 ani într-uin centru pentru tehnologia mobilă, producția de electronice, securitate cibernetică și cercetare în domeniul hardware, devenind lider în domenii de IT și producția de motoare auto, iar Bucureștiul tinde să devină un mare centru financiar și industrial în estul Europei. Grecia, ca membru fondator OECD și membru al BSEC (Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră), are o economie bazată în proporție de 80% pe servicii, 16% pe sectorul industrial și 4% pe producția agricolă. Cele mai importante domenii sunt turismul, telecomunicațiile și navigația. Grecia este a șaptea cea mai vizitată țară din UE și a 13-a din lume, cu peste 30 de milioane de turiști anual. Potrivit Numbeo, costurile de trai din Atena sunt cu 23,6% mai mari decât în București, excluzând chiriile. Chiriile din Atena sunt cu 19,1% mai mari decât în București. Și mersul la restaurant este mai costisitor în Atena: cu 16,3% mai mult. Prețurile din magazine sunt cu 26,9% mai mari decât în București. Puterea de cumpărare locală din Atena este cu 27,2% mai mică în comparație cu cea din București. Pentru a trăi în Atena de unul singur și a acoperi costurile de trai esențiale, ai avea nevoie de un salariu de 831,8 euro (echivalentul a 4.211,5 lei). Excluzând chiria, în cazul în care vrei să-ți întemeiezi o familie, trebuie să ai un salariu de 2.907,2 euro (14.719,8 lei) pentru a întreține o familie alcătuită din patru persoane: bărbatul, soția și doi copii. Un bucureștean singur are nevoie în medie de un salariu lunar de 3.491,6 lei pentru a face față costurilor, excluzând chiria, iar o familie de patru persoane, pentru a fi întreținută, are nevoie de un venit lunar de 12.230,3 lei în total. Prețuri comparate În mare, produsele alimentare și băuturile alcoolice sunt mai scumpe la greci. Însă, portocalele, apa plată și țigările de tutun sunt mai ieftine în Grecia. Meniu de restaurant București: 60 de lei – 11,85 euro Atena: 75,95 lei – 15 euro Meniu McDonalds București: 35 lei – 6,91 euro Atena: 50,63 lei – 10 euro Bere locală (0,50 ml) București: 15 lei – 2,96 euro Atena: 25,32 lei – 5 euro Bere de import (0,33 ml) București: 16 lei – 3,16 euro Atena: 25,32 lei – 5 euro Cafea Cappucino București:14 lei – 2,77 euro Atena: 18,75 lei – 3,70 euro Cola sau Pepsi (0,33 ml) București: 10 lei – 2 euro Atena: 10,67 lei – 2,11 euro Apă (0,33 ml) București: 9,81 lei – 1,94 euro Atena: 2,85 lei -0,56 euro Lapte (1 litru) București: 7,73 lei – 1,53 euro Atena: 8,34 li – 1,65 euro Pâine albă (500 grame) București: 5,98 lei – 1,18 euro Atena: 6,12 lei – 1,21 euro Cofrag cu 12 ouă București: 15,45 lei – 3,05 euro Atena: 21,89 lei – 4,32 euro 1 kg Brânză locală București: 41,60 lei – 8,22 euro Atena: 64,87 lei – 12,81 euro 1 kg mere București:6,02 lei – 1,19 euro Atena: 9,80 lei – 1,94 euro 1 kg banane București: 7,45 lei – 1,47 euro Atena: 9,27 lei – 1,83 euro 1 kg portocale București:7,55 lei – 1,49 euro Atena: 6,78 lei – 1,34 euro 1 kg roșii București: 11,39 lei – 2,25 euro Atena: 10,23 lei – 2,02 euro 1 kg cartofi București: 4,43 lei – 0,88 eurocenți Atena: 6,31 lei – 1,25 euro O sticlă medie de vin București: 35 lei – 6,91 euro Atena: 44,81 lei – 8,85 euro Pachet de 20 țigări Malboro București: 28,25 lei -5,58 euro Atena: 25,32 lei – 5 euro Transportul public: un bilet pentru o călătorie București: 5 lei – 0,99 eurocenți Atena: 6,08 lei – 1,20 euro Abonament lunar la transportul public București: 100 lei – 19,75 euro Atena: 151,90 lei – 30 euro Taxi București: 3 lei – 0,59 eurocenți Atena: 20,25 lei – 4 euro 1 litru de gaz București: 7,25 lei – 1,43 euro Atena: 9,14 lei – 1,81 euro Mașină Volkswagen Golf București: 125.000 lei – 24,687 euro Atena: 126.581 lei – 25.000 euro Întreținere/utilități lunare – Electricitate, căldură, apă, gunoi pentru un apartament de 85 metri pătrați București: 774 lei – 152 euro Atena: 927 lei – 183 euro Abonament lunar la telefonie mobilă București: 38 lei – 7,56 euro Atena: 117 lei – 23 euro Abonament lunar la internet București: 49,81 lei -9,81 euro Atena: 153,69 lei – 30,35 euro Abonament lunar la un club de fitness București: 233 lei – 46 euro Atena: 243 lei – 48, 19 euro Bilet la cinema București: 40 lei – 7,90 euro Atena: 45,57 lei – 9 euro O