România salvează industria de armament a Germaniei
Din 17 miliarde de euro contractate prin acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE) – 2026 – 2030, 5,6 miliarde de euro merg către de armament Rheinmetall. Un colac de salvare pentru gigantul german pe care îl bântuia falimentul și care a început acum să facă angajări pe bandă rulantă. Între timp, industria de armament românească a fost aproape pusă pe butuci, iar puținii muncitori rămași în companiile de stat din componența Romarm sunt neplătiți cu lunile. Loading … Cea mai controversată achiziție de după 1989 Trecut pe repede înainte prin Parlament, doar în Comisiile de Apărare și fără o dezbatere aplicată, SAFE a generat vii discuții în spațiul public din cauza lipsei de transparență a acestui contract gigant de aproape 17 miliarde de euro. Deși ne împrumutăm cu miliarde de euro care vor fi rambursate de copiii și nepoții noștri, autoritățile nu au reușit să explice pe înțelesul românilor ce dobânzi vor fi plătite începând cu anul 2035 și de ce a fost nevoie de asemenea achiziții uriașe de armament, despre care mulți specialiști avertizează că vor fi depășite tehnic în relativ scurt timp. S-a cerut chiar în mod public intervenția procurorilor și anchete detaliate care să verifice procedurile de achiziție. În centrul scandalului se află mai ales gigantul german din industria de armament Rheinmetall. Germania nu a aprobat acest program de 45 de ani cu finanțare europeană. În schimb, economia ei are de câștigat în mod direct, prin crearea a noi zeci de mii de locuri de muncă la Rheinmetall, care trebuie să onoreze contractele încredințate și de România. Odată cu scandalul achizițiilor SAFE, au revenit în atenția publică atât strategiile greșite ale Armatei în ceea ce privește achizițiile de amament, cât și răsunătoarele dosare de corupție, mai vechi sau mai noi, din acest domeniu. În vreme ce cele aproape 6 miliarde de euro care vor fi plătite Rheinmetall revigorează economia germană, angajații români din industria de armament ies în stradă pentru întârzierile regulate la plata salariilor, veniturile mici (mulți angajați sunt plătiți cu salariul minim pe economie) și lipsa contractelor. Asta în vreme ce Polonia, cu un contract similar SAFE, va înființa 10.000 de firme poloneze pentru a onora contractele de producție de armament. Controversele din jurul SAFE sunt comparabile doar cu scandalul legat de mega-proiectul eșuat cu americanii de la Bechtel. Rheinmentall angajează 10.000 de oameni anual Pentru a ține pasul cu cererea bruscă a producției de armament, mai ales grație obținerii contractelor din SAFE gigantul Rheinmetall angajează în jur de 10.000 de oameni pe an, scria în august presa germană. CEO-ul companiei, Armin Papperger (foto jos), a declarat că în timpul celui de-al doilea trimestru, compania a primit peste 160.000 aplicații în urma anunțurilor de recrutare. Anunțurile de recrutare ale companiei au generat un interes uriaș pe piața muncii din Germania, afectată de o criză economică severă, alimentată de concedierile colective, de zeci de mii de oameni, mai ales în industria auto. Armin Papperger, CEO Rheinmetall Comenzile gigantului german au explodat Strategia de recrutare agresivă este un răspuns direct la creșterea exponențială a contractelor militare. Portofoliul de comenzi al Rheinmetall a crescut la 80.4 miliarde de euro la finalul celui de-al doilea trimestru, o creștere cu 44% comparativ cu anul precedent. În egală măsură, planurile de expansiune ale gigantului militar vizează, pe lângă investiția masivă în resurse umane, și dezvoltarea infrastructurii, precum și securizarea lanțurilor de aprovizionare, a mai explicat Papperger. Presa din Germania salută decizia României de a acorda companiei Rheinmetall contracte de 5,7 miliarde euro Aceste investiții strategice se reflectă deja în rezultatele financiare strălucite ale companiei. Astfel,veniturile din al doilea trimestru pe 2026 au crescut cu aproape 70%, până la 3.29 miliarde de euro, în vreme ce veniturile totale pentru prima jumătate a anului au crescut cu 39%, până la 5.5 miliarde de euro. Mai mult, profitul operațional pentru al doilea trimestru a evoluat 562 milioane de euro, mai mult decât dublu, grație unui mix inspirat de calitate a produsului și volume mai mari de producție. SAFE, nu foarte „safe” pentru industria noastră de apărare Într-un tablou discordant față de Germania se află situația critică din România în ceea ce privește înzestrarea Armatei și condițiile precare în care muncesc angajații din industria locală de apărare. Cunoscutul jurnalist Doru Bușcu apreciază că este vorba de o „alocare greșită, pripită, politică și interesată a banilor” din SAFE. Acesta a dat detalii în legătură cu anchetele făcute de publicația Cațavencii referitoare la deciziile strategice greșite ale Armatei Române privind achizițiile de armament. Doru Bușcu Jurnalistul susține că o mare parte din contractele alocate Franței și Germaniei se puteau face foarte bine în țară. Aici este alocarea greșită, pripită, politică și interesată a banilor. Ideea este că, reanimând industria națională de apărare, puteai să ai un impact semnificativ în PIB.Am făcut calcule, ani de zile, și am scris de lucrurile astea. Au fost proiecte importante.Toate aceste blindate se puteau face în țară. Nu e nevoie să sudeze șantierele din Hamburg carcase de tancuri și de blindate. Se poate face la noi. Sigur că tehnologia fină, pe care o introduci acolo, aia se poate să vină două geamantane. S-a rezolvat toată Armata română cu microcipuri. Dar lucrurile grele, brute, simple, pot fi făcute aici, a declarat Bușcu în studioul Gândul. O mare vulnerabilitatea pentru securitatea României este resursa umană, a mai spus acesta. Un alt aspect alarmant este și nivelul ridicat de corupție care însoțesc achizițiile Armatei, așa cum arată cele mai recente dosare de corupție instrumentate de DNA. Protest spontan la Carfil, filială a Romarm Lipsa de grijă a decidenților pentru oamenii din producția de armament este ilustrată de protestele de dată recentă ale acestora. Astfel, peste 200 de muncitori au protestat spontan pe 27 august, la fabrica de armament și muniții Carfil Brașov. Ei au întrerupt lucrul pentru două ore, nemulțumiți că plata salariilor a întârziat peste 10 zile. Angajații de la Fabrica de pulberi Făgăraș au declanșat și ei o grevă spontană. Muncitorii de la Carfil Brașov, sucursală Romarm din subordinea Ministerului Economiei, se plâng că nu și-au primit salariile și bonurile de masă,
Irineu Darău, ministrul Economiei. S-a rezolvat: „Romarm redevine o companie credibilă și bancabilă
Irineu Darău, ministrul Economiei, a anunțat că situația contabilă de la ROMARM a fost rezolvată. Compania poate accesa finanțări și poate fi „un pilon de bază în Programul SAFE”. Romarm redevine o companie credibilă și „bancabilă”, susține ministrul. Declarația ministului USR vine la puțin timp după ce directorul general al Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, îl acuza pe colegul său de partid și guvern, ministrul Apărării, Radu Miruță, de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale” și cerea judecarea acestuia. Raport de ministru „La preluarea mandatului de ministru, la finalul lunii decembrie, am găsit o situație inacceptabilă la C.N. ROMARM S.A.: situațiile financiare pe anul 2024 erau complet blocate și neaprobate, din cauza unor rezerve serioase semnalate în raportul auditorului. (…) După luni de muncă intensă alături de secretarii de stat și echipele din minister, am reușit să deblocăm această situație”, a anunțat miercuri Irineu Darău. ROMARM și-a refăcut situațiile financiare El susține că ROMARM și-a refăcut situațiile financiare conform standardelor și că a semnat mandatul pentru ședința A.G.O.A., în vederea aprobării rezultatelor pentru anii 2024 și 2025. Ministrul Economiei arată că în acest fel Romarm redevine o companie credibilă și „bancabilă”, poate accesa programe de finanțare solide și poate susține direct fabricile din subordine, în care este acționar. „O structură financiară sănătoasă este esențială pentru ca Romarm să fie un pilon de bază în Programul SAFE, cât și în celelalte programe de finanțare internaționale și naționale pentru industria de apărare”, mai spune ministrul. Programul „Nucleu” Ministerul a început și plățile pe programul de menținere a capacităților de producție în industria de apărare – așa numitul program „Nucleu”. „Tocmai le-am mai trimis o adresă pentru a se asigura că nu mai există întârzieri suplimentare în alocarea sumelor din Nucleu, fiindcă oamenii sunt foarte importanți și chiar au nevoie să își primească salariile, după atâta timp”, adaugă Darău. El spune că așteptarea lui de la Programul SAFE și din alte prezente și viitoare programe de înzestrare este extrem de ridicată: „Nu ne dorim doar finanțare și liste de cumpărături, ci o transformare profundă și reală a industriei de apărare. Urmărim cu consecvență reindustrializarea, modernizarea, retehnologizarea și creșterea competitivității României la nivel internațional”, zice Darău. Recomandarea autorului: Șeful Romarm cere judecarea lui Radu Miruță pentru înaltă trădare
Răzvan Pîrcălăbescu, șeful Romarm, întâlnire cu Simion la BSDA. Declarații explozive: „Romarm este compania tuturor românilor”
George Simion n-a ratat ocazia. A mers la cea mai mare expoziție de arme din regiunea Mării Negre, Black Sea Defense, Aerospace and Security (BSDA). Șeful Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu a salutat decizia. El a postat pe rețelele sociale imagini de la vizita „domnilor deputați George Simion și Mircia Chelaru, alături de care am discutat despre toate capabilitățile care se produc în România”. Într-o intervenție la Digi24, Răzvan Pîrcălăbescu a afirmat că SAFE este un program bun. Declarația venind în contextul în care președintele AUR a acuzat coaliția, la începutul lunii, că a făcut „un jaf de proporții gigantice” în cazul contractelor din cadrul SAFE. Postare strategică În postarea de pe Facebook, șeful Romarm a transmis că a discutat cu George Simion și Mircia Chelaru despre programul SAF. Este un program extrem de bun pentru industria de apărare. Iar pentru a se atinge potențialul, producția trebuie să se facă într-un procentaj cât mai mare în companiile românești”. „Astfel, am discutat deja cu companiile care au câștigat acest program. Le-am transmis că transferul de tehnologia și cooperarea industrială trebuie făcute la Romarm, zice Pîrcălăbescu. Răzvan Pîrcălăbescu: „Voi fi o voce puternică” Voi fi o voce puternică până când acest lucru se va realiza în România, iar cine încearcă să distrugă companiile românești va avea o mare problemă!, se mai arată în postare. Contactat de Digi24, Răzvan Pîrcălăbescu și-a reiterat punctul de vedere privind SAFE și a oferit lămuriri despre faptul că Romarm nu are niciun contract semnat direct. „Să știți că eu am transmis de fiecare dată că programul SAFE este un program foarte bun. Trebuie să facem o mare parte de cooperare industrială. Aceasta este singura problemă și noi ne dorim ca peste 90%, sau chiar 100% dacă se poate, să rămână ca investiții în România. Programul SAFE, repet, este un program foarte bun. Dacă deputații de la un anumit partid și-au dorit să vină să viziteze standul Romarm, Romarm fiind compania tuturor românilor, adică a celor 20 de milioane de români. Este o companie de stat. Noi îi primim cu mare drag pe toți și avem nevoie de sprijinul tuturor în Parlament pentru a modifica anumite lucruri legislative și anumite probleme care au fost lăsate de-a lungul timpului. Noi nu avem niciun contract semnat direct. Am discutat cu partenerii care au câștigat programul SAFE și cu siguranță vom face o parte de cooperare industrială la Romarm, dar și la membrii OPIA. Știți că eu sunt și președintele Organizației Patronale Industriale din Apărare. Un contract direct cu Romarm nu există. Răzvan Pîrcălăbescu a postat fotografii și cu Nicușor Dan Va exista o colaborare între aceste companii și Romarm, dar și către companiile membrii OPIA. Diferența este ca și cum dumneavoastră ați avea un contract astăzi și ați decide dumneavoastră ce să faceți cu banii sau o persoană terță ar avea un contract și v-ar subcontracta pe dumneavoastră”, a afirmat șeful Romarm. Răzvan Pîrcălăbescu a subliniat că a postat fotografii și de la întâlnirea cu președintele Nicușor Dan: „Îl apreciez foarte mult pe domnul președinte. Chiar ne-a sprijinit foarte mult pe partea de industrie de apărare, am avut anumite blocaje și ne-a sprijinit”. Recomandarea autorului: Nicușor Dan, după vizita la BDSA: Avem responsabilitatea să mărim alocările în zona de apărare Nicușor Dan vizitează expoziția internațională „Black Sea Defense, Aerospace and Security”. Președintele a venit la eveniment însoțit de fiul său
Miruță respinge acuzațiile privind programul SAFE: Le-am apăsat exact buba unde ascundeau infecția
„Le-am apăsat exact buba unde ascundeau infecția, iar reacția a venit imediat: au scos răgușitele voci de serviciu”, a scris ministrul Radu Miruță pe pagina oficială de Facebook. Reacția vine după ce managerul general al Romarm și președintele Organizației Patronale Industria de Apărare, Răzvan Pîrcălăbescu, l-a acuzat de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale”, într-o intervenție televizată. Miruță a respins afirmațiile potrivit cărora Ministerul Apărării ar decide direct firmele sau locațiile de producție din programul SAFE. „Ministerul Apărării nu decide nici firmele, nici locațiile proiectelor SAFE. Apărarea stabilește doar specificațiile tehnice. Apoi, alte instituții ale statului analizează unde pot fi produse echipamentele cu cerințele Armatei. Dar cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire, într-o ultimă încercare de a-și păstra controlul asupra banilor publici, așa cum au făcut zeci de ani”, a precizat el. Ministrul mai susține că în jurul programului SAFE au apărut atacuri publice motivate de pierderea influenței asupra modului în care erau gestionate contractele din industria de apărare. „Cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire”, a mai afirmat acesta. Referindu-se direct la Răzvan Pîrcălăbescu, ministrul a făcut trimitere la perioada în care a condus Ministerul Economiei, afirmând că a sesizat nereguli privind conducerea Romarm. „Când eram la Economie, l-am trimis la DNA pe directorul de la Romarm. Rapoartele arătau clar: ajunsese în funcție pe baza unor documente care nu ar fi trecut nici de verificarea formală a dosarului Mai mult, ocupa simultan poziții incompatibile – în industria de apărare și în structura responsabilă de comerț exterior”, a declarat Miruță. Miruță vorbește despre existența unei rețele de influență în companiile de stat „O rețea întreagă, legată în același punct de comandă, a orchestrat situații absurde: subalterni puși în comisii care își numeau apoi în funcția de deasupra proprii superiori. Așa a ajuns și Pîrcălăbescu, din șef de cabinet al ministrului PSD al Economiei, Radu Oprea, director la Romarm – în subordinea aceluiași ministru”, a afirmat ministrul, susținând că astfel de practici au dus la „bani în buzunarele unora și degradare în companiile statului”. În opinia sa, reacțiile din prezent sunt consecința încercărilor de a reforma sistemul. „Ca ministru al Economiei am început să destructurez această rețea care a blocat industria de apărare. De aici și reacțiile. Sunt zgomotoase, dar goale: în spatele acuzațiilor nu există argumente”, a mai spus Miruță. „O schimbare majoră față de trecut” El susține că programul SAFE schimbă radical modul de funcționare al industriei de apărare. „Prin SAFE, 60% din ceea ce va primi Armata se va produce în România. Este o schimbare majoră față de trecut, când se cumpăra direct din afară. Acum, companii din Franța și Germania nu mai livrează doar produse – vin în România, construiesc capacități de producție, angajează oameni și plătesc taxe aici. Asta încă nu le vine să creadă celor care ‘orchestrau’ contractele înainte: că am impus un exemplu, pe care le va fi greu în viitor să îl ocolească – plătim dacă din acești bani se produce fizic în România. Ceea ce Romarm nu a reușit, deși are miliarde în conturi nefolosite pe care nu este în stare să le utilizeze pentru investiții, începe să se întâmple prin SAFE”, a transmis Miruță. „Ce fac ei acum nu e nici despre prostie, nici despre faptul că se uită umiliți cum s-a reușit ceea ce ei n-au reușit. Este despre pierderea controlului asupra unui sistem opac pe care l-au tot crescut și stăpânit, în care incompetența era recompensată, iar banii publici erau direcționați”, a încheiat Miruță. Programul SAFE (Security Action for Europe) este o inițiativă a Uniunii Europene estimată la aproximativ 150 de miliarde de euro, din care României îi revin circa 16,6 miliarde de euro. Prima etapă a proiectelor, de peste 8,3 miliarde de euro, a fost deja transmisă spre aprobare.
Șeful Romarm cere judecarea lui Radu Miruță pentru înaltă trădare
Declarații extrem de dure în interiorul industriei de apărare. Directorul general al Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, îl acuză pe ministrul Apărării, Radu Miruță, de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale”. Șeful Romarm a lansat un atac frontal la adresa ministrului Apărării, în direct, în care a pus sub semnul întrebării modul în care sunt gestionate interesele industriei de apărare din România. Afirmațiile vin pe fondul tensiunilor legate de programul SAFE. „Eu cred că Miruță ar trebui să fie judecat pentru înaltă trădare și subminare a economiei naționale. Acest domn Miruță și-a bătut joc de tot ce înseamnă industrie de apărare, atât cât a fost el Ministru al Economiei, cât și este Ministru al Apărării. Și-a bătut joc de toate companiile românești din industria de apărare. Când a fost ministru, le-a privat de toți banii pentru investiții, iar acum a încercat sabotarea lor. Ați văzut și dumneavoastră prin toate declarațiile pe care le-a avut. Eu cred că asta ar trebui să facem în România, ca să nu se mai ajungă la astfel de subiecte”, au fost declarațiile date de Răzvan Pîrcălăbescu, manager al Romarm, la Antena 3 CNN. Relația dintre Miruță și managerul Romarm este deja complicată. În trecut, ministrul Radu Miruță a sesizat DNA în legătură cu numirea lui Pîrcălăbescu la conducerea Romarm, într-un caz legat de presupuse nereguli privind experiența profesională. Programul SAFE, de miliarde de euro În centrul disputei se află programul SAFE , prin care România are acces la aproximativ 16,7 miliarde de euro pentru investiții în apărare. SAFE este un instrument al UE care oferă împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre ale UE să își sporească în mod rapid și semnificativ investițiile în domeniul apărării prin achiziții publice în comun. Pentru România, programul ar trebui să acopere înzestrarea Armatei, investiții în infrastructură cu rol militar, dezvoltarea industriei naționale de apărare. România a obținut a doua cea mai mare alocare din cadrul Programului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, după Polonia, conform MApN. Cazul Beretta Tensiunile nu sunt izolate. În ultimii ani, mai mulți actori din industrie au criticat modul în care statul gestionează contractele de apărare, inclusiv în relația cu mari producători internaționali precum Beretta. Gigantul italian Beretta a criticat recent modul în care Ministerul Apărării Naționale gestionează programul de armament individual finanțat prin SAFE. Compania reclamă lipsa totală de transparență și avertizează că o eventuală alegere a unui furnizor american ar putea încălca regulile europene și obiectivele strategice ale UE. „Nouă luni fără un proces transparent Regulamentul SAFE a intrat în vigoare la 29 mai 2025. România a obţinut ulterior o alocare de 16,7 miliarde de euro în împrumuturi SAFE şi a adoptat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 62/2025 la 20 noiembrie 2025, pentru a stabili cadrul juridic şi procedural naţional de implementare a programului. Au trecut 11 luni de la intrarea în vigoare a cadrului SAFE, timp suficient pentru o evaluare temeinică, competitivă şi comparativă a tuturor opţiunilor disponibile. Totuşi, nicio procedură competitivă formală nu a fost iniţiată. Beretta a primit Cererea de Informaţii (RFI) a României anterior adoptării OUG nr. 62/2025, care stabileşte cadrul juridic şi financiar specific ce guvernează această achiziţie.” Citește mai mult AICI.
ROMARM are o nouă conducere. Răzvan Marian Pîrcălăbescu și George Adrian Teotoc, noii directori/ Poziția Ministerului Economiei
Răzvan Marian Pîrcălăbescu, ales în funcția de Director General, și George Adrian Teotoc, Director Economic, au fost aleși pentru a conduce ROMARM cu mandate pentru următorii 4 ani. UPDATE: Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află compania, a reacţionat arătând că, potrivit procedurii de selecţie, ”autoritatea tutelară este informată despre rezultat, dar nu aprobă direct candidatul”. ROMARM S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, anunță finalizarea cu succes a procedurii de selecție a conducerii executive, derulată în conformitate cu O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare. Procesul de selecție s-a desfășurat conform standardelor internaționale de corporate governance aplicabile sectorului industrial strategic prin evaluarea profesională și tehnică a candidaților, analiza competențelor manageriale și de leadership, verificări de integritate și conformitate, precum și selecția pe baza unor criterii clare de performanță și aliniere la obiectivele strategice naționale și internaționale, anunță compania. În urma acestui proces complex și competitiv, Consiliul de Administrație al ROMARM a decis numirea domnului Răzvan Marian Pîrcălăbescu în funcția de Director General și a domnului George Adrian Teotoc în funcția de Director Economic, cu mandate de 4 ani. Noua echipă executivă formează un tandem managerial pregătit să implementeze obiectivele prevăzute în Strategia privind industria națională de apărare și în direcțiile cheie de dezvoltare trasate de Consiliul de Administrație, asigurând conformitatea cu țintele Alianței Transatlantice și cu directivele europene în materie de securitate și apărare, mai arată compania. Obiective strategice asumate: Creșterea capacității de producție și optimizarea fluxurilor industriale, Implementarea tehnologiilor avansate și integrarea în lanțurile valorice euroatlantice, Certificarea și conformitatea cu standardele și reglementările UE/NATO în domeniul apărării, Consolidarea parteneriatelor strategice cu furnizori și integratori internaționali, Dezvoltarea programelor de instruire și interoperabilitate pentru personalul tehnic și managerial, Creșterea capacității de export și diversificarea portofoliului de produse. Impact și beneficii: Stabilitate decizională și operativă la nivelul conducerii executive, Creșterea rezilienței industriei naționale de apărare în contextul provocărilor de securitate regional, Asigurarea continuității proiectelor aflate în derulare și accelerarea celor aflate în faza de negociere internațională, Consolidarea poziției României ca furnizor de capabilități în cadrul NATO și UE. Cine este Răzvan Marian Pîrcălăbescu Acesta ocupă funcția de consilier la Guvernul României. Răzvan Marian Pîrcălăbescu a lucrat în Ministerul Economiei şi a deţinut, printre altele, funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Romarm SA Bucureşti – Filiala Societatea Carfil S.A. În cursul anului trecut, pe lângă funcţiile de la Ministerul Economiei şi din Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu a raportat, venituri şi din alte surse: a fost preşedinte al Consiliului de administraţie al Plafar, administrator special al IOR SA şi consilier la Senatul României. Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află Compania Naţională Romarm, a reacţionat în urma numirii noii conduceri, anunţând că ”selecţia finală pentru noua conducere a fost derulată, în acord cu prevederile legale în vigoare, de către Consiliului de Administraţie al companiei, format din 5 membri: Constantin Alexie-Cotan Bodolan (preşedinte), Laurenţiu-Nicuşor Gorun, Mihail-Dan Stan, Bogdan Costaş, Ionel-Daniel Butunoi”. ”Conform procedurii de selecţie, autoritatea tutelară este informată despre rezultat, dar nu aprobă direct candidatul”, a transmis Ministerul Economiei, fără alte comentarii. Ministrul Radu Miruţă a criticat dur, recent, modul în care se fac selecţiile pentru şefii marilor companii de stat şi anunţa că vrea schimbarea legislaţiei în această privinţă.