Nicușor Dan, întâlnire cu președintele Consiliului de Administrație al Grupului ENGIE, la două zile după ce a primit vizita noului CEO de la OMV
Președintele României, Nicușor Dan, primește miercuri, 7 octombrie, la Palatul Cotroceni, vizita președintelui Consiliului de Administrație al Grupului ENGIE, Jean-Pierre Clamadieu, și a directorului general ENGIE România, Nicolas Richard. Evenimentul are loc la două zile după ce Nicușor Dan s-a întâlnit cu delegația OMV condusă de noul director executiv al companiei, irlandeza Emma Delaney. Pe agenda de lucru se află aspecte cheie legate de viitorul energetic al României, în contextul în care țara continuă să resimtă efectele crizei globale, mai ales în ceea ce privește creșterea prețurilor la carburanți. Inginer de profesie, Jean-Pierre Clamadieu este unul dintre cei mai influenți lideri de business din Franța, recunoscut la nivel internațional pentru expertiza sa în sectorul energetic și în cel chimic. În perioada 2012-2019, a ocupat funcția de CEO al grupului chimic belgian Solvay. De-a lungul carierei, a mai avut rolul importante în consiliile de administrație ale unor mari corporații precum Airbus sau AXA. Loading … Nicușor Dan și-a început săptămâna cu vizita la Cotroceni a noului director executiv care conduce gigantul OMV Cu două zile înainte de întâlnirea cu membrii din conducerea ENGIE, luni, 5 octombrie, președintele României a primit vizita CEO-ul OMV, Emma Delaney, într-un moment dificil pe care îl traversează sectorul energetic. Prețul unui litru de combustibil a depășit pragul de 10 lei în majoritatea benzinăriilor din țară, iar scumpirile încep să se resimtă din ce în ce mai puternic în buzunarele românilor. De asemenea, unul dintre cele mai importante subiecte despre care au discutat cei doi oficiali este proiectul Neptun Deep, care urmează să debuteze oficial în prima jumătate a anului 2027. Anunțul a fost făcut de reprezentanții OMV Petrom și Romgaz, cele două companii care dețin câte 50% din valoarea totală a proiectului. Directorul executiv al gigantului austriac OMV, Emma Delaney, a preluat mandatul la data de 1 septembrie 2026, pentru o perioadă de cel puțin trei ani. Este prima femeie care ocupă această funcție în istoria de 70 de ani a companiei.
ANRMPSG respinge prelungirea cerută de Lukoil Overseas a acordului de concesiune pentru perimetrul Trident din Marea Neagră
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) a respins solicitările Lukoil Overseas privind prelungirea acordului de concesiune pentru perimetrul offshore Trident din Marea Neagră, potrivit Mediafax. Lukoil ceruse atât prelungirea cu trei ani a unei etape din perioada de evaluare, cât și prelungirea cu 15 ani a valabilității acordului de concesiune, potrivit informațiilor Mediafax. Loading … Acordul pentru perimetrul Trident expiră în 2041 Hotărârea nr. 1.055 din 19 octombrie 2011 privind aprobarea Acordului petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul EX – 30 Trident, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Lukoil Overseas Atash B.V. împreună cu Vanco Internaţional Ltd., publicată în Monitorul Oficial pe 4 noiembrie 2011, are o valabilitate de 30 de ani, respectiv până în noiembrie 2041. Decizia ANRMPSG a fost transmisă vineri titularului concesiunii, iar confirmarea oficială a venit luni din partea Lukoil Overseas și a autorității de reglementare din domeniu. Perimetrul EX-30 Trident se află în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 de kilometri de țărm. Lukoil deține aproximativ 88% din proiect, iar Romgaz este partenerul minoritar. Până în prezent, în perimetru nu au fost confirmate rezerve comerciale de gaze. „Rămânem deschiși cooperării cu autoritățile statului român și cu partenerul nostru” Lukoil spune că regretă decizia și că analizează argumentele ANRMPSG și implicațiile asupra proiectului. Compania susține că rămâne deschisă dialogului cu autoritățile române și cu partenerul lor în proiectul offshore EX-30 Trident, Romgaz. „LUKOIL Overseas Atash B.V. – Sucursala București a luat act de comunicarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon privind neaprobarea solicitărilor de prelungire aferente Acordului de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră din perimetrul offshore EX-30 Trident. Compania regretă această decizie și analizează în prezent argumentele prezentate de autoritatea de reglementare și implicațiile acestora asupra proiectului. LUKOIL Overseas Atash respectă atribuțiile instituțiilor statului român și își menține disponibilitatea pentru un dialog deschis și constructiv cu autoritățile competente și cu partenerul român al proiectului. Compania consideră că o cooperare instituțională bazată pe transparență, predictibilitate și respectarea cadrului legal poate contribui la identificarea unor soluții care să permită valorificarea investițiilor realizate și evaluarea completă a potențialului perimetrului”, au declarat reprezentanții LUKOIL Overseas Atash B.V. – Sucursala București pentru Mediafax. Investiții de peste 700 de milioane de euro în proiect Potrivit companiei, investițiile realizate până acum în proiect depășesc 700 de milioane de euro. Lukoil a solicitat în iulie prelungirea acordului, invocând necesitatea continuării proiectului de explorare. Compania a invocat anterior și existența unui caz de forță majoră și a deschis o acțiune la Tribunalul București în acest sens. În paralel, Lukoil a negociat vânzarea activelor sale internaționale, în contextul sancțiunilor impuse după invazia Rusiei în Ucraina.
Romgaz neagă presiunile oficialilor în scandalul achiziției de gaze LNG
Compania Romgaz neagă că ar fi fost presată de oficiali ai statului să cumpere gaze naturale lichefiate (LNG). Compania a precizat într-un comunicat de presă că orice eventuală achiziție va fi decisă pe baza prețului, a condițiilor de piață și a interesului economic al companiei, prin procedurile interne prevăzute de lege. Precizările vin în contextul în care au apărut informații în spațiul public cum că oficiali americani ar fi exercitat presiuni ca statul român să cumpere LNG de la americani. ROMGAZ neagă faptul că demintarii s-ar fi implicat în achiziția gazelor naturale lichefiate Romgaz a susținut azi printr-un comunicat de presă că nu a primit presiuni din partea niciunui demnitar ca să încheie contracte cu privire la cumpărarea sau vânzarea de gaze. Compania a precizat că deciziile comerciale sunt luate de conducerea sa, conform regulilor interne și legislației în vigoare. „În contextul informațiilor apărute recent în spațiul public referitoare la posibile achiziții de gaze naturale lichefiate (LNG), Societatea Naţională de Gaze Naturale ROMGAZ SA („ROMGAZ”) face următoarele precizări, în vederea unei informări corecte și complete a publicului. Pentru a evita orice neînţelegere care poate fi creată de anumite informații apărute în spațiul public legat de achiziția unor gaze naturale LNG de către ROMGAZ, precizăm că, niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni pentru a determina conducerea ROMGAZ să încheie vreun contract de achiziție sau vânzare gaze, indiferent de sursă (deci inclusiv din LNG)”, scrie în comunicatul de presă. Loading … „ROMGAZ este o societate listată pe piața de capital și îşi desfășoară activitatea cu respectarea cadrului legal” Romgaz a mai scris în comunicat că este o companie listată la bursă și trebuie să respecte regulile aplicabile tuturor firmelor de acest tip. Chiar dacă statul român este acționarul principal, deciziile companiei trebuie luate potrivit procedurilor interne și în respectul drepturilor tuturor acționarilor. „ROMGAZ este o societate listată pe piața de capital și îşi desfășoară activitatea cu respectarea cadrului legal și a regulilor de guvernanță corporativă aplicabile societăților listate. Calitatea statului român de acţionar majoritar nu înlătură și nu modifică obligația companiei de a respecta aceste reguli, mecanismele corporative de decizie, drepturile tuturor acționarilor și obligațiile de informare aplicabile unei societăți listate. Analizarea oportunităților comerciale și adoptarea eventualelor decizii de achiziție aparțin exclusiv mecanismelor corporative de decizie ale ROMGAZ și se realizează pe baza criteriilor economice, comerciale și strategice aplicabile companiei”, mai scrie în comunicat. Romgaz spune că afacerile sunt analizate în funcție de preț, riscuri și nevoile companiei Conform comunicatului, compania Romgaz a susținut că orice afacere pe care o face este analizată în funcție de preț, condițiile de pe piață, riscuri și nevoile companiei. Deciziile sunt luate după procedurile interne și țin cont de planurile de dezvoltare ale companiei. Romgaz va analiza în continuare oportunitățile de pe piața gazelor, inclusiv cele privind LNG, în funcție de interesul economic al companiei. Dacă va exista o decizie care trebuie anunțată public, aceasta va fi comunicată transparent, prin canalele oficiale și conform legii. „Orice decizie privind realizarea unei operațiuni comerciale este fundamentată pe criterii de fezabilitate economică, comercială și strategică, prin raportare la condițiile de piață, riscurile asociate, necesitățile companiei și obiectivele sale de dezvoltare, cu respectarea mecanismelor de guvernanță corporativă și a competenţelor de aprobare aplicabile. ROMGAZ va continua să analizeze oportunitățile existente pe piața gazelor naturale, inclusiv LNG, exclusiv prin raportare la interesul companiei și la criteriile economice, comerciale și strategice relevante. Orice informaţie care, potrivit cadrului legal aplicabil unei societăți listate, face obiectul unei obligații de raportare va fi comunicată în mod transparent, prin canalele oficiale și în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă”, arată comunicatul Romgaz. Amabasadoarea SUA în Grecia, acuzată că ar fi spus că americanii pun umărul la debarcarea lui Ilie Bolojan Recent, în spațiul public a apărut informația că Romgaz ar fi fost presată de demnitari să cumpere gaze lichefiate. Ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi declarat, în cadrul unei cine desfășurate la Atena în luna martie, la care a participat și ministrul grec al Energiei, că Statele Unite ar fi fost implicate în demiterea guvernului Bolojan și că o situație similară s-ar putea produce și în Grecia, potrivit The Wall Street Journal. Motivul ar fi fost refuzul premierului Bolojan de a cumpăra LNG de la americani. Conversația a devenit aprinsă, Papastavrou replicând că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, care a fost ales de popor. Avocatul lui Guilfoyle a contestat această descriere a schimbului de replici”, scrie Wall Street Journal. „În martie, la o cină organizată la Atena la care au participat oficiali greci şi americani, Kimberly Guilfoyle a intrat într-o dispută cu ministrul energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, în faţa celorlalţi invitaţi. Referindu-se la prăbuşirea iminentă a guvernului român, Guilfoyle le-a spus celor prezenţi: «Putem face asta oricărei ţări dorim. Putem face asta şi aici», potrivit unei persoane care a participat la cină şi altor persoane cărora li s-a povestit despre acest incident. Discuţia s-a înfierbântat, Papastavrou replicând că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, care a fost ales de popor. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea acestui schimb de replici”, a notat Wall Street Journal. Kimberly Guilfoyle este principala reprezentantă a SUA în promovarea, în regiune, a proiectului Coridorul Vertical, inclusiv în România. Ea a fost logodnica lui Donald Trump Jr. Premierul Ilie Bolojan nu a dat curs solicitărilor venite din partea consorțiului americano-grec care operează Coridorul Vertical de Gaze privind achiziția de gaze din SUA la un preț mai mare decât cel al pieței. În luna martie, liderii PSD erau în proces de rupere a coaliției de guvernare cu PNL. Totodată, pregăteau referendumul intern din luna aprilie în care au confirmat retragerea miniștrilor din guvern. Încă din februarie, Sorin Grindeanu anunțase, într-un interviu acordat G4Media, că intenționează să propună organizarea unui vot intern în PSD pentru a decide dacă partidul va continua să facă parte din coaliție cu Ilie Bolojan în funcția de premier sau dacă va solicita desemnarea unui alt prim-ministru din partea PNL. Consultarea internă din aprilie s-a încheiat cu un vot covârșitor în favoarea ieșirii PSD de la guvernare.
OMV Petrom anunță primele gaze din Marea Neagră
OMV Petrom, partener cu Romgaz în mega-proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, anunță că primele gaze vor fi extrase în prima jumătate a anului 2027. OMV Petrom şi Romgaz, partenerii egali în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, apreciază că primele gaze vor intra în Sistemul Naţional de Transport (SNT) în prima jumătate a anului 2027, au anunţat luni seara companiile în rapoarte transmise Bursei de Valori Bucureşti. Compania OMV Petrom anunțase anterior că gazele din Marea Neagră vor începe să fie extrase în anul 2027, însă nu prezentase un interval mai restrâns. Acum, OMV precizează că acest lucru se va întâmpla în prima jumătate a anului 2027, notează ZF. Când se va atinge platoul de producție După instalarea platformei de producţie Neptun Alpha şi în urma progreselor recente, proiectul merge conform planului. Lucru care a permis stabilirea mai precisă a calendarului. După ce gazele ajung în punctul de intrare în SNT, urmează o perioadă de creştere treptată a producţiei şi de testare. Platoul ar urma să fie atins până la finalul trimestrului al treilea din 2027. În aprilie, CEO-ul companiei, Christina Verchere, declara că intervalul exact din 2027 în care va curge prima moleculă de gaz urmează să fie comunicat mai târziu în cursul acestui an, dacă toate piesele de puzzle ajung și sunt asamblate în timp util. „Nu am restrâns încă intervalul. Probabil vom începe să îl restrângem și să comunicăm asta mai târziu în cursul anului, cu privire la momentul din 2027. Sunt câteva lucruri de care trebuie să ne asigurăm cu adevărat că se întâmplă. Trebuie să urmărim platforma, să ne asigurăm că ajunge la timp, că ajunge jacket-ul, că toate piesele ajung, să vedem cum arată sondele, iar apoi vom putea oferi un interval de timp mai restrâns în 2027”, a explicat atunci Christina Verchere. S-a instalat platforma offshore de producție în Marea Neagră Între timp, în luna iulie, platforma offshore de producție din proiectul Neptun Deep a fost instalată în Marea Neagră. Acesta este unul dintre etapele cheie în dezvoltarea celui mai mare proiect de gaze naturale din România. Platforma va asigura procesarea gazelor naturale, precum și direcționarea acestora către infrastructura de transport care le va aduce la țărm. „Fiecare etapă importantă finalizată ne apropie de prima producţie de gaze”, a spus Răzvan Popescu, directorul general al Romgaz. Statul român este deținător majoritar al Neptun Deep Infrastructura de producție a proiectului Neptun Deep include: 10 sonde pe zăcămintele Pelican Sud și Domino, 3 sisteme de producție submarine, conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conductă de gaze naturale către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor. OMV Petrom şi Romgaz deţin câte 50% din Neptun Deep. OMV Petrom este operatorul, iar Romgaz participă prin Romgaz Black Sea Limited, fosta subsidiară ExxonMobil preluată în august 2022. De precizat că fiecare partener îşi vinde separat gazele. Statul român deţine 70% din Romgaz şi 20,7% din OMV Petrom.
Grindeanu neagă că ar fi negociat gaze cu americanii. Guvernul Bolojan, Cel mai anti-american guvern de la Revoluție încoace
Liderul social-democrat a respins și scenariile care leagă relația cu oficialii americani de căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. „Rolul meu nu e să închei contracte” Grindeanu a fost întrebat dacă, în cadrul întâlnirii cu Kimberly Guilfoyle, diplomata americană ar fi făcut presiuni pentru încheierea unui contract cu Atlantic-SEE LNG Trade, în contextul informațiilor apărute în spațiul public privind costurile unei asemenea înțelegeri. Liderul PSD a negat că ar fi purtat negocieri privind contracte comerciale. „Pe scurt, rolul meu nu e să închei contracte și nici n-am discutat despre acest lucru. Dar poate că n-am fost destul de explicit ieri, fiindcă am văzut că acest lucru este legat de moțiunea de cenzură. Vă mai spun o dată ca să înțeleagă toată lumea și toată propaganda lui Bolojan. Pe Ilie Bolojan nu l-au dat jos nici americanii, nici Monstrul din Loch Ness, nici Bigfoot. L-au dat cei 88% dintre români care au spus că țara merge într-o direcție greșită. Și că guvernează prost”, a declarat Sorin Grindeanu. În spațiul public au apărut în ultimele zile informații privind discuții despre achiziționarea de gaze naturale lichefiate americane prin Coridorul Vertical. Grindeanu declarase anterior că discuțiile sale cu Guilfoyle au vizat această rută energetică și potențialul României de a deveni țară de tranzit. Grindeanu mută disputa spre depozitele de gaze Președintele PSD a lansat apoi un atac dur la adresa fostei conduceri a Executivului și a pus sub semnul întrebării nivelul de umplere a depozitelor de gaze înaintea sezonului rece. „Dacă vreți să discutăm serios despre gaze, cum ar putea să vă spună prima dată domnul Bolojan, de ce depozitele de gaze din România sunt umplute la, astăzi cum vorbim, la mai puțin de 80% din capacitate. Mai e un pic și vine iarna. Acesta este, sau nu, până la urmă, un atentat la siguranță și securitate energetică națională? Eu nu am discutat, în niciun moment, despre contracte de gaze. Niciun moment. Că nu e treaba mea. Asta era treaba premierului demis, Ilie Bolojan, să se asigure că România are gaze. Inclusiv pentru această iarnă. Dar nici măcar acest lucru nu l-a făcut cum trebuie”, a afirmat Grindeanu. „Susțin parteneriatul strategic cu SUA” Liderul PSD a insistat că poziția sa nu reprezintă o distanțare față de Washington și a descris Statele Unite drept principalul aliat al României în NATO. „Să știți că eu susțin parteneriatul strategic cu SUA, care este cel mai important aliat al nostru în NATO, la fel cum susțin apartenența noastră la Uniunea Europeană. Știți ce este? Regretabil. Este regretabil, și-mi asum acest lucru, că am avut la putere, în aceste luni, cel mai anti-american guvern de la Revoluție încoace. Și asta demonstrează că avem nevoie urgent de un guvern care să repună relația cu Statele Unite ale Americii pe făgașul normal”, a declarat Sorin Grindeanu. „Nu l-au dat jos nici americanii, nici rușii” Grindeanu a încheiat respingând din nou interpretările privind o presupusă intervenție externă în schimbarea Guvernului Bolojan. „Restul e un spectacol la care măscărici, așa cum am spus, dincolo de încercarea de distrugere a relațiilor cu Statele Unite ale Americii, încearcă să-i creeze o aură lui Ilie Bolojan. Nu. Pe Ilie Bolojan l-au dat jos românii și bine au făcut. Nu l-au dat nici americanii, nici rușii, nici bubulii, nici iluminații, ci românii”, a declarat liderul PSD. Controversa a pornit după ce The Wall Street Journal a relatat, citând persoane familiarizate cu o discuție desfășurată la Atena, că Guilfoyle ar fi făcut afirmații interpretate drept o sugestie privind capacitatea SUA de a influența schimbări de guvern. Avocatul diplomatei americane a contestat relatarea respectivului schimb de replici.
După criza energiei electrice, vine criza gazului
Criza energetică acută din această vară prefigurează o iarnă grea. Și nu din cauza lipsei gazului, ci din incapacitatea de a-l depozita și extrage atunci când va fi nevoie, avertizează specialiștii în energie. Astfel, România se apropie de iarnă cu o capacitate de înmagazinare a gazelor naturale abia suficientă pentru nevoile de bază. Cauza este controlul aproape total efectuat de un singur jucător de stat, Romgaz, dar și infrastructura care nu a ținut pasul cu realitatea consumului. În cazul unei ierni grele din punct de vedere climatic, singura soluție pentru a acoperi deficitul o reprezintă importurile, cu costurile aferente în facturi. Dacă vom avea o iarnă grea din punct de vedere climatic, așa cum se prefigurează, România va fi nevoită să importe mai mult gaz, deși are 6 depozite funcționale la dispoziție. Are însă și o are problemă de rezolvat urgent, căci nu stochează suficient gaz, susține expertul în enegie Cosmin Păcuraru. 6 depozite, o mare problemă: România stochează prea puțin gaz România dispune de doar 6 depozite subterane de gaze, cu o capacitate activă totală de aproximativ 3,17 miliarde mc. În termeni practici, țara nu are suficiente volume de stocare pentru a putea trece de o iarnă grea fără să depindă masiv de importuri sau de intervenții de urgență. Stocarea insuficientă a gazului ar putea duce la o iarnă grea 90,5% sub control Romgaz. Depozitele de gaze, un monopol clar Aproape toată infrastructura de înmagazinare a gazului românesc este sub controlu de facto al lRomgaz prin filiala DEPOGAZ Ploiești, care deține 90,5% din capacitatea activă națională. Cele 5 depozite ale sale totalizează circa 2,87 miliarde mc. Singura excepție este depozitul de la Târgu Mureș, operat de Depomureș SA, care reprezintă însă doar 9,5% din total. De precizat că ENGIE deține 59% din această companie, Romgaz 40%,restul fiind fragmentat. Astfel, aproape întreaga capacitate strategică de stocare a României stă fie sub controlul unei companii de stat, fie sub influența unui grup străin. Harta vulnerabilității: 2 rezervoare strategice, 4 depozite secundare Când vorbim despre securitate energetică, cantitatea totală de gaz stocat este la doar jumătate din adevăr, avertizează expertul în energie Cosmin Păcuraru. Întrucât ceea ce contează cu adevărat este unde se află acel gaz și cât de rapid poate fi scos din depozit. Bilciurești (Buzău) este, practic, unicul pivot strategic al întregii infrastructuri de stocare. Cu aproximativ 44% din întreaga capacitate națională și tot atâta din capacitatea de extracție, el concentrează singur o pondere critică. Al doilea mare depozit, Sărmășel (Mureș), completează tabloul: împreună, cele două rezervoare acoperă aproximativ 70% din toată capacitatea de stocare a țării. Restul depozitelor sunt secundare. România nu are o rețea dispersată și rezilientă de stocare. Are, în realitate, două puncte critice. Orice problemă tehnică la Bilciurești sau Sărmășel transformă imediat o dificultate locală într-o vulnerabilitate națională, avertizează Păcuraru. Proiecte pe hârtie, vulnerabilități pe teren Pe hârtie, decidenții spun că au pregătit o creștere a capacităților de stocare. În realitate, aceste proiecte vin târziu și nu rezolvă vulnerabilitățile structurale pe termen scurt. Planul Romgaz actualizat în 2025 vorbește despre majorări la DEPOGAZ, dar termenele arată că sezonul rece 2026–2027 va fi trecut tot cu infrastructura actuală. Chiar dacă aceste proiecte se vor materializa integral, ele nu șterg cele 3 probleme fundamentale identificate: concentrarea de stocare (peste 90% la DEPOGAZ/Romgaz), concentrarea fizică (Bilciurești și Sărmășel dețin ponderea dominantă) diferența critică dintre volum și debit – în criză contează câți GWh poți scoate zilnic, nu doar câți TWh ai în subteran. Capacitate pe hârtie vs. gaz real în subteran Aici apare una dintre cele mai periculoase confuzii: se vorbește despre „capacitate de stocare” ca și cum ar fi un rezervor plin, mai observă Cosmin Păcuraru (foto). Realitatea este însă mult mai nuanțată și mai fragilă. Capacitatea rezervată este doar dreptul contractual de a folosi un volum. Nu garantează că gazul se află efectiv în subteran. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală Și aici intervine elementul cel mai important pentru securitatea energetică: cât putem scoate într-o zi. Transgaz indică un debit maxim teoretic de 32 milioane mc/zi dacă depozitele sunt încărcate 100%. Însă DEPOGAZ precizează că debitul scade pe măsură ce stocul scade. Datele reale dintr-o zi extrem de friguroasă arată că maximul simultan extras a fost de doar 25,8 milioane mc/zi. Prin urmare, un reper realist de vârf de consum este între 25 și 26 milioane mc/zi. Diferența nu este detalii de specialist. Este diferența dintre a trece o iarnă grea și a intra în criză de debit exact când consumul explodează. Analiza necesarului din perspectiva securității energetice România trebuie să separe clar 3 nevoi distincte: volumul de gaz care trebuie stocat, capacitatea de extracție zilnică și capacitatea de import disponibilă în zilele de vârf. Pentru a acoperi un sezon rece normal, România are nevoie de stocuri care să poată susține între 60 și 90 de zile de consum de iarnă. Cu o capacitate activă de doar 3,17 miliarde mc și o concentrare extremă pe două depozite, țara se află aproape de limita de confort chiar și în scenarii moderate. Cea mai mare vulnerabilitate este în mod evident capacitatea de extracție. Debitul maxim realist de 25–26 milioane mc/zi limitează drastic capacitatea de reacție. În zilele de vârf de consum, acest debit poate fi ușor depășit de cerere. România are nevoie de 4–4,5 miliarde mc și 40–45 mil. mc/zi extracție Dimensionarea depozitelor pe baza consumului istoric a devenit deja o eroare strategică, mai arată expertul în analiza sa. România intră într-o perioadă în care apar sau revin în sistem mari consumatori de gaze. Astfel, termocentrala de la Mintia poate ajunge la circa 7,5 milioane mc/zi dacă funcționează continuu la sarcină maximă. Iernutul adaugă încă 1,2 milioane mc/zi, dacă va funționa vreodată. Azomureș, la funcționare intensă, poate ajunge la o capacitate 1,5–1,7 milioane mc/zi. Puse cap la cap, aceste trei obiective înseamnă un potențial suplimentar de aproximativ 10 milioane mc/zi. Dacă pornim de la vârful de consum din iarna 2025–2026 și adăugăm acest potențial, ajungem la un scenariu de dimensionare de circa 74 milioane mc/zi. Cu o producție internă prudentă
Gaz din Marea Neagră, la preț fix de 2,5 miliarde de euro pe 7 ani
O nouă lege intrată în vigoare la începutul lunii august autorizează Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) să solicite un buget de aproape 2,5 miliarde de euro pentru un contract semnat de statul român cu OMV Petrom, prin care gazele naturale extrase din Marea Neagră în proiectul Neptun Deep să fie cumpărate la un tarif fix stabilit de compania austriacă, pe o perioadă de șapte ani. Este vorba de Legea nr. 171 din 5 august 2026, inițiată de doi senatori PNL, cărora li s-a alăturat și președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Legea a fost votată în plenul camerei superioare la finalul lunii iulie și a primit doar opt voturi „împotrivă”, la o zi după ce a fost avizată negativ de membrii Consiliului Legislativ. Loading … Preț fix stabilit de OMV Petrom pentru gazul din Marea Neagră, pe o perioadă de 7 ani / Cine sunt inițiatorii legii și ce prevede aceasta Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere pe 28 iulie 2026. La acea vreme, inițiatorii erau liberalii Cătălin-Daniel Fenechiu și Maria-Gabriela Horga. O zi mai târziu, celor doi senatori PNL li s-a alăturat și Mircea Abrudean, președintele camerei superioare din Parlamentul României, în calitate de coinițiator. Forma inițială a legii – care a rămas, oricum, nemodificată până când a fost adoptată – prevede autorizarea ANRSPS cu privire la stabilirea sumei de bani care este adăugată la bugetul stabilit pentru implementarea anumitor operațiuni petroliere, offshore și onshore. În textul expunerii de motive, sunt precizate detaliile ofertei făcute de reprezentanții OMV Petrom pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră. „Pentru cantitatea de gaz ofertată de OMV Petrom, de 49,9 Twh, respectiv 49.900.000 Mwh, la un preț de 48,752 euro/Mwh și la un curs de 5,2581 lei/euro, bugetul necesar ANRSPS pentru achiziția cantității pentru o perioadă de 7 ani este de cca. 2.432.724.800 euro, respectiv 12.791.510.270 lei, fară TVA și accize”, au menționat inițiatorii legii în documentul de motivare. Președintele Senatului, Mircea Abrudean | Sursa foto: Mediafax Cum a fost votată legea în Parlament, după ce a primit aviz negativ de la membrii Consiliului Legislativ Odată înregistrată la Senat, forma inițială a legii a fost trimisă, în regim de urgență, pentru aviz la Consiliul Concurenței, Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal, respectiv Consiliul Legislativ. Dintre acestea, doar Consiliul Legislativ a acordat aviz negativ, din următoarele considerente: „Semnalăm că instrumentul de prezentare și motivare intitulat Expunerea de motive indică valoarea estimată a operațiunii, însă nu stabilește sursa concretă din care vor fi asigurate plățile, simpla indicare a cuantumului unei cheltuieli nu echivalează cu stabilirea sursei de finanțare. Astfel, constatăm că nu sunt precizate: bugetul și subdiviziunea bugetară din care vor fi suportate plățile, repartizarea anuală a sumelor pe perioada de șapte ani, creditele bugetare necesare în fiecare exercițiu, tratamentul TVA și al accizelor, costurile de finanțare, impactul asupra deficitului bugetar și datoriei publice”, este menționat în documentul de motivare a avizului. Sursa foto: Mediafax Toate partidele, cu excepția grupului PACE, au votat „pentru” / Doar opt senatori au respins proiectul Noul proiect de lege a fost supus votului în plenul Senatului la data de 30 iulie. Dintre cei 126 de senatori prezenți, 115 au votat „pentru”, opt „împotrivă”, doi s-au abținut, iar unul singur a fost înregistrat în categoria „Prezent – Nu votez”. Este vorba de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Restul senatorilor au votat în felul următor: PSD: 35 pentru, 1 împotrivă; AUR: 26 pentru, 1 abținere, 1 nu a votat; PNL: 20 pentru, 0 împotrivă; USR: 19 pentru, 0 împotrivă; UDMR: 9 pentru, 0 împotrivă; PACE: 0 pentru, 7 împotrivă; Neafiliați: 6 pentru, 1 abținere. O zi mai târziu, pe 31 iulie, legea a fost adoptată și de Camera Deputaților. Ulterior, Consiliul Economic și Social a acordat aviz favorabil, iar, pe 3 august, legea a fost trimisă spre promulgare către președintele Nicușor Dan. Pe 5 august, a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial. Victor Ponta, acuzații grave la adresa Guvernului / „Cum să le zici tu ălora că șapte ani de zile le cumperi gazul la prețul pe care îl vor ei” Fostul premier Victor Ponta a lansat un atac dur la adresa Guvernului cu privire la contractul pe șapte ani încheiat cu OMV Petrom. Invitat la „Marius Tucă Show”, luni, 7 septembrie, Ponta a atras atenția asupra faptului că tranzacția vizează doar cantitățile deținute de compania austriacă, deși statul român este coproprietar al exploatării maritime prin societatea națională Romgaz. „Pe 31 iulie, a venit un proiect de lege de la Guvern cu 70 de modificări la 70 de legi. Nu îți închipui că cineva a citit ce scria acolo. Era și o modificare ca rezervele statului să poată să aplice legea nu știu care. Oricum ceva ciudat, că dai o lege ca să aplici o lege. Dar, a doua zi, s-a dus repede Guvernul Bolojan la OMV să le zică „Vrem să cumpărăm pe șapte ani de acum încolo gazul pe care îl produceți în Marea Neagră și vă dăm un preț fix de 50 de euro.» Păi stai puțin, că poate o fi prețul 30. Sau poate o fi 35. Cum le zici tu la ălora că șapte ani de zile le cumperi la prețul pe care îl vor ei?! Romgazul are jumătate acolo. La Romgaz nu le-a dat nimic. Și-au împărțit gazul de acolo, Romgazul cu OMV-ul. Noi luăm de la OMV, noi nu luăm de la Romgaz”, afirmă Victor Ponta în emisiunea „Marius Tucă Show”. Victor Ponta | Sursa foto: Mediafax Proiectul Neptun Deep presupune investiții de până la 4 miliarde de euro Perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai mare proiect de exploatare a gazelor naturale din zona offshore a României, dezvoltat în participație egală de către companiile OMV Petrom și Romgaz. Investițiile totale estimate pentru dezvoltarea perimetrului se ridică la până la 4 miliarde de euro.
Măcel la BVB după pierderea PNRR
Bursa de Valori București (BVB) a fost lovită de una dintre cele mai severe corecții din ultimii ani, chiar în ziua în care România a ajuns la termenul-limită pentru reformele asumate prin PNRR. Indicele BET a pierdut 3,61% până la 33.743 de puncte, cea mai puternică scădere într-o singură ședință de la 5 august 2024, când expira un alt termen stabilit de Comisia Europeană pentru adoptarea reformelor legate de fondurile de redresare. De asemenea, capitalizarea companiilor de pe piața principală s-a prăbușit cu 20,2 miliarde de lei într-o singură zi, până la 697 de miliarde de lei. În timp ce premierul demis, Ilie Bolojan, a confirmat pierderea celor 770 de milioane de euro din fondurile europene, piața de capital a reacționat puternic la noul eșec al României în relația cu Bruxelles-ul. Loading … Măcel pe Bursa de Valori București. Toți indicii au închis pe roșu Bursa de Valori de la București (BVB) a închis pe roșu ședința de luni, 31 august, după ce România a ratat termenul limită pentru mai multe reforme asumate prin PNRR. Statul pierde astfel 770 de milioane de euro din fondurile europene de redresare, după ce criza politică a blocat legile cerute de Bruxelles pentru salarizarea în sectorul public și pentru companiile de stat cu pierderi, scrie Ziarul Financiar. Amploarea vânzărilor s-a văzut atât în evoluția indicilor, cât și în volumul tranzacțiilor. Pe piața principală au fost înregistrate 206 milioane de lei și 25.832 de tranzacții, față de 82,3 milioane de lei și 13.598 de tranzacții în ședința precedentă. Indicele BET, principalul indice al Bursei de la București, a închis ședința de luni la 33.743 de puncte, cu 3,61%. De asemenea, companiile mari din indicele BET au înregistrat scăderi semnificative, ceea ce a tras puternic în jos valoarea totală a pieței. Romgaz a pierdut 10,4% până la 16,80 lei, iar Transelectrica 8,9% până la 89,10 lei. Sursa: Bursa de Valori București De altfel, toți inidicii Bursei de Valori au închis ședința pe roșu. Pe lângă indicele BET, indicele BET-TR a ajuns la 81.319,79 de puncte, cu 3,61% pe minus, BET-FI la 112.097,46 de puncte, în scădere cu 2,34%, BET-NG la 2.571,44, -3,98%, BET-XT la 2.907,15, -3,46%, BET-BK la 6.508,42, -2,81%, BETAeRO cu 1.041,89 puncte, -3,57% și ROTX cu 76.052,02 puncte, adică o scădere de 3,67%. Sursa: Bursa de Valori București Cronologia: Romania a pierdut banii din PNRR – președintele dă vina pe partide – partidele dau vina unele pe altele Nicușor Dan a anunțat că România a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR În spatele măcelului de la Bursa de Valori București se află un nou eșec al României în absorbția fondurilor din PNRR. Termenul-limită pentru reforma salarizării bugetarilor a expirat, iar România pierde definitiv 770 de milioane de euro, suma aferentă jalonului care nu a fost îndeplinit la timp. Președintele Nicușor Dan a anunțat încă din 26 august că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens politic și social privind noua lege a salarizării. „Începând cu luna mai, Administrația Prezidențială a mediat o discuție între PSD, PNL, USR și UDMR pe tema legii salarizării. Din păcate, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii. Această reformă esențială pentru întregul sistem bugetar nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022. Am ajuns astfel ca un subiect atât de complicat și cu implicații sociale și economice majore să fie dezbătut sub o uriașă presiune a timpului. Trebuie să remarc totuși disponibilitatea la dialog a partidelor și a echipelor ministeriale, care au desfășurat o muncă intensă”, a transmis Nicușor Dan. Șeful statului a transmis că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect privind legea salarizării în Parlament, acceptând astfel, în baza acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon din PNRR. „De asemenea, trebuie remarcat faptul că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Cel mai important, partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană”. PSD și PNL au început să-și paseze responsabilitatea Pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR a declanșat un nou schimb de acuzații între partidele din fosta coaliție de guvernare. PSD a susținut că responsabilitatea pentru eșecul reformei salarizării aparține liberalilor, în timp ce PNL a transmis că social-democrații au blocat adoptarea legii înainte de expirarea termenului impus de Comisia Europeană. „PSD condamnă fuga PNL de a-şi asuma responsabilitatea pentru eşecul legii salarizării. Bolojan, Pîslaru şi PNL trebuie să răspundă toţi politic pentru această nereuşită costisitoare pentru bugetul României. Ei trebuie să explice românilor de ce luni întregi au ţinut proiectul de lege la secret, de ce nu s-au consultat cu nimeni, de ce nu au căutat consensul cu sindicatele şi de ce au adus astfel România în situaţia de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR!”, a transmis PSD, într-un comunicat de presă. Social-democraţii au acuzat că „au făcut totul la secret, doar ţinând cont de propria agendă politică, fără să ţină cont de realităţile din România şi acum dau vina pe alţii că nu susţin o lege proastă, o lege respinsă de toată lumea şi a cărei aplicare ar produce convulsii sociale, instabilitate, blocaje instituţionale şi pierderi uriaşe pentru cetăţeni şi pentru economie!” Acuzațiile PNL: „PSD a înșelat cetățenii” Liberalii au acuzat PSD că blochează cu bună ştiinţă adoptarea Legii salarizării unitare, iar România e în pericol iminent de a pierde aproximativ 770 de milioane de euro. PNL susține că blocarea legii ar avea trei consecințe majore: menținerea inechităților salariale pentru sute de mii de angajați din sectorul public, pierderea fondurilor europene aferente jalonului și perpetuarea unor promisiuni salariale fără acoperire bugetară. Bolojan susține că Guvernul nu poartă nicio responsabilitate Premierul demis Ilie Bolojan a
Bolojan spune că centrala pe gaz de la Iernut va injecta energie în sistemul energetic național. Când s-ar putea întâmpla?
Potrivit lui Ilie Bolojan, memorandumul confirmă, la nivel guvernamental, că proiectul centralei de la Iernut, cu o putere de 430 MW, este de extremă urgență. „Proiectul a început acum peste 10 ani și ar fi trebuit finalizat în 3 ani. Întârzierea a generat pierderi financiare, probleme legate de investiție și costuri energetice la nivel național. Romgaz va prelua lucrările în calitate de antreprenor general. Extinde caracterul de urgență pe întreaga durată a lucrărilor necesare până la punerea în funcțiune a centralei. Acest lucru permite Romgaz să încheie contracte cu cei aproape 50 de foști subcontractanți ai firmei spaniole Duro Felguera. Compania a abandonat lucrările pentru a doua oară, intrând în faliment. Restul de executat, aproximativ 2%, trebuie finalizat de aceiași subcontractanți, atât pentru continuitatea lucrărilor, cât și pentru menținerea garanțiilor”, spune Ilie Bolojan, sâmbătă, pe Facebook. Altă HG pentru un post de transformare necesar noii centrale De asemenea, este reconfirmat caracterul de interes public major al proiectului. Premierul demis afirmă că punerea în funcțiune a centralei va acoperi deficitul de energie electrică în bandă și va contribui la echilibrarea sistemului energetic național. „Memorandumul reprezintă un răspuns la solicitarea echipei tehnice care gestionează proiectul, după vizita pe care am făcut-o la Iernut în data de 9 mai. Săptămâna viitoare vom adopta încă o hotărâre de guvern, care va rezolva o problemă de proprietate privind un post de transformare necesar noii centrale”, mai spune Bolojan. Mingea în terenul Centralei de la Iernut El precizează că în termeni sportivi, de acum înainte mingea este în terenul echipei tehnice de la Iernut, condusă de inginerul Balazs Bela, și al conducerii Romgaz. „Am încredere că, la sfârșitul acestui an, noul grup energetic va injecta energie în sistemul energetic național. Nu ne mai permitem încă o întârziere”, mai spune Ilie Bolojan.
Angajații SNGN ROMGAZ SA vor beneficia de o majorare salarială de 6,5% începând cu 1 iunie 2026.
Angajații SNGN ROMGAZ SA vor beneficia de o majorare salarială de 6,5% începând cu 1 iunie 2026. Decizia afost luată astăzi de Guvern în condițiile în care compania derulează în 2026 cel mai mare program de investiții din istoria societății, de aproximativ 5,6 miliarde lei. Romgaz a anunțat miercuri că a ajuns la un acord de principiu cu Azomureș privind principalii termeni comerciali ai tranzacției de preluare a activității operaționale a combinatului chimic. Acesta va fi efectuat prin transfer de afacere. Finalizarea negocierilor este estimată până la sfârșitul lunii. „SNGN Romgaz SA informează acționarii și investitorii că, în urma negocierilor purtate cu reprezentanții S.C. Azomureș S.A., părțile au ajuns la un acord de principiu cu privire la principalii termeni comerciali ai tranzacției. Acesta are ca obiect preluarea de către Romgaz a activității operaționale Azomureș. Acesta de va face prin transfer de afacere (Transfer of a Going Concern). Decizia de majorare a salariilor angajaților ROMGAZ cu 6,5% a fost luată printr-un Memorandum adoptat în ședința de astăzi a Guvernului Are în vedere rolul strategic al Romgaz în asigurarea securității aprovizionării cu gaze naturale a României și contribuția sa la stabilitatea pieței de gaze naturale la nivel național. În acest context, nevoia de menținere a stabilității și motivării resursei umane reprezintă o condiție esențială pentru realizarea obiectivelor operaționale și investiționale asumate de companie. Măsura are un caracter prudent și justificată. Este orientată către reducerea riscului de migrare a personalului calificat către companii concurente, într-un context de presiune crescută pe piața forței de muncă specializate. Memorandumul aprobat de Guvern. Recomandarea autorului: Romgaz preia Azomureș. Singurul combinat de îngrășăminte din România va fi revitalizat prin transfer de afacere