Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, în vizită oficială la București. Agenda evenimentelor
Anunțul a fost dat joi de reprezentanța în România a Comisiei Europene, prin intermediul unui comunicat de presă. Ea va participa la o serie de evenimente programate vineri. Reprezentanta executivă va participa la deschiderea Conferinței la nivel înalt „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă”, organizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul de Finanțe. Ulterior, Roxana Mînzatu va lua parte la un amplu dialog structurat în cadrul Forumului EUROSFAT 2025. În fața celor peste 800 de participanți, ea va aborda teme precum relația de încredere dintre România și UE, competitivitatea și viitorul muncii, educația și rolul său în promovarea democrației, dar și Cadrul Financiar Multianual al UE. Reprezentanta executivă a Comisiei Europene se va întâlni cu vicepreședinta Băncii Mondiale Antonella Bassani, ministrul croat al Dezvoltării regionale și Fondurilor Europene, Nataša Mikuš Žigman. De asemenea, Roxana Mînzatu se va întâlni și cu o delegație a membrilor Camerei de Comerț Americane în România (AmCham România), dar și cu rectorul Universității din București. Vizita se va încheia cu participarea la Gala aniversară a Asociației Women in Transport and Tourism (WTTA) 2025, un eveniment dedicat promovării leadershipului feminin și transformării strategice în domeniile transporturilor și turismului.
Roxana Mînzatu, vicepreședinta CE a inaugurat primul spațiu de formare ultra controlat din Europa
Potrivit unui comunicat de presă al CE, noua facilitate este situată la școala profesională Ter AA, în imediata apropiere a sediului companiei ASML, lider mondial în tehnologia care permite fabricarea semiconductorilor – elementele invizibile, dar indispensabile, ale lumii moderne. „Semiconductorii sunt invizibili, dar fără ei, lumea așa cum o știm s-ar opri. De la telefoane și automobile, la echipamente medicale și soluții verzi, totul depinde de o placă minusculă de siliciu ce conține milioane de circuite electronice. Pentru ca Europa să rămână competitivă, avem nevoie de oameni bine pregătiți, care înțeleg și pot lucra cu aceste tehnologii de vârf”, a declarat Roxana Mînzatu. În cadrul vizitei la Eindhoven, vicepreședinta Comisiei Europene a vizitat și sediul ASML, companie cu peste 44.000 de angajați din mai mult de 120 de țări, un veritabil simbol al excelenței și inovației europene. Industria semiconductorilor, aflată în plină expansiune, se confruntă însă cu o provocare majoră: până în 2030, Europei îi vor lipsi peste 75.000 de specialiști în acest domeniu. Din acest motiv, investițiile în educație tehnică și în infrastructura de formare sunt considerate priorități strategice la nivel european. „Autonomia strategică a Europei depinde imens de educație – de ce se întâmplă în sălile de curs și în atelierele de practică. Sala curată inaugurată astăzi le va permite elevilor să învețe în condiții identice cu cele din industrie, să deprindă competențe de mare precizie și responsabilitate și să devină profesioniștii de care Europa are atâta nevoie”, a subliniat Mînzatu. Pe durata vizitei, Roxana Mînzatu a avut discuții cu Frank Heemskerk, vicepreședinte al ASML, și cu Mohammed Chahim, eurodeputat olandez originar din regiunea Eindhoven, privind modalitățile prin care instituțiile europene pot sprijini mai activ dezvoltarea competențelor pentru industria semiconductorilor.
Roxana Mînzatu: Cadrele didactice sunt piatra de temelie a educației și formării profesionale / Comisia Europeană lansează o inițiativă pentru sprijinirea profesorilor
Vicepreședinta Comisiei Europene, care se ocupă de zona educațională, Roxana Mînzatu, afirmă că profesorii reprezintă baza educației și a formării profesionale. Sprijinirea lor în cea mai bună măsură duce la o pregătire mai bună a cetățenilor europeni, care este foarte importantă pentru competitivitatea Europei. „Cadrele didactice sunt piatra de temelie a educației și formării profesionale. Pentru a îmbunătăți și a mări atractivitatea carierei în domeniul educației și formării profesionale, trebuie să sprijinim profesorii și formatorii să facă față provocărilor cu care se confruntă”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, scrie Edupedu. Roxana Mînzatu a mai declarat că „un sprijin mai solid pentru cadrele didactice înseamnă o mai bună pregătire pentru cetățenii europeni în toate etapele vieții, ceea ce este esențial pentru competitivitatea Europei și pentru dubla tranziție verde și digitală”. Declarațiile sale vin odată cu lansarea primului sondaj european dedicat profesorilor din școlile și liceele profesionale care formează absolvenți cu nivel de calificare 3. Scopul sondajului, care se va desfășura în 23 de țări, inclusiv România, este clarificarea provocărilor cu care se confruntă cadrele didactice și oferirea unui sprijin mai eficient de către Comisia Europeană, explică Mînzatu. Aceste declarații ale Roxanei Mînzatu au venit în contextul lansării primului sondaj european dedicat profesorilor din școlile și liceele profesionale care formează absolvenți cu nivel de calificare 3. Scopul sondajului, care se va desfășura în 23 de țări, inclusiv România, este identificarea problemelor și provocărilor cu care profesorii se confruntă astăzi. Ținta este să se ajungă la un acord privind sprijinul mai eficient oferit de către Comisia Europeană, explică Mînzatu. Mai mult, se dorește soluționarea problemei „deficitului critic de cadre didactice în domeniul EFP”, care vizează școlile profesionale și liceele tehnologice.
Un sfert din tinerii României sunt șomeri. Ce soluție are Roxana Mînzatu, eurodeputat: „Ceea ce se învață în școli nu se potrivește mereu cu cerințele pieței muncii”
În programul de relansare economică pe care-l propune PSD sunt inserate mai multe aspecte care țin de piața muncii, în special pentru tinerii absolvenți din România. Liderul interimar al partidului, Sorin Grindeanu, a declarat că va cere ajutorul colegei sale social-democrate, Roxana Mânzatu, vicepreședinte al Parlamentului European. Eurodeputatul a declarat, pentru Gândul, care ar fi acele scheme de finanțare europeană pe care România ar putea să le acceseze, dar care “în acest moment nu sunt folosite de țara noastră”, după cum spunea Sorin Grindeanu. Potrivit unei statistici la nivel european, „rata șomajului în rândul tinerilor români e mai mare decât media europeană – în 2024 a fost aproape 24%, față de 15% la nivelul UE”, spune Roxana Mînzatu. „La fel și numărul tinerilor care nu lucrează, nu studiază și nu fac niciun fel de formare (NEETs): aproape unul din cinci în România, față de unul din zece în UE. Vestea bună este că, totuși, ambii indicatori sunt în scădere. Printre cauzele majore identificate se numără abandonul școlar timpuriu și faptul că ceea ce se învață în școli nu se potrivește mereu cu cerințele pieței muncii”, mai spune Roxana Mînzatu, pentru Gândul. Care sunt programele europene care pot aduce bani României pentru piața muncii Europarlamentarul român a indicat și câteva programe cu finanțare europeană care pot fi accesate de România, fără să afecteze bugetul național, destinate inserției pe piața muncii a tinerilor absolvenți și nu numai. „Comisia Europeană recomandă României sa valorifice eficient alocarea din Fondul Social European plus pe care o are la dispoziție în cadrul Politicii de Coeziune 2021-2037 dar și alocările din PNRR. Fondurile trebuie investite în rezolvarea cauzelor sistemice ale șomajului tinerilor – precum combaterea abandonului școlar, dar și în sprijinirea tinerilor aflați în această situație. Corelarea măsurilor de sprijinire a tinerilor cu oportunitățile de angajare sau antreprenoriat din sectoarele economice care au un deficit important al forței de muncă este extrem de importantă. În acest sens, e important ca România să folosească platforma Reconnect – elaborată tot prin fonduri europene – care îi permite să evalueze corelarea ofertei educaționale cu integrarea pe piața muncii dar și să formuleze politici educaționale și de ocupare eficiente. E important și ca România să se aplice pe deplin „Garanția pentru Tineret”: un program prin care tinerii trebuie să primească, în maximum patru luni după ce și-au terminat studiile sau au rămas fără job, o ofertă concretă – fie de muncă, fie de stagiu, fie de formare continua. „Garanția pentru Tineret” există din 2013 și, de la lansare, aproape 57 de milioane de tineri europeni au beneficiat de program. Esențială este, desigur, finanțarea măsurilor”, mai spune vicepreședintele Parlamentului European. Fondurile pot fi folosite și pentru stagii de practică pentru elevi și studenți Crearea de întreprinderi ale economiei sociale și formarea antreprenorilor sociali a fost și continuă să fie susținută din FSE, subliniază Roxana Mînzatu. Aceste resurse nerambursabile au fost și pot fi utilizate pentru măsuri precum stagii practice pentru elevi și studenți, pentru scheme de antreprenoriat sau pentru formarea competențelor tinerilor, ca să dau doar exemple care au avut succes. „În perioada 2021–2027, din Fondul Social European Plus, UE alocă României o suma totala de7.3 miliarde € din care 880 milioane € pentru tineri prin programul „Educație și Ocupare”, gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. De asemenea, FSE a fost și mai poate fi utilizat pentru subvenționarea angajatorilor care crează locuri de muncă pentru beneficiari precum tinerii în situații vulnerabile. Aceștia pot susține, pe o perioadă limitată, costurile salariale (în limita anumitor plafoane, de asemenea). De altfel, Romania a derulat numeroase programe de acest tip de la aderare și până acum, prin intermediul Ministerului Muncii, ANOFM, CNDIPT și al Ministerului Educației. Finanțarea curentă a programului Start Up Nation, care are o alocare de 446 milioane euro (UE si national)/365 milioane euro (UE). Și va sprijini un număr de aprox 30 000 tineri si adulti (25 000 tineri+4600 adulti), infiintarea a 7 750 intreprinderi (5 250 de catre tineri + 2 500 de catre adulti) si crearea a 15 000 locuri de munca. Prin Programul Educație și Ocupare (prioritatile 2 si 4) este susținută chiar din Fondul Social European Plus”, a mai adăugat Roxana Mînzatu. În actualul buget, România și-a asumat prin Programul Educație și Ocupare să sprijine 40.000 de elevi din învățământul profesional cu stagii de ucenicie. RECOMANDAREA AUTORULUI: PSD continuă consultările cu sindicatele și patronatele/ Sorin Grindeanu și Mihai Tudose conduc discuțiile PSD prezintă joi propriul program de relansare economică: „Soluția este să punem companiile românești și locurile de muncă în centrul acțiunii” Grindeanu anunță că PSD lucrează la un pachet de MĂSURI pentru relansarea economică, care nu înseamnă efort bugetar
Roxana Mînzatu anunță INVESTIȚII de minim 100 miliarde euro în zona socială: Investim în educație, formare, ocupare, și combaterea sărăciei
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, prezintă joi principalele direcții ale viitorului buget al Uniunii Europene 2028-2034. Potrivit comisarului european, programul Erasmus+ ajunge la valoarea de 41 miliarde de euro, cu 50% mai mult față de bugetul anterior. „41 miliarde de euro, adică un buget cu 50% mai mare pentru scutul viitorului nostru european, numit Erasmus+. Pășim către acel Erasmus pentru toți, pentru fiecare, pe care îl visez”, scrie Mînzatu. Românca mai spune că 354 miliarde de euro vor fi redirecționate către Politica Comună de Coeziune a UE. „Minim 100 miliarde euro pentru investiția directă în oameni, în social. O bază legală pentru Fondul Social European +. Minim 14% din Planurile de țară vor avea investiții în oameni, dar trebuie să țintim mai sus, unde e nevoie. Flexibilitate. Un singur set de reguli pentru toate fondurile! Integrarea fondurilor și impact mai mare. Valoare pentru bani. Investim în educație, formare, ocupare, combaterea sărăciei, mai ales în rândul copiilor, acces la servicii minime, economie socială, societate civilă, dialog social”. Mînzatu: Va urma o perioadă de negocieri foarte grele De asemenea, a fost lansat și programul AgoraEU, care reunește finanțarea UE pentru cultură (Creative Europe), Media și CERV – participare democratică. Și bugetul acestui program va fi dublu, aproape 9 miliarde euro. „Va urma o perioadă (probabil doi ani) de negocieri foarte grele, intense cu cei doi co-legiuitori. Începând chiar de la sursele de venit. Am propus un buget mărit la aproape 2 trilioane euro. Ele trebuie aprobate atât de statele membre (Consiliu), cât și de Parlament. Din aceste negocieri trebuie să reiasă un buget modern, capabil să dea forță Europei, dar și fiecărui european, inclusiv celor mai vulnerabili dintre noi, tocmai în contextul atâtor schimbări pe care le traversăm în societate, în piața muncii”, adaugă comisarul european. Foto: Hepta via Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: