Gabriela Firea, conferință la Parlamentul European. Medicii și politicienii caută soluții pentru scăderea natalității și îmbătrânirea populației
Europarlamentarul Gabriela Firea a găzduit la Parlamentul European conferința internațională „Sănătatea la răscruce”. La eveniment au participat oficiali europeni și medici specialiști în oncologie, fertilitate și demografie. Scopul întâlnirii a fost găsirea unor soluții pentru două probleme mari ale Europei: scăderea demografiei și îmbătrânirea rapidă a populației. Principalele teme de discuție au fost ajutorul financiar pentru cuplurile care nu pot avea copii și accesul mai ușor al femeilor la tratamente noi împotriva cancerului ovarian sau mamar. Participanții au explicat că medicina a evoluat și există tratamente moderne, dar mulți oameni nu-și permit aceste proceduri din cauza costurilor prea mari. Lipsa fondurilor, principala problemă Gabriela Firea a explicat dificultățile cu care se confruntă familiile din România și a cerut o intervenție directă la nivelul Uniunii Europene. „Există tratamente inovatoare, specialiști avem, sunt câțiva și în sală, dar există o barieră financiară. Ne dorim un fond sau o axă, sau o prioritizare, pentru ca toate cuplurile cu acest diagnostic de infertilitate din România și din întreaga Europă, firește, aici sunt politici europene, să nu mai fie oprite să aibă copii, să-și întemeieze o familie numeroasă din cauza unei bariere financiare. Așteptăm un răspuns, sperăm pozitiv. Am venit cu argumente forte, spun eu.” Lipsa tratamentelor inovative pentru femei De asemenea, Firea a cerut măsuri pentru ca femeile din România să aibă acces la aceleași tratamente noi împotriva cancerului ca restul femeilor din Europa. „În ceea ce privește, de asemenea, dorința noastră a tuturor ca și femeile din România, la fel ca toate cele din Europa, să aibă acces la tratamente inovative, la ultimele cercetări, în privința combaterii unor boli care sunt tăcute și care nu dau semnale și care distrug vieți și familii: cancerul ovarian, cancerul mamar, diferite tipuri de afecțiuni oncologice care vin ca un trăsnet nu doar pentru o femeie, ci și pentru copiii ei, atunci când există, bineînțeles pentru soți, pentru părinți, pentru prieteni.” Ea a menționat că scrisoarea oficială trimisă anterior către Ursula von der Leyen, pe data de 15 mai, a fost semnată și de vicepreședintele Parlamentului European. Alexandra Dobre: „Demografia și sănătatea nu au culoare politică” La rândul său, Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, a vorbit despre transformările demografice profunde prin care trece Uniunea Europeană. „Această realitate nu trebuie însă privită ca pe o criză inevitabilă, ci ca pe o provocare strategică la care Europa trebuie să răspundă prin viziune, solidaritate și investiții. Din acest motiv, mi-aș dori să existe un Pact European pentru Demografie sau măcar unul național, la care să aibă acces toată lumea, indiferent de culoare politică, pentru că demografia și sănătatea nu au culoare politică, nici una, nici cealaltă”. Ea a explicat pe înțelesul tuturor că lipsa de activitate a bătrânilor duce direct la degradarea stării lor de sănătate. „Atunci când seniorii noștri nu mai sunt activi, ei se decompensează. Așa apar bolile cronice cu care se confruntă, așa apar anxietățile, depresiile și multe alte probleme care îi afectează în mod direct”. Mînzatu, intervenție prin videocall Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a intervenit prin videocall și a confirmat că Europa trece printr-o transformare demografică majoră, în care oamenii trăiesc mai mult, iar societățile și așteptările cetățenilor se schimbă. „Însă această tranziție reprezintă și o oportunitate de a construi societăți mai reziliente. Cele mai sustenabile sisteme de sănătate sunt acelea care îi ajută pe oameni să rămână sănătoși, activi și independenți pentru o perioadă cât mai îndelungată. Acest lucru înseamnă investiții în prevenție, în stiluri de viață sănătoase și în accesul tuturor cetățenilor la servicii medicale. Îmbătrânirea activă înseamnă, de asemenea, participare și incluziune. Persoanele din generațiile mai în vârstă nu sunt doar beneficiare ale serviciilor de îngrijire. Ele sunt angajați, mentori, voluntari și contribuabili esențiali pentru economiile și comunitățile noastre”. Victor Negrescu, statistici despre îmbătrânirea populației Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a adus în discuție statisticile oficiale pentru viitor: „Dacă ne raportăm la datele privind anul 2050, și știți foarte bine acest lucru, o treime din populația Uniunii Europene va avea peste 60 de ani. Asta înseamnă că o treime din populația Uniunii Europene va avea nevoie de un sprijin suplimentar pentru a ne asigura, pe de o parte, că viața de zi cu zi a cetățenilor nu se schimbă în mod negativ și, în special, că aceștia pot continua să rămână activi, în măsura în care își doresc acest lucru”. Profesorul doctor Adrian Streinu-Cercel a amintit că directiva mai veche numită „sănătatea pentru toți” a rămas, din păcate, doar un ideal care nu a devenit realitate. „În acest context, există un concept care a fost introdus recent, care cumulează toți poluanții pe care îi întâlnim în mediul nostru și care, în timp, ajung să ne afecteze organismul. Și atunci nu mai vorbim de o îmbătrânire sănătoasă, ci de o îmbătrânire nesănătoasă”. Bolile rare cele mai frecvente Doctorul a atras atenția și asupra bolilor rare, care afectează familii întregi, și a cerut dezvoltarea editării genetice și a noilor tehnologii farmaceutice în statele membre. „Aceasta va fi medicina de mâine. Dacă nu o dezvoltăm noi acum, o vor face alții”. În privința natalității scăzute, Adrian Streinu-Cercel a arătat că motivul principal este „conflictul dintre carieră și natalitate. În prezent, mulți aleg să își construiască mai întâi cariera”. La finalul conferinței organizate de Gabriela Firea, s-a lansat un apel la acțiune. Toate propunerile tehnice și recomandările făcute de medicii oncologi și ginecologi în timpul panelurilor vor fi strânse la un loc pentru a fi folosite în crearea noilor strategii și legi medicale la nivel european. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Alexandru Rogobete, participare la dezbaterea din Parlamentul European despre sănătatea mintală: Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat marți că efectele mediului digital asupra sănătății mintale reprezintă o provocare urgentă, în special pentru tineri. „Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale – anxietate, depresie, izolare”, a transmis Alexandru Rogobete, care a mai menționat în postarea de pe Facebook că este nevoie de o intervenție rapidă. Ministrul Sănătății a precizat că își propune integrarea sănătății mintale în Strategia Națională de Screening și Prevenție. „Am participat astăzi, în Parlamentul European, la o dezbatere esenţială despre sănătatea mintală alături de Ştefan-Muşoiu, Roxana Mînzatu, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene şi de Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European. Tema centrală a discuţiei a fost una care nu mai poate fi ignorată: impactul mediului digital asupra sănătăţii mintale, în special în rândul tinerilor”, a scris ministrul pe Facebook. Mai mult, Rogobete a explicat că inacțiunea are consecințe directe pentru că asta „înseamnă costuri directe asupra sănătăţii unei generaţii. Iar sănătatea mintală este parte integrantă a siguranţei şi echilibrului unei societăţi”. „În intervenţia mea am prezentat nu doar provocările, ci şi direcţia clară în care mergem: integrarea sănătăţii mintale în Strategia Naţională de Screening şi Prevenţie, ca politică publică asumată la nivel de stat”, a spus Rogobete. Strategia include dezvoltarea unei rețele de centre de sănătate mintală, inclusiv pentru copii și adolescenți; intervenție timpurie și programe de prevenție în școli și comunități; întărirea rolului medicilor de familie și al ambulatoriilor în identificarea precoce a problemelor; reducerea stigmatizării și creșterea accesului la servicii specializate; utilizarea responsabilă a tehnologiei pentru screening și suport, fără a înlocui actul medical. „Tehnologia trebuie să fie un instrument, nu un substitut. Relaţia directă dintre pacient şi specialist rămâne esenţială. Lucrurile au început să se schimbe. Dar este important să spunem clar: reforma în sănătatea mintală nu se face peste noapte. Este un proces care cere consecvenţă, investiţii şi decizii ferme”, a adăugat Alexandru Rogobete.
Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, în vizită oficială la București. Agenda evenimentelor
Anunțul a fost dat joi de reprezentanța în România a Comisiei Europene, prin intermediul unui comunicat de presă. Ea va participa la o serie de evenimente programate vineri. Reprezentanta executivă va participa la deschiderea Conferinței la nivel înalt „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă”, organizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul de Finanțe. Ulterior, Roxana Mînzatu va lua parte la un amplu dialog structurat în cadrul Forumului EUROSFAT 2025. În fața celor peste 800 de participanți, ea va aborda teme precum relația de încredere dintre România și UE, competitivitatea și viitorul muncii, educația și rolul său în promovarea democrației, dar și Cadrul Financiar Multianual al UE. Reprezentanta executivă a Comisiei Europene se va întâlni cu vicepreședinta Băncii Mondiale Antonella Bassani, ministrul croat al Dezvoltării regionale și Fondurilor Europene, Nataša Mikuš Žigman. De asemenea, Roxana Mînzatu se va întâlni și cu o delegație a membrilor Camerei de Comerț Americane în România (AmCham România), dar și cu rectorul Universității din București. Vizita se va încheia cu participarea la Gala aniversară a Asociației Women in Transport and Tourism (WTTA) 2025, un eveniment dedicat promovării leadershipului feminin și transformării strategice în domeniile transporturilor și turismului.
Roxana Mînzatu, vicepreședinta CE a inaugurat primul spațiu de formare ultra controlat din Europa
Potrivit unui comunicat de presă al CE, noua facilitate este situată la școala profesională Ter AA, în imediata apropiere a sediului companiei ASML, lider mondial în tehnologia care permite fabricarea semiconductorilor – elementele invizibile, dar indispensabile, ale lumii moderne. „Semiconductorii sunt invizibili, dar fără ei, lumea așa cum o știm s-ar opri. De la telefoane și automobile, la echipamente medicale și soluții verzi, totul depinde de o placă minusculă de siliciu ce conține milioane de circuite electronice. Pentru ca Europa să rămână competitivă, avem nevoie de oameni bine pregătiți, care înțeleg și pot lucra cu aceste tehnologii de vârf”, a declarat Roxana Mînzatu. În cadrul vizitei la Eindhoven, vicepreședinta Comisiei Europene a vizitat și sediul ASML, companie cu peste 44.000 de angajați din mai mult de 120 de țări, un veritabil simbol al excelenței și inovației europene. Industria semiconductorilor, aflată în plină expansiune, se confruntă însă cu o provocare majoră: până în 2030, Europei îi vor lipsi peste 75.000 de specialiști în acest domeniu. Din acest motiv, investițiile în educație tehnică și în infrastructura de formare sunt considerate priorități strategice la nivel european. „Autonomia strategică a Europei depinde imens de educație – de ce se întâmplă în sălile de curs și în atelierele de practică. Sala curată inaugurată astăzi le va permite elevilor să învețe în condiții identice cu cele din industrie, să deprindă competențe de mare precizie și responsabilitate și să devină profesioniștii de care Europa are atâta nevoie”, a subliniat Mînzatu. Pe durata vizitei, Roxana Mînzatu a avut discuții cu Frank Heemskerk, vicepreședinte al ASML, și cu Mohammed Chahim, eurodeputat olandez originar din regiunea Eindhoven, privind modalitățile prin care instituțiile europene pot sprijini mai activ dezvoltarea competențelor pentru industria semiconductorilor.
Roxana Mînzatu: Cadrele didactice sunt piatra de temelie a educației și formării profesionale / Comisia Europeană lansează o inițiativă pentru sprijinirea profesorilor
Vicepreședinta Comisiei Europene, care se ocupă de zona educațională, Roxana Mînzatu, afirmă că profesorii reprezintă baza educației și a formării profesionale. Sprijinirea lor în cea mai bună măsură duce la o pregătire mai bună a cetățenilor europeni, care este foarte importantă pentru competitivitatea Europei. „Cadrele didactice sunt piatra de temelie a educației și formării profesionale. Pentru a îmbunătăți și a mări atractivitatea carierei în domeniul educației și formării profesionale, trebuie să sprijinim profesorii și formatorii să facă față provocărilor cu care se confruntă”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, scrie Edupedu. Roxana Mînzatu a mai declarat că „un sprijin mai solid pentru cadrele didactice înseamnă o mai bună pregătire pentru cetățenii europeni în toate etapele vieții, ceea ce este esențial pentru competitivitatea Europei și pentru dubla tranziție verde și digitală”. Declarațiile sale vin odată cu lansarea primului sondaj european dedicat profesorilor din școlile și liceele profesionale care formează absolvenți cu nivel de calificare 3. Scopul sondajului, care se va desfășura în 23 de țări, inclusiv România, este clarificarea provocărilor cu care se confruntă cadrele didactice și oferirea unui sprijin mai eficient de către Comisia Europeană, explică Mînzatu. Aceste declarații ale Roxanei Mînzatu au venit în contextul lansării primului sondaj european dedicat profesorilor din școlile și liceele profesionale care formează absolvenți cu nivel de calificare 3. Scopul sondajului, care se va desfășura în 23 de țări, inclusiv România, este identificarea problemelor și provocărilor cu care profesorii se confruntă astăzi. Ținta este să se ajungă la un acord privind sprijinul mai eficient oferit de către Comisia Europeană, explică Mînzatu. Mai mult, se dorește soluționarea problemei „deficitului critic de cadre didactice în domeniul EFP”, care vizează școlile profesionale și liceele tehnologice.
Un sfert din tinerii României sunt șomeri. Ce soluție are Roxana Mînzatu, eurodeputat: „Ceea ce se învață în școli nu se potrivește mereu cu cerințele pieței muncii”
În programul de relansare economică pe care-l propune PSD sunt inserate mai multe aspecte care țin de piața muncii, în special pentru tinerii absolvenți din România. Liderul interimar al partidului, Sorin Grindeanu, a declarat că va cere ajutorul colegei sale social-democrate, Roxana Mânzatu, vicepreședinte al Parlamentului European. Eurodeputatul a declarat, pentru Gândul, care ar fi acele scheme de finanțare europeană pe care România ar putea să le acceseze, dar care “în acest moment nu sunt folosite de țara noastră”, după cum spunea Sorin Grindeanu. Potrivit unei statistici la nivel european, „rata șomajului în rândul tinerilor români e mai mare decât media europeană – în 2024 a fost aproape 24%, față de 15% la nivelul UE”, spune Roxana Mînzatu. „La fel și numărul tinerilor care nu lucrează, nu studiază și nu fac niciun fel de formare (NEETs): aproape unul din cinci în România, față de unul din zece în UE. Vestea bună este că, totuși, ambii indicatori sunt în scădere. Printre cauzele majore identificate se numără abandonul școlar timpuriu și faptul că ceea ce se învață în școli nu se potrivește mereu cu cerințele pieței muncii”, mai spune Roxana Mînzatu, pentru Gândul. Care sunt programele europene care pot aduce bani României pentru piața muncii Europarlamentarul român a indicat și câteva programe cu finanțare europeană care pot fi accesate de România, fără să afecteze bugetul național, destinate inserției pe piața muncii a tinerilor absolvenți și nu numai. „Comisia Europeană recomandă României sa valorifice eficient alocarea din Fondul Social European plus pe care o are la dispoziție în cadrul Politicii de Coeziune 2021-2037 dar și alocările din PNRR. Fondurile trebuie investite în rezolvarea cauzelor sistemice ale șomajului tinerilor – precum combaterea abandonului școlar, dar și în sprijinirea tinerilor aflați în această situație. Corelarea măsurilor de sprijinire a tinerilor cu oportunitățile de angajare sau antreprenoriat din sectoarele economice care au un deficit important al forței de muncă este extrem de importantă. În acest sens, e important ca România să folosească platforma Reconnect – elaborată tot prin fonduri europene – care îi permite să evalueze corelarea ofertei educaționale cu integrarea pe piața muncii dar și să formuleze politici educaționale și de ocupare eficiente. E important și ca România să se aplice pe deplin „Garanția pentru Tineret”: un program prin care tinerii trebuie să primească, în maximum patru luni după ce și-au terminat studiile sau au rămas fără job, o ofertă concretă – fie de muncă, fie de stagiu, fie de formare continua. „Garanția pentru Tineret” există din 2013 și, de la lansare, aproape 57 de milioane de tineri europeni au beneficiat de program. Esențială este, desigur, finanțarea măsurilor”, mai spune vicepreședintele Parlamentului European. Fondurile pot fi folosite și pentru stagii de practică pentru elevi și studenți Crearea de întreprinderi ale economiei sociale și formarea antreprenorilor sociali a fost și continuă să fie susținută din FSE, subliniază Roxana Mînzatu. Aceste resurse nerambursabile au fost și pot fi utilizate pentru măsuri precum stagii practice pentru elevi și studenți, pentru scheme de antreprenoriat sau pentru formarea competențelor tinerilor, ca să dau doar exemple care au avut succes. „În perioada 2021–2027, din Fondul Social European Plus, UE alocă României o suma totala de7.3 miliarde € din care 880 milioane € pentru tineri prin programul „Educație și Ocupare”, gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. De asemenea, FSE a fost și mai poate fi utilizat pentru subvenționarea angajatorilor care crează locuri de muncă pentru beneficiari precum tinerii în situații vulnerabile. Aceștia pot susține, pe o perioadă limitată, costurile salariale (în limita anumitor plafoane, de asemenea). De altfel, Romania a derulat numeroase programe de acest tip de la aderare și până acum, prin intermediul Ministerului Muncii, ANOFM, CNDIPT și al Ministerului Educației. Finanțarea curentă a programului Start Up Nation, care are o alocare de 446 milioane euro (UE si national)/365 milioane euro (UE). Și va sprijini un număr de aprox 30 000 tineri si adulti (25 000 tineri+4600 adulti), infiintarea a 7 750 intreprinderi (5 250 de catre tineri + 2 500 de catre adulti) si crearea a 15 000 locuri de munca. Prin Programul Educație și Ocupare (prioritatile 2 si 4) este susținută chiar din Fondul Social European Plus”, a mai adăugat Roxana Mînzatu. În actualul buget, România și-a asumat prin Programul Educație și Ocupare să sprijine 40.000 de elevi din învățământul profesional cu stagii de ucenicie. RECOMANDAREA AUTORULUI: PSD continuă consultările cu sindicatele și patronatele/ Sorin Grindeanu și Mihai Tudose conduc discuțiile PSD prezintă joi propriul program de relansare economică: „Soluția este să punem companiile românești și locurile de muncă în centrul acțiunii” Grindeanu anunță că PSD lucrează la un pachet de MĂSURI pentru relansarea economică, care nu înseamnă efort bugetar
Roxana Mînzatu anunță INVESTIȚII de minim 100 miliarde euro în zona socială: Investim în educație, formare, ocupare, și combaterea sărăciei
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, prezintă joi principalele direcții ale viitorului buget al Uniunii Europene 2028-2034. Potrivit comisarului european, programul Erasmus+ ajunge la valoarea de 41 miliarde de euro, cu 50% mai mult față de bugetul anterior. „41 miliarde de euro, adică un buget cu 50% mai mare pentru scutul viitorului nostru european, numit Erasmus+. Pășim către acel Erasmus pentru toți, pentru fiecare, pe care îl visez”, scrie Mînzatu. Românca mai spune că 354 miliarde de euro vor fi redirecționate către Politica Comună de Coeziune a UE. „Minim 100 miliarde euro pentru investiția directă în oameni, în social. O bază legală pentru Fondul Social European +. Minim 14% din Planurile de țară vor avea investiții în oameni, dar trebuie să țintim mai sus, unde e nevoie. Flexibilitate. Un singur set de reguli pentru toate fondurile! Integrarea fondurilor și impact mai mare. Valoare pentru bani. Investim în educație, formare, ocupare, combaterea sărăciei, mai ales în rândul copiilor, acces la servicii minime, economie socială, societate civilă, dialog social”. Mînzatu: Va urma o perioadă de negocieri foarte grele De asemenea, a fost lansat și programul AgoraEU, care reunește finanțarea UE pentru cultură (Creative Europe), Media și CERV – participare democratică. Și bugetul acestui program va fi dublu, aproape 9 miliarde euro. „Va urma o perioadă (probabil doi ani) de negocieri foarte grele, intense cu cei doi co-legiuitori. Începând chiar de la sursele de venit. Am propus un buget mărit la aproape 2 trilioane euro. Ele trebuie aprobate atât de statele membre (Consiliu), cât și de Parlament. Din aceste negocieri trebuie să reiasă un buget modern, capabil să dea forță Europei, dar și fiecărui european, inclusiv celor mai vulnerabili dintre noi, tocmai în contextul atâtor schimbări pe care le traversăm în societate, în piața muncii”, adaugă comisarul european. Foto: Hepta via Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: