Emil Boc, reacție vehementă după ce Moscova şi-a retras sportivii de la Cluj-Napoca
Primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, a avut o reacție fermă, după ce Moscova şi-a retras sportivii de la etapa de Cupei Mondiale de gimnastică ritmică din orașul ardelean. Scandalul pe marginea retragerii rușilor de la Cupa Mondială de gimnastică ritmică de la Cluj-Napoca este abia la început, dar reacțiile se succed cu repeziciune. Edilul spune că nu se abate de la principiile care țin de securitate și întreabă, retoric, dacă Rusia a plecat din Ucraina Cluj-Napoca trebuia să fie centrul gimnnasticii ritmice, în contextul în care în orașul condus de Emil Boc are loc etapa de Cupă Mondială. Dar totul s-a transformat într-un scandal uriaș. Federația internațională a ridicat la finele lunii mai restricțiile impuse rușilor și belarușilor după debutul ofensive ruse în Ucraina, în 2022. Forul le-a permis gimnaștilor din cele două țări să-și folosească imnul și culorile naționale și alte însemne de acest gen, dar Emil Bol a luat altă decizie. Astfel, edilul orașului a transmis, verbal, delegației Rusiei că drapelul nu va fi arborat și imnul nu va fi intonat dacă gimnastele din această țară urcă pe podium și iau medalia de aur. Ca urmare, Moscova şi-a retras sportivii de la Cluj-Napoca. Boc a venit cu detalii și a spus motivul pentru care a decis să sfideze decizia World Gymnastics. „Atunci când ai valori și principii, nu ai de ce să-ți fie teamă. Nu am absolut nimic cu sportivii din Rusia. Cei din Rusia au fost și anul trecut la Cluj și au respectat regulile Uniunii Europene și ale României. Când am aprobat organizarea pentru acest an, restricțiile încă erau în vigoare. În condițiile acelea le-am aprobat, să se folosească elemente neutre. Federația Mondială de Gimnastică a schimbat regulile pe ultima sută de metri. O situație similară s-a întâmplat și în Polonia, tot la gimnastică ritmică. A ieșit Rusia din Ucraina și n-am aflat eu? S-a schimbat poziția României față de o țară agresoare? Când România sau UE își va schimba poziția, eu voi fi primul care va respecta regulile României și ale UE”, a spus Boc, la Digi Sport. Boc cpuen că afișarea steagului și întonarea imnului Rusiei înseamnă încurajarea indirectă a unui agresor În context, Comitetul Olimpic Rus a numit demersul lui Boc o încălcare flagrantă a Cartei Olimpice și a principiului neutralității politice în sport. Dmitri Svișcev, prim-vicepreședinte al Comisiei pentru cultură fizică și sport din Duma de Stat, speră ca România să nu mai organizeze competiții pe viitor. „Dacă Rusia va părăsi teritoriile cucerite din Ucraina, și eu voi respecta regulile. Nu este o ofensă împotriva nimănui. Nu putem accepta să abandonăm aceste valori. Ziua să fim cu UE, noaptea să fim cu Rusia în pat. E treaba domniilor lor. Am discutat civilizat cu toată lumea. Până acum, Rusia nu a avut nicio problemă, a participat fără steag și fără imn. E bine să rămânem cu valori și cu principii. Eu sper ca Rusia să se retragă din Ucraina și după lucrurile să reintre în normalitate. Nu cred că trebuie încurajat agresorul, nici direct, nici indirect. Afișarea acestor simboluri oficiale înseamnă încurajarea indirectă a unui agresor. Ești de acord cu el. Nu trebuie să ne grăbim, ci să ne respetăm valorile și principiile, să respectăm grupul select în care suntem, UE”, a mai spus edilul din Cluj-Napoca.
Ucraina și Norvegia vor fabrica drone împreună din 2026
Ucraina și Norvegia au decis să producă drone în comun, cu o linie pilot programată să înceapă în 2026, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Denys Shmyhal, duminică. Denys Shmyhal a făcut anunțul după ce a semnat un acord cu omologul său norvegian, Tore O. Sandvik. Ministrul ucrainean al Apărării a spus că, în timp ce Ucraina va oferi „experiența și inovațiile sale, Norvegia va oferi o bază de producție puternică, precum și cooperare în cercetare și dezvoltare cu instituții norvegiene de top”. Dronele au o importanță majoră pe câmpul de luptă din Ucraina, fiind folosite de forțele ucrainene, și de cele rusești pentru operațiuni directe și atacuri la distanță. Kievul discută și cu Regatul Unit producția a 2.000 de drone interceptoare lunar, iar Londra s-a angajat să finanțeze „mii” de drone de atac cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina. Denys Shmyhal nu a precizat ce tipuri de drone vor fi realizate împreună cu Norvegia. În iunie, Oslo a anunțat că va dona aproximativ 6,7 miliarde de coroane norvegiene (660 de milioane de dolari) coaliției maritime conduse de Regatul Unit pentru Kiev și va sprijini producția de drone navale în Ucraina. Țara intenționează, de asemenea, să aloce 7 miliarde de dolari anul viitor pentru a susține sectorul de apărare al Ucrainei.
Prima țară care e gata să recunoască anexarea teritoriilor ucrainene de către Rusia. Președintele i-ar fi trimis deja o scrisoare lui Putin
Potrivit presei locale citate de The Kyiv Independent, președintele Daniel Ortega i-a transmis o scrisoare liderului rus Vladimir Putin pe 30 iulie, în care își exprimă sprijinul pentru ceea ce a numit „lupta eroică a Rusiei împotriva neo-nazismului ucrainean susținut de NATO”. Dacă acest lucru s-ar concretiza, Nicaragua ar fi prima țară din lume care ar recunoaște anexarea. Reacția Ucrainei Ministerul de Externe de la Kiev a reacționat prompt, cerând guvernului nicaraguan să dezmintă informația. Autoritățile ucrainene au avertizat că, dacă se confirmă, această acțiune va fi considerată „o încălcare gravă a dreptului internațional, a Cartei ONU și a obligațiilor internaționale ale statului Nicaragua”. Kievul a subliniat că își rezervă dreptul de a răspunde „în mod proporțional nivelului fără precedent al acestor acțiuni neprietenoase”. Relațiile dintre Nicaragua și Rusia s-au consolidat în ultimii ani. În 2020, Nicaragua a deschis un consulat onorific în Simferopol, Crimeea, teritoriu ocupat de Rusia încă din 2014, gest care a dus la sancțiuni din partea parlamentului ucrainean. În 2021, oficialii nicaraguani au semnat un acord comercial și economic cu autoritățile instalate de Rusia în Crimeea. Contextul internațional Nicaragua se numără printre puținele state care au votat în favoarea Rusiei în cadrul rezoluțiilor ONU privind agresiunea împotriva Ucrainei, alături de Belarus, Coreea de Nord și Siria. Anexarea ilegală a celor patru regiuni ucrainene a urmat unor referendumuri contestate, organizate sub ocupație militară rusă în 2022. Deși Rusia revendică aceste teritorii, ea nu deține controlul total asupra lor, iar războiul continuă.