Este pregătită Armata României să facă față unei agresiuni rusești? Răspunsul dat de Ionuț Moșteanu
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a fost întrebat, la Antena 3 CNN, cât de pregătită este țara noastră să reziste în fața unei agresiuni rusești, în contextul în care românii au cea mai mare încredere în instituția Armatei. „Armata română este pregătită, se pregătește în continuare. Pregătirile noastre sau marea majoritate a pregătirilor noastre importante se fac alături de aliații noștri în NATO (…) Sunt peste 5.000 de soldați din mai multe țări europene, în principal din Franța, care fac un exercițiu major în șapte poligoane din țară”, a spus Moșteanu. Întrebat câte ore ar putea rezista România, în scenariul în care ar fi atacată, până ar ajunge ajutorul din partea aliaților, ministrul a afirmat că „sunt niște discuții absolut teoretice, greu de evaluat (…) Nu sunt niște planuri care sunt publice, nu sunt de discutat la televizor. Armata română este pregătită și se pregătește”. Rezistă România 48 de ore în fața Rusiei, până la ajutorul partenerilor? Ministrul Ionuț Moșteanu a mai fost întrebat și dacă România ar putea rezista 48 de ore în cazul unei agresiuni venite din partea Rusiei, până la sosirea ajutorului partenerilor occidentali „Bineînțeles. Partenerii sunt aici. În momentul ăsta avem aproximativ 5.000 de soldați, trupe și cu echipamente, cam jumătate din partea Statelor Unite și restul din partea statelor europene, în principal Franța, care sunt pe teritoriul țării noastre”, a conchis ministrul.
Andrei Caramitru cântă prohodul Rusiei lui Putin: E în CRIZĂ maximă economică. Falimentul vine în decembrie
Andrei Caramitru scrie sâmbătă, pe pagina sa de socializare, că Rusia lui Vladimir Putin este „deja în criză maximă economică”. „Sunt fix momentele înainte de colaps”, adaugă fiul regretatului actor. „Niște vești bune de cafeluță de sâmbătă dimineața. Pe cifre oficiale, parfumate și aranjate, Rusia e deja în criză maximă economică. Sunt fix momentele înainte de colaps. Așa ca să vedem dezastrul un pic: producția de automobile: minus 25% producția de echipamente industriale și vehicule: minus 15% producția de materiale: minus 9% Și asta – repet – sunt cifrele lor oficiale, probabil ameliorate din pix, înainte de efectul full al scoaterii din funcțiune a rafinăriilor prin kaboom și a sancțiunilor totale care au venit acum din SUA. Eu v-am spus de câteva luni — falimentul la ei vine în decembrie. Atunci lovește și începe să se surpe șandramaua. Hai, bună dimineața la toată lumea și să avem un weekend frumos, fără orci și zuzuraniști”, spune Caramitru Jr. Sursa: X/ @Beefeater_Fella Sursa: Facebook/ Andrei Caramitru Foto colaj: Facebook + Mediafax + Shutterstock/Hepta
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.340. Aliații europeni ai Kievului au decis să crească presiunea asupra Moscovei
Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 25 octombrie 2025, în a 1.340-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Aliații Kievului sunt hotărâți să sporească presiunea asupra Moscovei, a afirmat premierul britanic Keir Starmer, care a cerut utilizarea activelor rusești înghețate cu scopul de a finanța apărarea ucraineană. Londra vrea banii Rusiei „Coaliția voinței”, care reunește aproape 30 de țări, în special europene, care susțin Kievul, s-a reunit vineri după-amiază. Acești aliați s-au înțeles „asupra unui plan clar” pentru a ajuta Ucraina până la sfârșitul anului, a afirmat liderul britanic într-o conferință de presă comună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, fără a anunța, totuși, un angajament concret. Aliații Kievului sunt „hotărâți” să intensifice presiunea asupra lui Vladimir Putin „de la câmpul de luptă până la economia sa război”, a spus Keir Starmer. Mai mult, Starmer a cerut ca aliații se pună de acord „pentru a duce la bun sfârșit munca” asupra utilizării activelor rusești înghețate. Astfel, „Regatul Unit este pregătit să acționeze concertat cu Uniunea Europeană pentru a face să avanseze aceasta cât mai rapid posibil, cu scopul ca aceste fonduri să fie îndreptate spre Ucraina”. Deblocarea acestor active ar permite în special finanțarea furnizării unor „sisteme cu rază lungă de acțiune”. Reuniunea „Coaliției voinței” la Londra s-a desfășurat în format hibrid: premierul danez Mette Frederiksen, omologul său olandez Dick Schoof și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au fost prezenți fizic. Alți 20 de lideri – între care președintele francez Emmanuel Macron – au participat prin videoconferință. Imobilizate de sancțiunile occidentale, activele rusești însumează circa 210 miliarde de euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Războiul din Ucraina, ziua 1339. Ucraina cere aliaților arme cu rază lungă de acțiune pentru a pune presiune pe Rusia / Rusia a lovit pentru prima dată Odesa cu bombe aeriene ghidate
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat vineri aliaților din cadrul „Coaliției celor dornici” să sporească capacitățile Ucrainei în materie de arme cu rază lungă de acțiune, pentru a crește presiunea asupra Rusiei în vederea negocierilor privind războiul. Herson, devastat de bombardamentele rusești Atacurile cu artilerie rusească au zguduit orașul Herson, iar înregistrări video surprind mai multe explozii în zone rezidențiale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei, atacurile s-au soldat cu doi morți și 21 de răniți. Marea Britanie și Franța solicită sprijin pentru arme cu rază lungă de acțiune Marea Britanie și Franța cer ca Ucraina să primească arme cu rază lungă de acțiune, în contextul în care președintele Volodimir Zelenski avertizează că se profilează un „dezastru umanitar”, scrie The Kyiv Independent. Potrivit guvernului britanic, reuniunea care urmează să aibă loc se va concentra pe modul în care aliații „pot consolida și mai mult poziția Ucrainei și slăbi capacitatea Rusiei de a continua războiul”. Rusia a lovit pentru prima dată Odesa cu bombe aeriene ghidate Potrivit șefului Administrației Militare Regionale, Oleh Kiper, armata rusă a folosit pentru prima dată acest tip de armament în atacul de vineri asupra regiunii Odesa. Loviturile au afectat obiective civile și zone locuite, marcând o nouă etapă în ofensiva Moscovei din sudul Ucrainei. Un bărbat a detonat o grenadă pe o platformă de tren din Ucraina: patru morți și 12 răniți Regele Charles îl primește pe Zelenski la Castelul Windsor: A treia întâlnire din acest an Regele Charles al III-lea l-a primit vineri pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Castelul Windsor, în cadrul unei ceremonii oficiale cu toate onorurile. Este a treia întâlnire din acest an între suveranul britanic și liderul de la Kiev. Viktor Orban: Uniunea Europeană a ales războiul Premierul Ungariei, Viktor Orban, a acuzat joi Uniunea Europeană că instigă războiul din Ucraina și împiedică eforturile de pace ale președintelui american Donald Trump. Trump, replică pentru Putin: „Vă voi informa peste șase luni”. Sancțiunile SUA împotriva Rusiei se intensifică Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a reacționat provocator la declarațiile omologului său rus, Vladimir Putin, privind noile sancțiuni americane impuse sectorului energetic al Rusiei. Merz: Filiala germană a Rosneft va primi o derogare de la noile sancțiuni americane Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că se așteaptă ca filiala germană a companiei rusești Rosneft să fie exceptată de la noile sancțiuni impuse de Statele Unite sectorului petrolier rus. Ministrul german al Economiei vizitează Kievul pentru a susţine Ucraina în sectorul energetic Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a sosit vineri la Kiev, subliniind eforturile Berlinului de a ajuta Ucraina să-şi repare infrastructura energetică după ce recentele atacuri ruseşti au avariat grav reţeaua electrică. Coreea de Nord construiește un memorial pentru soldații săi uciși în războiul din Ucraina Regimul de la Phenian a început construcția unui memorial dedicat militarilor nord-coreeni morți în timpul luptelor din Ucraina, unde au fost trimiși să lupte alături de forțele ruse. Kim Jong Un a lăudat implicarea acestora, spunând că au contribuit la „victoria decisivă” a Rusiei. Kim Jong Un, a salutat alianța „invincibilă” a țării sale cu Rusia Liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, a salutat alianța „invincibilă” a țării sale cu Rusia, în contextul în care a marcat un an de la desfășurarea trupelor sale în războiul Moscovei împotriva Ucrainei prin deschiderea unui muzeu în onoarea soldaților căzuți în luptă, scrie AlJazeera. Vorbind joi la ceremonia de inaugurare a lucrărilor din capitala Phenian, Kim s-a adresat familiilor soldaților nord-coreeni care „au luptat în operațiunile de eliberare a Kurskului”, spunând că desfășurarea lor în Rusia „a marcat începutul unei noi istorii de solidaritate militantă” cu Moscova. Putin, sfidător după ce Trump a sancționat marile companii petroliere rusești Președintele rus Vladimir Putin a părut sfidător joi, după ce președintele SUA, Donald Trump, a impus sancțiuni celor două mari companii petroliere rusești pentru a-l presa pe liderul de la Kremlin să pună capăt războiului din Ucraina. Sancțiunile impuse de Trump împotriva Rusiei reprezintă „un șoc” pentru Moscova și ar putea da „o lovitură serioasă” giganților petrolieri, spun experții. Experții au descris mișcarea drept „un șoc destul de mare” și o „lovitură serioasă” pentru principalii exportatori de petrol ai Rusiei. Într-o mișcare surprinzătoare, președintele american Donald Trump a anunțat primele sancțiuni impuse Moscovei de administrația sa de la preluarea mandatului – un pas care, conform analiștilor, ar putea crea noi obstacole pentru sectorul petrolier rusesc. SUA au impus sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil, pe 22 octombrie, cu scopul de a face presiuni asupra Kremlinului pentru a accepta un armistițiu în Ucraina. Măsurile îngheață toate activele americane ale acestor companii. De asemenea, ele deschid calea pentru sancțiuni secundare împotriva instituțiilor străine care efectuează tranzacții cu cele de pe lista neagră . Evenimente cheie din ultimele 24 de ore Ministerul Apărării din Rusia a declarat că forțele sale au capturat satul Pavlivka din regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei, precum și satul Ivanivka din regiunea Dnipropetrovsk. Ministerul a mai spus că a atacat infrastructura energetică ucraineană, în ceea ce a susținut a fi un răspuns la atacurile ucrainene asupra unor ținte civile rusești. Atacurile rusești din Ucraina, comise miercuri, au ucis șase persoane, inclusiv doi copii, și au provocat pene de curent la nivel național, au declarat oficiali ucraineni. Forțele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a lansat 405 drone și 28 de rachete asupra Ucrainei într-un atac care a avut loc peste noapte și care a vizat infrastructura energetică. Ucraina a doborât 16 rachete rusești și 333 de drone, în timp ce alte rachete au evitat apărarea și au lovit direct ținte, a declarat forțele aeriene. Ministrul ucrainean al Energiei, Svitlana Hrynchuk, a declarat că Rusia implementează o campanie metodică de distrugere a sistemului energetic al Ucrainei și vizează echipele de reparații care lucrează la instalațiile energetice cu atacuri secundare după loviturile inițiale. Dronele rusești au atacat Kievul pentru a doua noapte miercuri, rănind patru persoane, a declarat joi dimineață, Tymur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului. Tkachenko a spus că dronele au avariat
Rusia a lovit pentru prima dată Odesa cu bombe aeriene ghidate
Potrivit șefului Administrației Militare Regionale, Oleh Kiper, armata rusă a folosit pentru prima dată acest tip de armament în atacul de vineri asupra regiunii Odesa. Loviturile au afectat obiective civile și zone locuite, marcând o nouă etapă în ofensiva Moscovei din sudul Ucrainei. Crește alarmant riscul pentru populație „În timpul atacului aerian de astăzi, armata rusă a folosit pentru prima dată bombe aeriene ghidate asupra infrastructurii civile din regiunea noastră. Aceasta este o nouă amenințare gravă pentru regiunea Odesa”, a transmis Kiper, citat de Interfax-Ukraine. El a avertizat că astfel de lovituri „reprezintă un pericol uriaș pentru oameni și pot provoca distrugeri semnificative”. Numite și bombe planante, bombele aeriene ghidate, sunt proiectile lansate din avioane, echipate cu sisteme de ghidare prin satelit sau laser. Ele pot lovi ținte la distanțe mari cu precizie ridicată, permițând avioanelor să rămână în afara razei apărării antiaeriene. Folosirea lor înseamnă o creștere alarmantă a riscului pentru zonele civile și complică considerabil apărarea antiaeriană a Ucrainei. Sirenele salvează vieți, spun autoritățile Guvernatorul militar din Odesa a făcut apel la locuitori să respecte avertismentele: „Îi îndemn pe toți să nu ignore semnalele de alarmă aeriană”. El a explicat că, la declanșarea sirenelor, oamenii trebuie să se adăpostească imediat în locuri sigure, deoarece noile bombe pot lovi rapid și cu mare precizie, chiar și ținte aflate la distanță de front. Ulterior, Kiper a anunțat că forțele de apărare antiaeriană au doborât cu succes ținte inamice, prevenind distrugeri și victime: „Nu s-au înregistrat distrugeri sau victime. Este rezultatul muncii eficiente și coordonate a apărătorilor noștri”.
Războiul din Ucraina, ziua 1338. Zelenski solicită prioritate pe lista livrărilor de sisteme Patriot / Atac cu drone asupra Kievului / Trump impune sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia
Investigație presa ucraineană: Ofițeri ruși antrenează copii ucraineni pentru război Ofițeri ruși de rang înalt organizează antrenamente militare pentru copii ucraineni din teritoriile ocupate și administrează centre de militarizare a copiilor. Este vorba despre activitatea centrului de educație militar-patriotică Voin înființat în 2022, relatează Ukrainska Pravda. Adolescenții ucraineni din zonele ocupate ale regiunilor Herson, Zaporojie, Luhansk și Donețk urmează instruire militară la centrul Voin din tabăra sportivă de apărare Avangard din regiunea Volgograd din Rusia, iar unul dintre obiective este pregătirea tinerilor pentru serviciul în forțele armate ruse. Copiii ucraineni de acolo sunt supuși unui tratament dur și sunt învățați să opereze drone, să sape tranșee, să curețe și să mineze zone și să folosească grenade și arme de foc. Casa Albă: Trump dorește ca întâlnirea cu Putin să fie „o utilizare eficientă a timpului său” Purtătoarea de cuvânt a lui Donald Trump, Karoline Leavitt, a fost întrebată ce anume l-a determinat pe președintele american să ia o „decizie radicală” în privința Rusiei în ultima săptămână, inclusiv impunerea de sancțiuni ieri. „Președintele a susținut întotdeauna că va impune sancțiuni Rusiei atunci când va considera că este oportun și necesar, iar ieri a fost acea zi”, a spus Leavitt, potrivit Sky News. „Cred că președintele și-a exprimat de mult timp frustrarea față de Vladimir Putin și, sincer, față de ambele părți implicate în acest conflict. (…) Dar vrem să ne asigurăm că această întâlnire va avea un rezultat tangibil și pozitiv și că va fi o utilizare bună a timpului președintelui”, a mai spus Leavitt. Ucraina anchetează „crime de război” după ce cinci civili ar fi fost împușcați mortal în Donețk Autoritățile ucrainene au deschis o anchetă pentru crime de război în urma unui atac semnalat în regiunea Donețk din estul țării. Cinci civili au fost împușcați mortal de forțele ruse în satul Zvanivka, situat pe linia frontului, a declarat un martor, potrivit Sky News. Procuratura regională a declarat într-un comunicat că un bărbat, cei doi fii ai săi și doi vecini au fost uciși luni în localitate. „Procurorii au interogat-o și au înregistrat dovezi ale unei alte crime de război împotriva populației civile”, se arată în declarație. Putin afirmă că Rusia nu va ceda în fața sancțiunilor SUA și susține că summitul de la Budapesta a fost „amânat” Președintele rus Vladimir Putin a denunțat joi noile sancțiuni impuse de SUA , calificându-le o încercare de a constrânge Moscova. În declarațiile sale pentru jurnaliști, Putin a afirmat că „nicio țară care se respectă nu face nimic sub presiune”, scrie The Kyiv Independent. Șeful Kremlinului a descris sancțiunile ca fiind un „act neprietenos” care ar dăuna relațiilor dintre Rusia și SUA, dar a încercat să minimizeze impactul potențial al acestora asupra economiei ruse. Ucraina folosește arme cu rază lungă de acțiune produse local, cu rază de până la 3.000 km, spune Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a declarat, la summitul Uniunii Europene, că Ucraina dispune de arme cu rază lungă de acțiune dezvoltate în țară, cu o rază de până la 3.000 de kilometri, și că lucrează la extinderea producției acestora cu sprijin financiar internațional. Liderul ucrainean a subliniat că aceste capacități reprezintă tehnologie de ultimă generație și că guvernul său caută finanțare suplimentară pentru a extinde producția. „Avem capabilități clare, produse în Ucraina, cu raze de acțiune între 150 și 3.000 de kilometri. Întrebarea este cum obținem finanțarea necesară pentru a produce aceste arme la scară mare”, a spus Zelenski. Zelenski laudă noul pachet de sancțiuni europene și mulțumește SUA pentru sprijinul militar Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat joi la summitul Uniunii Europene adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a transmis mulțumiri liderilor europeni și Statelor Unite pentru sprijinul continuu acordat Kievului. Volodimir Zelenski a declarat, în cadrul summitului Uniunii Europene, că noul pachet de sancțiuni reprezintă „un rezultat puternic” și un semnal de unitate al Europei în fața agresiunii ruse. „Presiunea este și ea o armă, iar apărarea antiaeriană este cea mai importantă armă în timpul acestor atacuri masive”, a afirmat liderul de la Kiev. Premierul finlandez solicită furnizarea de rachete Tomahawk către Ucraina Premierul finlandez Petteri Orpo a declarat, într-un interviu pentru POLITICO, faptul că președintele american Donald Trump ar trebui să permită Ucrainei să utilizeze rachete de croazieră americane Tomahawk cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte aflate adânc în teritoriul rus. Orpo a menționat că Rusia reprezintă o „amenințare permanentă” la adresa securității Europei și a solicitat președintelui SUA să furnizeze Ucrainei armele de care are nevoie pentru a se apăra și pentru a-l forța pe Putin să se așeze la masa negocierilor. Ucraina propune Europei revizuirea ordinii livrărilor de sisteme de apărare Patriot. Motivul este acela că Ucraina are nevoie urgentă de acest tip de sisteme. Motivul este acela că Ucraina se află în războiul cu Rusia. Îndemnul a fost adresat de Zelenski, miercuri, cu prilejul unui discurs la Summitul Consiliul European din Bruxelles, eveniment la care a luat parte și președintele României, Nicușor Dan. Zelenski: Există o șansă reală să oprim războiul și să înfrângem Rusia Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, anunță că a avut o întâlnire cu președintele francez Emmanuel Macron, în care au discutat despre intensificarea presiunii asupra Rusiei, consolidarea apărării antiaeriene și garantarea securității Ucrainei. „Acum este momentul în care există o șansă reală de a pune capăt războiului și de a opri Rusia. Pentru a reuși, trebuie să continuăm să creștem presiunea asupra Federației Ruse, să extindem sprijinul pentru Ucraina și să finalizăm garanțiile de securitate”, a transmis Zelenski. Președintele ucrainean a menționat și cooperarea în domeniul apărării, afirmând că au fost abordate „soluții concrete care pot face Ucraina mai puternică”. Ucraina confirmă atacul asupra rafinăriei de petrol Ryazan din Rusia Ucraina a confirmat atacurile cu drone asupra a două ținte strategice rusești în noaptea de miercuri spre joi – rafinăria de petrol Ryazan și un depozit de muniție – lângă Valuyki, regiunea Belgorod, scrie The Kyiv Independent. Atacul asupra depozitului de muniție de lângă Valuyki a distrus ținta, provocând explozii secundare și detonarea munițiilor rusești, potrivit Statului
După India, și companiile petroliere de stat chineze suspendă importul de petrol rusesc din cauza temerilor legate de sancțiunile lui Trump
Potrivit mai multor surse comerciale, companiile petroliere de stat chineze au suspendat achiziția de petrol rusesc, chiar după ce India a redus masiv importurile de petrol în urma sancțiunilor lui Trump. Pe 23 octombrie 2025, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că SUA vor impune sancțiuni asupra a două mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil, pentru a presa Kremlinul să înceteze operațiunile militare din Ucraina. Importatorii de top ar putea căuta alternative la petrolul rusesc. Sunt așteptate creșteri de prețuri la nivel global Reuters scrie că scăderea cererii de petrol rusesc ar putea reduce veniturile Moscovei, iar importatorii de top ar urma să caute alternative, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor globale. China a importat 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi. Petrolul rusesc era transportat pe mare și achiziționat de rafinării independente, inclusiv de operatori mici. După sancțiunile lui Trump asupra Rosneft și Lukoil, companiile petroliere naționale chineze PetroChina, Sinopec, CNOOC și Zhenhua Oil nu vor mai tranzacționa petrolul rusesc transportat pe mare, cel puțin pe termen scurt. Trump a sancționat dur Rusia cu scopul de a-l readuce pe Putin la masa negocierilor Pe durata vizitei secretarului general al NATO, Mark Rutte, Trump a dezvăluit la conferința de presă din Biroul Oval că a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin care urma să aibă loc la summitul de la Budapesta. „Mi-am anulat întâlnirea cu Putin pentru că am simțit că nu există un rezultat posibil Trump: Am simțit că este momentul potrivit să impunem sancțiuni Rusiei. Nu a fost corect să avem o întâlnire cu Putin, așa că am anulat-o.Putin și Zelenski aspiră la pace și este timpul să punem capăt acestui război”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina
Zelenski laudă noul pachet de sancțiuni europene și mulțumește SUA pentru sprijinul militar
Volodimir Zelenski a declarat, în cadrul summitului Uniunii Europene, că noul pachet de sancțiuni reprezintă „un rezultat puternic” și un semnal de unitate al Europei în fața agresiunii ruse. „Adevărul înseamnă mereu presiune și aceasta este ceea ce apasă asupra Rusiei. Le mulțumesc tuturor liderilor europeni pentru această zi și pentru presiunea prin sancțiuni”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean a menționat că este recunoscător și Statelor Unite, precum și președintelui Donald Trump, pentru „sancțiunile energetice” care contribuie la slăbirea economiei ruse. „Presiunea este și ea o armă, iar apărarea antiaeriană este cea mai importantă armă în timpul acestor atacuri masive”, a afirmat liderul de la Kiev. Zelenski a mulțumit statelor care s-au alăturat programului Pearl, prin care Ucraina achiziționează rachete americane pentru sistemele Patriot, menționând în mod special Finlanda și Spania. El a subliniat și deciziile importante luate de Germania în sprijinul apărării ucrainene. „Suntem recunoscători pentru semnalul de astăzi că Uniunea Europeană va continua sprijinul financiar pentru Ucraina în 2026 și 2027. Este un semnal puternic de încredere și solidaritate”, a mai declarat președintele ucrainean.
Zelenski: Există o șansă reală să oprim războiul și să înfrângem Rusia
Președintele Volodimir Zelenski a declarat joi, într-un mesaj publicat pe platforma X, că s-a întâlnit cu președintele Franței, Emmanuel Macron, pentru a coordona pozițiile Ucrainei și ale Franței înaintea reuniunii „Coaliției celor dispuși”, un grup de state care sprijină activ Kievul în fața agresiunii ruse. „Acum este momentul în care există o șansă reală de a pune capăt războiului și de a opri Rusia. Pentru a reuși, trebuie să continuăm să creștem presiunea asupra Federației Ruse, să extindem sprijinul pentru Ucraina și să finalizăm garanțiile de securitate”, a transmis Zelenski. Cei doi lideri au discutat despre efectele recente ale atacurilor rusești asupra Ucrainei, despre întărirea apărării antiaeriene și a rezilienței energetice, teme pe care Zelenski le-a numit priorități esențiale în această etapă a conflictului. Președintele ucrainean a menționat și cooperarea în domeniul apărării, afirmând că au fost abordate „soluții concrete care pot face Ucraina mai puternică”. „Îi mulțumesc Franței și personal lui Emmanuel pentru sprijin. Prețuim toată asistența oferită pentru protejarea vieților”, a scris Zelenski.
Cât plătesc rușii factura la gaze, de fapt. Această tânără a făcut calculul complet
Cât plătesc rușii pentru utilități? O tânără a făcut calculul complet și a dezvăluit pe platforma TikTok cât plătește lunar la gaz. Ea provine dintr-o familie unde se gătește constant. „Astăzi, ne uităm la factura de la gaz. Gazul este folosit doar pentru aragaz, iar aragazul este constant aprins pentru că mama mea gătește constant. De asemenea, am o soră adolescentă și un frate adolescent. Și tata mănâncă foarte mult. Deci, mama gătește constant câte ceva. Deci, iată – 207 ruble pe lună. Asta înseamnă 1,5 dolari. Iar mama spune că factura a fost foarte mare luna trecută, că a plătit un 1 dolar și 2 cenți. În următoarele videoclipuri o să vorbesc despre electricitate și apa caldă”, a spus tânăra. De ce plătește România cele mai mari prețuri la energie Capacitatea totală de stocare a țării noastre este de 3,2 miliarde de metri cubi. Pe timpul iernii, România se bazează pe aceste rezerve, dar și pe producția internă curentă, precum și pe importuri.Pentru comparație, cel mai slab stau statele scandinave, Danemarca și Suedia, unde gradul de umplere este de aproximativ 50% și nu vor putea atinge ținta impusă de Bruxelles. În afara UE, Ucraina, care dispune de cea mai mare capacitate de stocare din Europa, are depozitele umplute doar 24%. Sursa foto: Profimedia Deși România intră în iarnă cu o poziție de siguranță în privința gazelor, consumatorii continuă să resimtă povara facturilor mari la energie. Datele oficiale pentru 2025 arată că prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii casnici este de aproximativ 1,8 lei/kWh, în timp ce gazele naturale se situează în jur de 0,31 lei/kWh. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a atras ieri atenția că România plătește, pe anumite intervale orare, cel mai scump curent electric din Europa, de până la 2.500 lei pe megawatt-oră la importuri, în timp ce îl vinde în Ungaria cu doar câțiva bani. Situația arată paradoxul actual: țara are rezerve de gaze suficiente, dar lipsa unor capacități moderne de producție și stocare de electricitate face ca prețurile finale să rămână ridicate. Sursa Video: @svetafromrussia0 – TikTok Autorul recomandă:Prețul facturilor la UTILITĂȚI în marile orașe ale lumii. Unde se plătesc cele mai mari tarife din România