Premierul Belgiei cere mandat de la UE să rezolve el conflictul dintre Rusia și Ucraina
„Întrucât nu-l putem amenința (pe președintele rus Vladimir) Putin furnizând arme Ucrainei și nu-l putem strangula economic fără sprijinul Statelor Unite, nu mai rămâne decât o singură cale: să încheiem o înțelegere”, a declarat el pentru ziarul belgian L’Echo. „Fără un mandat de negociere la Moscova, nu suntem la masa negocierilor unde americanii vor împinge Ucraina să accepte acordul. Și vă pot spune deja că va fi un acord prost pentru noi”, a spus el. Mai mulți lideri europeni, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron, au încercat recent să reia contactele cu președintele rus Vladimir Putin, încercând să evite să-l lase pe președintele american Donald Trump să rezolve singur conflictul. Cu toate acestea, ministrul de externe al UE, Kaja Kallas, a declarat că blocul european trebuie mai întâi să ajungă la un acord cu privire la ce să aștepte de la Rusia înainte de a-l contacta direct pe Vladimir Putin. În februarie, Kallas a declarat că Europa ar trebui să formuleze „cereri maximaliste” și să facă presiuni asupra Kremlinului pentru a face concesii, inclusiv pentru a accepta reduceri militare.
Viktor Orban: Ungaria nu va deveni colonie ucraineană. Europa nu poate depăși criza petrolului fără petrolul rusesc ieftin
Viktor Orban a acuzat Uniunea Europeană și Ucraina pentru complot împotriva Ungariei. Premierul de la Budapesta susține că Bruxelles și Kiev blochează blochează tranzitul petrolier rusesc prin conducta Drujba din Ucraina. Atacurile premierului maghiar vin după ce președintele american Donald Trump a decis să ridice temporar sancțiunile impuse din octombrie asupra petrolului rusesc. Pe fondul creșterii prețurilor la petrol după ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz, Viktor Orban a propus o soluție. Premierul consideră că numai „petrolul rusesc ieftin” poate opri criza energetică globală. „Ungaria nu a deveni o colonie ucraineană. Zelenski nu comandă aici!”, a spus premierul într-o postare de pe Facebook. „Astăzi este a 19-a zi de blocadă petrolieră ucraineană. Președintele Zelenski continuă să închidă conducta de petrol, chiar dacă știe că este vitală pentru Ungaria și Slovacia. Experții noștri sunt la Kiev de zile întregi, dar încă nu au oie să acceseze conducta. Aceasta este echivalentă cu o recunoaștere. Lumea și Europa nu pot depăși criza petrolului fără ajutorul petrolului rusesc ieftin. Americanii au luat deja măsuri și au început să ridice sancțiunile. Dar presiunea de la Bruxelles încă nu s-a diminuat. Comisia și cancelarul german mențin sancțiunile impuse petrolului rusesc. Consecințele se văd și aici: în Austria, benzina costă 700 de forinți, în Germania 800, iar în Olanda aproape 1.000 de fornți pe litru. Aici, în Ungaria, garantăm siguranța familiilor, antreprenorilor și fermierilor cu prețuri protejate. Ne reaprovizionăm constant rezervele strategice, așa că nu există și nu va exista nicio problemă de aprovizionare la sonde”, a spus premierul. Premierul Ungariei a anunțat organizarea „Marșului pentru Pace” duminică, pe 15 martie 2026. „Îi rog pe toți să ni se alăture. Haideți să im împreună împotriva șantajului ucrainean. Ungaria nu va deveni colonie ucraineană, Zelenski nu comandă aici”, a spus premierul.
Liderii UE insistă asupra restricțiilor privind vizele pentru veteranii de război ruși. Inițiativa, susținută și de România
Liderii germani Friedrich Merz și polonez Donald Tusk se numără printre liderii UE care îndeamnă Bruxelles-ul să înăsprească regulile de acordare a vizelor pentru cetățenii ruși cu experiență în luptă în Ucraina, notează Politico. Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, António Costa, și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, opt lideri au avertizat că războiul Moscovei împotriva Ucrainei creează riscuri de securitate internă pe termen lung pentru spațiul de liberă circulație Schengen al UE. Aceștia susțin că combatanții demobilizați sau aflați în rotație, inclusiv mii de persoane recrutate din închisori, ar putea încerca să călătorească în țările UE, alimentând potențial crima organizată, infracțiunile violente sau activitățile ostile ale statului. Aceștia spun că numărul tot mai mare de vize eliberate cetățenilor ruși sporește urgența acestei probleme. Conform estimărilor din industria turismului , cetățenii ruși au depus între 620.000 și 670.000 de cereri de viză Schengen în 2025, clasându-se printre primele cinci naționalități care solicită intrarea în UE. Aproximativ patru din cinci solicitanți au primit o viză. „Prin urmare, orice intrare poate avea consecințe grave pentru securitatea unui stat membru sau a întregului spațiu Schengen”, se arată în scrisoare. Inițiativa, susținută și de Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, România și Suedia, solicită Comisiei să pregătească restricții specifice privind vizele și să exploreze modificări ale normelor UE care să permită interdicții coordonate de intrare. Țările UE au înăsprit deja accesul în ultimii ani, majoritatea vizelor fiind emise acum pentru șederi mai scurte și cu o valabilitate mai limitată.
Ambasadorul Rusiei la București despre o potențială unire cu Republica Moldova: România nu și-ar permite costul reunificării
Argumentul economic Vladimir Lipaev a afirmat că Republica Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa, iar reunificarea ar pune în dificultate România prin prisma costurilor bugetare aferente procesului. „Moldova modernă este una dintre cele mai sărace țări din Europa, în mare parte din cauza politicilor echipei lui Sandu. Prin urmare, există îngrijorări că bugetul românesc pur și simplu nu va putea suporta costurile unificării. Se vorbește mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea la UE, ceea ce ar permite Bucureștiului să transfere o parte semnificativă a costurilor către partenerii săi”, a spus Vladimir Lipaev într-un interviu acordat agenției TASS. Invocarea trecutului și lipsa de sprijin popular Ambasadorul a vorbit și despre sprijinului popular pentru ideea unirii, susținând că majoritatea populației din Republica Moldova nu ar susține acest proiect, invocând argumente istorice. „În secolul al XX-lea, Moldova a trecut prin două ocupații românești. Prima a avut loc în 1918, când, profitând de slăbiciunea tânărului stat sovietic, România a introdus trupe în Basarabia rusă. Această ocupație a durat până în 1940. În 1941, România, ca parte a coaliției hitleriste, a participat la agresiunea împotriva URSS și a invadat Moldova sovietică. Justificarea oferită a fost argumentul, încă susținut de istoriografia românească, al restituirii presupuselor pământuri românești confiscate ilegal. Cu toate acestea, Basarabia nu a făcut niciodată parte din statul român independent. Amintirea acelor evenimente încă persistă asupra poporului moldovenesc, iar deocamdată, aceasta servește drept vaccin împotriva ideii de unificare. Majoritatea populației, după cum se știe, nu o susține.”, spune diplomatul. Acuzații de control extern Privind relația dintre cele două state, Lipaev declarată ca România ar avea o influență semnificativă asupra politicii și instituțiilor din Republica Moldova. „România vorbește neobosit despre „relația sa specială” cu Republica Moldova. Prin intermediul elitelor politice loiale Bucureștiului, „românizarea” societății este urmărită cu vigoare, literalmente impusă. Școlile predau limba românească, nu moldovenească, iar istoria românilor, nu a moldovenilor, este studiată, într-o lumină falsificată și distorsionată. Aproape toți politicienii de frunte, inclusiv președinta Maia Sandu, dețin pașapoarte românești. Foști și actuali oficiali români sunt numiți în funcții cheie în guvern. Bucureștiul a plasat sistemele de securitate, energetic și bancar ale Republicii Moldova sub controlul său direct”, mai transmite ambasadorul. Pozițiile oficiale La începutul lunii ianuarie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ar vota pentru reunificarea cu România, dacă ar avea loc un referendum pe acest subiect. Privind reunificarea celor doua state, și președintele Nicușor Dan a răspuns asemănător, însă a precizat că momentan nu există o majoritate. Pe subiectul unui referendum asupra unirii cu Republica Moldova s-a pronunțat și premierul Ilie Bolojan care a spus că ar vota afirmativ.
Vladimir Lipaev acuză că România furnizează Ucrainei tehnica militară sovietică din depozite
„România furnizează Ucrainei tehnica militară sovietică din depozite”, a declarat ambasadorul Rusiei în România, Lipaev, într-un interviu pentru TASS. Potrivit oficialului rus, se cunosc cu siguranță detalii „despre transferul unui sistem de apărare antiaeriană Patriot. De asemenea, are loc livrarea de muniții de calibru sovietic/rus, produse în fabricile românești”, a acuzat Lipaev. Ambasadorul Rusiei la București a declarat că livrările militare reprezintă o parte importantă a sprijinului pe care Guvernul României îl acordă Ucrainei, care ar fi în valoare de 1,5 miliarde de euro, acuză oficialul. „Potrivit Consiliului Fiscal, sprijinul financiar acordat de România Ucrainei din februarie 2022 până în iunie 2025 a ajuns la 1,5 miliarde de euro. Este clar că o parte semnificativă din această sumă constă în provizii militare”, a menționat el. România a oferit, într-adevăr Ucrainei sprijin militar, umanitar și financiar în valoare de 1,5 miliarde de euro, în perioada vizată. Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, este cel care a solicitat, în septembrie anul trecut, Consiliului Fiscal să analizeze efectele ajutoarelor financiare pe care Guvernul le-a acordat nu numai Ucrainei, ci și Moldovei. Textul integral al interviului cu Vladimir Lipaev va fi publicat de Moscova sâmbătă, la ora 9:30.
Dispută la ONU între SUA, Rusia și China pe tema programului nuclear al Iranului
La o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, format din 15 membri și prezidat în această lună de SUA, Rusia și China au încercat fără succes să blocheze o discuție despre un comitet creat pentru a supraveghea și aplica sancțiunile ONU împotriva Iranului. Propunerea lor a fost respinsă cu 11 voturi la 2, iar două state s-au abținut, informează Reuters. SUA acuză Moscova și Beijingul că protejează Iranul Adresându-se Consiliului, trimisul SUA la ONU, Mike Waltz, a acuzat Moscova și Beijingul că încearcă să protejeze Teheranul blocând activitatea așa-numitului Comitet 1737. „Toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite ar trebui să aplice un embargo asupra armelor împotriva Iranului, să interzică transferul și comerțul cu tehnologie pentru rachete și să înghețe activele financiare relevante”, a declarat Waltz. „Dispozițiile ONU care urmează să fie reimpuse nu sunt arbitrare, ci au un domeniu de aplicare restrâns, pentru a aborda amenințarea reprezentată de programele nucleare, de rachete și de arme convenționale ale Iranului, precum și sprijinul continuu acordat de Iran terorismului”, a afirmat el. Waltz a afirmat că atât China, cât și Rusia nu doresc un comitet de sancțiuni funcțional „pentru că vor să-și protejeze partenerul, Iranul, și să continue cooperarea în domeniul apărării, care este din nou interzisă”. Waltz a menționat că săptămâna trecută Agenția Internațională pentru Energie Atomică a ONU a reiterat faptul că Iranul este singura țară din lume fără arme nucleare care a produs și acumulat uraniu îmbogățit până la 60% și a refuzat să permită AIEA accesul la aceste stocuri. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a acuzat însă Statele Unite și aliații lor că au „alimentat isteria în jurul presupuselor planuri ale Iranului de a obține o armă nucleară”, planuri care, potrivit lui, nu au fost confirmate de rapoartele AIEA. Reprezentantul Chinei, Fu Cong, a numit Washingtonul „instigatorul” crizei nucleare iraniene și a afirmat că administrația americană „a recurs la utilizarea flagrantă a forței împotriva Iranului în timpul negocierilor, ceea ce a făcut ca eforturile diplomatice să fie inutile”. Franța și Marea Britanie susțin reintroducerea sancțiunilor Marea Britanie și Franța au declarat în cadrul Consiliului de Securitate că reimpunerea sancțiunilor împotriva Iranului este justificată de faptul că Teheranul nu a reușit să răspundă preocupărilor legate de programul său nuclear. Franța a afirmat că AIEA nu mai poate garanta caracterul pașnic al programului, iar stocul nuclear al Teheranului ar fi suficient pentru fabricarea a 10 dispozitive nucleare.
Închiderea internetului este în vigoare în Rusia atâta timp cât este necesar pentru securitatea cetățenilor
Penele și perturbările semnificative ale internetului care s-au înregistrat în Rusia în ultimele zile vor continua „atâta timp cât este necesar” pentru a asigura „siguranța cetățenilor” în fața amenințărilor ucrainene, a declarat miercuri Kremlinul, potrivit Le Figaro. „Regimul de la Kiev folosește metode din ce în ce mai sofisticate pentru atacurile sale, iar contramăsurile tehnologice sunt necesare pentru a asigura siguranța cetățenilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, în cadrul briefingului său zilnic. El a confirmat că autoritățile ruse au luat „măsuri sistemice” în ceea ce privește conexiunile la internet și a dat asigurări că aceste măsuri sunt luate „în strictă conformitate” cu legea. Întreruperile au afectat în principal internetul mobil În ultimele zile, la Moscova și în alte părți ale Rusiei au fost observate întreruperi și perturbări semnificative, care au afectat în principal internetul mobil. Un jurnalist AFP a confirmat că miercuri, la câteva sute de kilometri de Moscova, conectivitatea la internet era foarte slabă. În ultimele săptămâni, autoritățile ruse au început deja să blocheze accesul la două aplicații de mesagerie foarte populare, WhatsApp și Telegram, susținând că acestea încalcă legea. Criticii Kremlinului spun că aceste măsuri vizează consolidarea controlului guvernamental asupra internetului. Moscova promovează simultan o aplicație națională de mesagerie, MAX.
Vladimir Putin se implică în criza mondială a petrolului. Ce mesaj are pentru Europa
Federația Rusă a avertizat în mod repetat că tentativele de a destabiliza situația din Orientul Mijlociu vor duce la creșterea prețurilor la petrol și gaze, a declarat președintele rus, citat de Kommersant. Întreruperile livrărilor de petrol și gaze din cauza conflictului din Orientul Mijlociu afectează întregul sistem de relații economice internaționale, a declarat Putin. Schimbarea rutei de furnizare, fără Ormuz, este imposibilă „În prezent, ruta de aprovizionare cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz este practic închisă. O schimbare completă a furnizării de petrol din Orientul Mijlociu fără Strâmtoarea Ormuz este în prezent imposibilă Concurența pentru furnizorii de energie la nivel mondial se intensifică în prezent.Companiile energetice rusești ar trebui să profite de prețurile actuale ale petrolului și să utilizeze veniturile pentru achitarea datoriilor către bănci. Schimbarea echilibrului dintre cerere și ofertă de energie va duce la o nouă realitate a prețurilor sustenabile”, a declarat el. Șeful statului rus a constatat că prețurile mondiale ale petrolului au crescut cu 30% pe săptămână, iar livrările de GNL din Orientul Mijlociu au scăzut drastic. „Reluarea producției va dura săptămâni și luni”, a declarat Putin. Rusia ajută Slovacia și Ungaria „Prețurile actuale ridicate ale energiei sunt temporare, iar Rusia înțelege acest lucru. Rusia va continua să livreze petrol și gaze către țările care sunt cumpărători de încredere, inclusiv Slovacia și Ungaria. Rusia mărește în prezent furnizarea de resurse energetice partenerilor săi de încredere din mai multe regiuni ale lumii”, a anunțat Putin. Rusia așteaptă semnalul europenilor, dacă au nevoie de ajutor Din cauza întreruperii furnizării de resurse energetice la nivel mondial, „inflația crește”, iar producția de bunuri industriale este afectată. Rusia nu ar trebui să aștepte ca Europa să „închidă ușa în mod demonstrativ” în ceea ce privește furnizarea de energie, ci să redirecționeze volumele către alte piețe. Rusia este pregătită să lucreze cu europenii la furnizarea de petrol și gaze, dar are nevoie de un semnal din partea lor”, a declarat șeful statului rus.
Cât gaz și petrol a importat Europa din Rusia în 2025. Tranzitul prin Ucraina a umplut și conturile Kievului. Cât a încasat Ucraina de la Rusia
La 4 ani de la invazia rusă a Ucrainei, Uniunea Europeană a continuat să importe petrol din Rusia, deși Moscova a fost lovită cu sancțiuni financiare. În contextul tensiunilor dintre Ungaria și Ucraina, cantitatea de gaz importat de UE din Rusia a continuat să scadă de la 150,2 de miliarde de metri cubi (2021) la 40,9 de miliarde de metri cubi (2025), arată statisticile Consiliului European. Kyiv Independent , care a citat ONG-ul german Urgewald, a estimat că UE a importat din Rusia gaz lichefiat în valoare de 7,2 miliarde de euro, prin terminalul Yamal LNG. Franța este țara europeană care a importat cel mai mult gaz lichefiat rusesc (6,3 milioane de tone), urmată de Belgia (4,2 milioane de tone). România a importat mai mult gaz rusesc în 2025, cu 57% mai mult în raport cu 2024, potrivit Reuters. În 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, blocul european a importat energie rusească în valoare de peste 133 de miliarde de euro. În ianuarie-august 2025, factura UE pentru combustibilii Rusiei s-a ridicat la 11,4 miliarde de euro. UE a continuat să importe petrol și gaz din Rusia în 2025, dar la un nivel mai mic raportat la ultimii 5 ani Eurostat a estimat că UE a continuat să importe și petrol rusesc, dar la nivel mai mic în comparație cu cel de acum 5 ani: de la o cantitate de petrol în valoare de 28,74 miliarde de euro în prima parte a anului 2021 la o cantitate de petrol care valorează 1,12 miliarde în ultima parte a anului 2025. Un oficial rus (vice-premierul Alexander Novak) a declarat că exporturile de petrol rusesc către Europa au fost aproximativ 25 milioane tone în 2025, potrivit Reuters. Înainte de războiul din Ucraina și sancțiunile europene, Rusia exportase 175 de milioane de tone de petrol în Europa. Consiliul European reamintește că importul de gaz natural lichefiat din Rusia va fi interzis pentru statele membre UE începând din ianuarie 2027. Importul de gaze naturale prin gazoducte va fi interzis din toamna anului 2027. De la 1 martie 2026, toate statele membre UE trebuie să-și pregătească planuri pentru a-și diversifica furnizorii de gaz și pentru a înlocui gazul rusesc. Și țările membre UE care încă importă petrol rusesc vor fi obligate să-și diversifice planurile. Vladimir Putin a amenințat în contextul crizei petroliere de la izbucnirea războiului din Iran că ar putea opri permanent livrarea de gaze Europei: „Poate că ar fi mai rentabil pentru noi să ne întrerupem chiar acum livrările”. Cât profit a făcut Ucraina din tranzitul petrolier? În 2025, Ucraina a obținut profit de 200-250 de milioane de dolari din taxele de tranzit pentru 9,7 milioane de petrol rusesc, prin ramura sudică a conductei Drujba, arată analizele ExPro. Destinațiile principale au fost Slovacia (4,9 milioane de tone) și Ungaria (4,35 milioane de euro). Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Viktor Orban îl reclamă pe Zelenski la UE în problema conductei de petrol Drujba: „Am sunat-o pe Ursula von der Leyen”
Președintele Iranului a vorbit la telefon cu Vladimir Putin. Convorbirea, după dezvăluirile că Rusia oferă Iranului informații pentru a ținti forțele SUA
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a vorbit la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin, anunță Al Jazeera și agenția de presă rusă de stat TASS Cei doi lideri au convenit să continue contactele între țările lor prin diverse canale, potrivit serviciului de presă al Kremlinului după convorbirea telefonică. În timpul convorbirii telefonice, Vladimir Putin a transmis condoleanțe în privința morții lui Ali Khamenei, dar și pentru victimele civile în urma atacurilor comune SUA-Israel. Putin a reiterat poziția Rusiei în privința acestei situații din Orientul Mijlociu, respectiv încetarea ostilităților și revenirea la discuții diplomatice. Pe de altă parte, Masoud Pezeshkian a furnizat, în timpul convorbirii telefonice cu Putin, informații detaliate cu privire la evoluția conflictului în ultima fază activă a acestuia. Convorbirea telefonică dintre cei doi vine la câteva ore după ce The Washington Post a relatat, citând surse, că Rusia furnizează Iranului informații de țintire pentru a ataca forțele americane din Orientul Mijlociu, acesta fiind primul indiciu că un alt adversar major al Statelor Unite participă, chiar și indirect, la conflict. De la începutul războiului, sâmbătă, Rusia a transmis Iranului locațiile unor active militare americane, inclusiv nave de război și aeronave, au spus cei trei oficiali sub protecția anonimatului pentru The Washington Post.