RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.410. Zelenski spune că luptă în continuare dacă Rusia sabotează diplomația
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 4 ianuarie 2026, în a 1.410-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, dacă diplomația nu reușește să convingă Rusia să oprească războiul, țara sa va trebui să continue să se apere. „Dacă partenerii noștri nu obligă Rusia…” „Dacă Rusia blochează toate acestea, dacă partenerii noștri nu obligă Rusia să pună capăt războiului, va exista o altă cale: să ne apărăm”, a declarat Zelenski într-o conferință de presă. Potrivit lui Zelenski, Ucraina speră la un summit al liderilor în Statele Unite până la sfârșitul lunii ianuarie pentru a discuta „propuneri privind modul de a pune capăt războiului cu Rusia”. Zelenski și consilieri de securitate din 18 țări au discutat la Kiev despre garanțiile cerute de Ucraina, acordurile economice și pașii următori, relatează Reuters. Săptămâna viitoare, discuțiile vor continua în cadrul unei reuniuni a liderilor europeni la Paris și apoi cu negociatorii americani. „După aceea, ne vom pregăti pentru o reuniune în Statele Unite la nivel de conducere. Ne-ar plăcea ca toate acestea să se întâmple în ianuarie, până la sfârșitul lunii”, a spus Zelenski. Trump, despre Putin: „Ucide prea mulți oameni” Președintele SUA s-a declarat frustrat de Vladimir Putin din cauza continuării războiului din Ucraina. „Nu sunt încântat de Putin. Ucide prea mulți oameni”, a declarat Trump într-o conferință de presă la Mar-a-Lago la care a vorbit despre operațiunea SUA din Venezuela, răspunzând unei întrebări finale despre președintele rus Vladimir Putin și războiul din Ucraina. Trump a susținut că se fac progrese în negocierile pentru pace în Ucraina, fără a oferi detalii suplimentare, și a numit războiul „o baie de sânge”. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Nici numărul doi din Venezuela nu este în țară. Reuters: Vicepreședintele venezuelean Delcy Rodriguez se află în Rusia
Fratele ei, Jorge Rodriguez, președintele Adunării Naționale, se află în Caracas, au declarant pentru Reuters trei surse care cunosc locul în care se află acesta. Delcy Rodriguez a apărut într-un mesaj audio la televiziunea de stat mai devreme în cursul zilei, cerând dovezi că Maduro și soția sa, Cilia, sunt în viață, în timp ce Jorge Rodriguez nu a mai apărut de la atac. Într o declarație publicată marți, diplomația rusă afirmă că atacul comis de SUA provoacă „o profundă îngrijorare și condamnare”. „În această dimineață, Statele Unite au comis un act de agresiune armată împotriva Venezuelei. Acest fapt provoacă o profundă îngrijorare și condamnare”, se arată în comunicatul MAE rus. Trump: „Am urmărit capturarea lui Maduro în timp real, ca un show TV”, dintr-o cameră de la Mar-a-Lago Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că a urmărit în timp real operațiunea în urma căreia liderul venezuelean Nicolás Maduro a fost capturat de forțe americane, comparând desfășurarea raidului cu „un show de televiziune”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu telefonic la Fox News. Trump a spus că s-a aflat într-o cameră din complexul său Mar-a-Lago, înconjurat de mai multe persoane, inclusiv generali, și că a putut vedea „fiecare aspect” al acțiunii, pe care a descris-o drept „extrem de complexă”. El a lăudat „viteza” și „violența” manevrei și a susținut că militarii ar fi pătruns prin uși metalice pentru a-l scoate pe Maduro „în câteva secunde”. Capturarea lui Maduro și a soției sale, Cilia Flores, a fost anunțată anterior de Trump într-o postare pe Truth Social, în care a afirmat că cei doi au fost „capturați și scoși din țară” în urma unor lovituri „de amploare” asupra Venezuelei. O sursă citată de Reuters a indicat că în echipa de capturare s-ar fi aflat și forțe speciale americane, inclusiv Delta Force, iar oficiali americani au sugerat că Maduro va fi judecat în SUA, unde a fost inculpat încă din 2020 pentru acuzații legate de narcoterorism.
Ucraina avertizează că Rusia ar pregăti o provocare majoră, cu victime
Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a avertizat, vineri, că Rusia ar putea pregăti o „provocare de mare amploare, cu victime umane”, în contextul eforturilor de a bloca negocierile de pace susținute de Statele Unite. Potrivit serviciului ucrainean, există o probabilitate ridicată ca serviciile speciale ruse să pună la cale o acțiune armată chiar în ajunul sau în ziua Crăciunului pe stil vechi, sărbătorit pe 7 ianuarie. Țintele ar putea fi clădiri religioase sau alte locații cu o încărcătură simbolică puternică, fie pe teritoriul Rusiei, fie în zonele ocupate de trupele ruse în Ucraina, scrie Kyiv Independent. Avertismentul vine pe fondul intensificării campaniilor de dezinformare atribuite Moscovei, menite să submineze negocierile de pace. Recent, autoritățile ruse au susținut că o dronă ucraineană ar fi vizat reședința președintelui Vladimir Putin, afirmație respinsă atât de Ucraina, cât și de Agenția Centrală de Informații a SUA. Serviciul de Informații Externe al Ucrainei afirmă că Rusia ar intenționa să plaseze la locul provocării fragmente de drone de fabricație occidentală, pentru a crea aparența implicării Kievului. „Exploatarea fricii și comiterea de acte teroriste cu victime, sub steag fals, corespund pe deplin modului de operare al serviciilor speciale ruse”, se arată într-un mesaj publicat pe Telegram de instituția ucraineană.
Rusia apasă pedala fiscală. TVA urcă la 22%, iar prețurile amenință consumul
Potrivit agenției DPA, această creștere fiscală este estimată să aducă venituri suplimentare de aproximativ 1.187 de miliarde de ruble, echivalentul a circa 15 miliarde de dolari, doar în acest an. Decizia vine într-un context economic dificil, marcat de sancțiuni internaționale, inflație ridicată și presiuni bugetare tot mai accentuate, afectând direct gospodăriile și consumatorii ruși. Majorarea TVA în Rusia a fost aprobată încă din anul precedent, însă a generat numeroase critici din partea mediului de afaceri și a populației. Creșterea taxei pe valoare adăugată se adaugă scumpirilor deja existente, diminuând puterea de cumpărare a cetățenilor și crescând costurile pentru companii, în special pentru micile afaceri. Comercianții din marile orașe, precum Moscova și Sankt Petersburg, avertizează că majorarea prețurilor ar putea duce la o scădere semnificativă a vânzărilor, cu efecte negative asupra consumului intern. Poziția Kremlinului privind majorarea TVA în Rusia Președintele Vladimir Putin a declarat luna trecută că majorarea TVA în Rusia este necesară pentru menținerea echilibrului bugetar. „Este imperativ să ne asigurăm că bugetul funcționează eficient, iar veniturile sunt consolidate”, a afirmat liderul de la Kremlin. Acesta a promis că, pe termen lung, guvernul intenționează să reducă povara fiscală asupra cetățenilor, fără a oferi însă un calendar clar sau detalii concrete. Totodată, Putin a cerut companiilor să își plătească taxele la timp, subliniind că majorarea TVA nu trebuie să alimenteze economia subterană, o problemă tot mai accentuată în ultimii ani. Controverse și comparații europene privind majorarea TVA în Rusia Criticii susțin că majorarea TVA în Rusia riscă să reducă și mai mult consumul și să afecteze competitivitatea economică a țării. Comparativ, media TVA în Uniunea Europeană este de aproximativ 21%, conform Eurostat, iar creșterea peste acest nivel ar putea accentua dezechilibrele comerciale. Susținătorii măsurii afirmă însă că aceasta este temporară și necesară, argumentând că fondurile colectate vor fi direcționate către sectoare esențiale precum sănătatea și educația, deși lipsa transparenței ridică semne de întrebare.
Rusia afirmă că va furniza Statelor Unite dovezi privind tentativa de atac ucrainean asupra reședinței lui Putin
Luni, Moscova a acuzat Kievul că a încercat să atace o reședință a președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, din nordul Rusiei, cu 91 de drone de atac cu rază lungă de acțiune. Rusia a declarat că își va revizui poziția de negociere în cadrul discuțiilor în curs cu SUA privind încheierea războiului din Ucraina, scrie Reuters. Ucraina și țările occidentale au contestat versiunea Rusiei cu privire la presupusa tentativă de atac. Într-o declarație publicată joi pe Telegram, Ministerul Apărării al Rusiei a afirmat: „Decriptarea datelor de rutare a revelat că ținta finală a atacului cu drone ucrainene din 29 decembrie 2025 a fost o facilitate din cadrul reședinței prezidențiale ruse din regiunea Novgorod.” „Aceste materiale vor fi transferate părții americane prin canalele stabilite”, a adăugat acesta. The Wall Street Journal a raportat miercuri că oficialii americani din domeniul securității naționale au constatat că Ucraina nu l-a vizat pe Putin sau una dintre reședințele sale în atacul cu drone. Președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat inițial simpatia față de acuzația Rusiei, declarând luni reporterilor că Putin l-a informat despre presupusul incident și că era „foarte supărat” în legătură cu acesta. Miercuri, Trump părea mai sceptic, distribuind pe rețelele sociale un editorial din New York Post în care Rusia era acuzată că blochează pacea în Ucraina. Ucraina a negat că ar fi comis un astfel de atac și a descris acuzația ca făcând parte dintr-o campanie de dezinformare a Rusiei menită să creeze o ruptură între Kiev și Washington după întâlnirea de weekend dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Schimbare în poziția lui Trump: Rusia blochează drumul către pace
După luni întregi de declarații conciliatoare la adresa Kremlinului, președintele SUA, Donald Trump, a transmis un semnal diferit în privința războiului din Ucraina, sugerând că Rusia este principalul obstacol în calea păcii, potrivit The Kyiv Post. În ajunul Anului Nou, Trump a redistribuit pe rețeaua Truth Social un editorial din New York Post care îl acuză direct pe Vladimir Putin de blocarea negocierilor și de folosirea unor pretexte pentru a prelungi conflictul. Titlul articolului este tranșant: „Lăudăroșenia lui Putin privind «atacul» arată că Rusia este cea care stă în calea păcii.” Informațiile CIA contrazic versiunea Kremlinului Deși Trump nu a adăugat niciun comentariu personal, gestul este semnificativ pentru un lider care, până recent, afirma că îl „înțelege” pe Putin și că poate ajunge rapid la un acord cu acesta. Tăcerea sa contrastează cu pozițiile anterioare și sugerează o distanțare față de narațiunea Kremlinului. Schimbarea vine pe fondul concluziilor serviciilor de informații americane. Potrivit unei evaluări CIA, Ucraina nu a încercat să-l asasineze pe Vladimir Putin, contrazicând afirmațiile Moscovei privind un presupus atac cu drone. Agenția nu a găsit „nicio dovadă că ar fi avut loc o tentativă de asasinat”, subminând astfel acuzațiile rusești. Putin folosește pretexte pentru blocarea păcii Anterior, Trump declarase că este „foarte furios” în legătură cu presupusul atac și susținuse că „Rusia vrea să vadă Ucraina reușind”, afirmații care au atras critici dure atât în SUA, cât și în rândul aliaților europeni. Lideri europeni au avertizat că Moscova încearcă să manipuleze procesul diplomatic, iar redistribuirea editorialului indică faptul că Trump ar fi început să accepte această realitate. Americanii își pierd încrederea în promisiunile lui Trump Editorialul promovat de Trump susține că Putin folosește incidentul ca „o scuză pentru a se retrage din progresele pretinse ale negocierilor” și cere Washingtonului să renunțe la concesii și să pună presiune pe Moscova prin sancțiuni mai dure. În plan politic intern, scepticismul crește. Un sondaj Economist/YouGov arată că 49% dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul, iar majoritatea nu cred că vreuna dintre părți se apropie de victorie. În acest context, gestul aparent minor al redistribuirii unui articol devine un mesaj politic. După luni de ambiguitate, Trump pare să admită că pacea nu este blocată de Kiev, ci de Moscova.
Ucraina ar fi lovit un depozit de petrol din apropierea Moscovei, potrivit unei surse
Potrivit sursei citate, atacul a avut loc în dimineața zilei de 31 decembrie și a vizat un mare depozit de petrol din orașul Rîbinsk, regiunea Iaroslavl. Facilitatea ar fi administrată de Rosreserv, agenția de stat responsabilă cu rezervele strategice ale Rusiei pentru situații de criză. Guvernatorul regiunii Iaroslavl, Mihail Evraev, a anunțat în cursul nopții o alertă de drone, iar presa rusă a relatat ulterior despre explozii în zona Rîbinsk. Imagini distribuite pe rețelele sociale și analizate de The Kyiv Independent par să arate un incendiu de amploare și coloane de fum negru ridicându-se de la locul presupusului atac, însă informațiile nu au putut fi verificate independent. Atacul face parte dintr-o campanie mai amplă a Ucrainei, care a intensificat în 2025 loviturile asupra facilităților petroliere din Rusia și din teritoriile ocupate, folosind în principal drone dezvoltate pe plan intern. Sectorul energetic reprezintă una dintre principalele surse de venit ale Moscovei și susține efortul de război împotriva Ucrainei. O sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că aceste operațiuni vizează întreruperea „cu precizie chirurgicală” a lanțurilor de aprovizionare cu produse petroliere ale Rusiei și că acțiunile vor continua și în 2026.
Kremlinul îndeamnă SUA și Iranul să se abțină de la escaladarea conflictului după ultima amenințare a lui Trump
Kremlinul a îndemnat marți ca toate părțile să se abțină de la escaladarea conflictului cu Iranul, după ce Donald Trump a precizat că Washingtonul nu va sprijini un alt atac masiv asupra republicii islamice, potrivit Reuters. Moscova, care a cultivat relații mai strânse cu Teheranul de la începutul invaziei în Ucraina, a îndemnat la aplanarea conflictului. „Considerăm că este necesar să ne abținem de la orice măsuri care ar putea escalada tensiunile în regiune și credem că, în primul rând, este necesar dialogul cu Iranul”, a declarat Dimtri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. El a precizat că Rusia va continua să cultive relații strânse cu Iranul. Rusia și Iran au semnat un tratat de parteneriat strategic în acest an. Occidentul a acuzat că Iran furnizează rachete și drone pentru atacurile rusești asupra Ucrainei, deși Teheranul neagă acest lucru. Reamintim că, luni, flancat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că Teheranul ar putea lucra la restabilirea programelor de înarmare, în urma atacului american din iunie. Iranul neagă că ar avea un program pentru armele nucleare. „Am citit că își construiesc arme și alte lucruri, iar dacă este adevărat, nu folosesc locațiile pe care le-am distrus, ci probabil alte locații”, a declarat Trump în cadrul unei conferințe de presă. În luna iunie, SUA au lovit trei principale instalații nucleare ale Iranului, după ce s-au alăturat campaniei militare de 12 zile pornită de Israel împotriva Teheranului. Trump a declarat, la momentul respectiv, că atacurile au „distrus” instalațiile Iranului, deși într-o evaluare ulterioară, experți americani au constatat că atacurile au avariat, în mare parte, numai una dintre instalații.
Ucraina: Rusia continuă recrutarea de luptători străini pentru război
Rusia își continuă eforturile de recrutare a cetățenilor străini pentru conflictul din Ucraina, au anunțat oficiali ai serviciului de informații ucrainean, vineri. Doar în luna decembrie, peste 150 de persoane din 25 de țări au fost identificate ca fiind recrutate de armata rusă, iar aproximativ 200 se pregătesc să se alăture, a declarat Oleh Ivashchenko, șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. El a explicat că recrutarea se concentrează în special în statele post-sovietice și în țările din Sudul Global, inclusiv Belarus, Tadjikistan, Uzbekistan, Cuba, Kenya și China. Ivashchenk a menționat că principalele motivații pentru străinii care se înrolează includ stimulente financiare, acces mai ușor la cetățenia rusă și amnistie pentru infracțiuni anterioare. „Moscova se joacă în mod intenționat cu instabilitatea economică a țărilor sărace și cu rutele legale limitate de migrație, transformând acești factori într-un mijloc de control și presiune”, a subliniat Ivashchenko. Potrivit oficialului ucrainean, recrutarea de luptători străini are și un scop politic mai larg. Acesta permite Kremlinului să prezinte conflictul ca o dispută care depășește dimensiunea bilaterală dintre Rusia și Ucraina. „Prezența cetățenilor din China, Cuba sau țări africane este folosită activ în narațiunile de propagandă ca dovadă a sprijinului din partea «lumii non-occidentale»”, a adăugat Ivashchenko. La începutul anului, Ministerul de Externe al Indiei a raportat că 202 de cetățeni indieni au fost recrutați în armata rusă din 2022, dintre care cel puțin 26 au fost uciși și șapte dați dispăruți. Până în octombrie, Rusia mobilizase peste 18.000 de cetățeni străini din 128 de țări, potrivit centrului de coordonare ucrainean pentru prizonieri de război. Nord-coreenii reprezintă cel mai mare grup de luptători străini care luptă pentru Rusia, a mai precizat agenția.
POLITICO. Donald Trump despre planul de pace: Zelenski nu are nimic până nu aprob eu
Președintele Donald Trump a afirmat vineri, într-un interviu exclusiv pentru POLITICO, că va avea ultimul cuvânt asupra oricărui acord de pace între Ucraina și Rusia. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, urmează să se întâlnească cu Trump duminică în Florida și a declarat reporterilor că va prezenta un nou plan de pace format din 20 de puncte. Cadrul propus include o zonă demilitarizată, iar discuțiile vor aborda, de asemenea, garanțiile de securitate oferite de Statele Unite. În interviul pentru POLITICO, Trump a părut însă puțin receptiv la ultima propunere a lui Zelenski și nu s-a grăbit să susțină propunerea președintelui ucrainean. „Nu are nimic până nu o voi aproba”, a spus Trump. „Așa că vom vedea ce are.” Totuși, el a menționat că așteaptă o întâlnire productivă și discuții promițătoare. „Cred că va merge bine cu el. Cred că va merge bine cu [Vladimir] Putin”, a declarat Trump, afirmând că se așteaptă să discute cu liderul rus „în curând, cât de mult îmi doresc”. Comentariile vin la o zi după discuția lui Zelenski cu trimisul special Steve Witkoff și cu Jared Kushner, ginerele lui Trump, pe care Zelenski a numit-o „o conversație bună”. De asemenea, Donald Trump a discutat despre atacurile aeriene recente ale SUA împotriva ISIS în Nigeria. Președintele a spus pe rețelele de socializare că intervenția a fost o represalie pentru uciderea creștinilor „la niveluri nemaivăzute de mulți ani și chiar secole!” și că a fost amânată cu o zi pentru „a oferi un cadou de Crăciun”. „Intenționau să o facă mai devreme. Și am spus: «nu, hai să oferim un cadou de Crăciun»… Nu credeau că va veni asta, dar i-am lovit puternic. Fiecare tabără a fost decimată”, a spus Trump. Președintele Donald Trump a confirmat că prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu îl va vizita în acest weekend. „Îi am pe Zelenski și pe Bibi. Toți vin. Toți vin. Ne respectă din nou țara”, a spus Trump. Potrivit NBC, Benjamin Netanyahu îl va informa pe Donald Trump despre amenințarea crescândă din partea Iranului. Întâlnirea lui Zelenski se va concentra și pe gestionarea centralei nucleare de la Zaporojia și pe controlul asupra regiunilor estice din Donbas revendicate de Moscova. Planul prezentat de Volodimir Zelenski, considerat o demonstrație de flexibilitate fără cedare de teritoriu, a primit puține reacții publice în Washington. Oferta de creare a unei zone demilitarizate vine cu condiția ca Rusia să retragă forțele dintr-o porțiune a regiunii Donețk. Rusia nu a indicat, însă, că ar accepta altceva decât controlul total asupra zonei, spunând foarte clar că sunt diferențe între părți. Totuși, Donald Trump a scos în evidență dificultățile economice actuale ale Rusiei. „Economia lor este într-o situație dificilă, foarte dificilă”, a spus Trump în interviu.