Navă-spion din Flota fantomă a Rusiei, detectată aproape de Hawaii
Personalul Gărzii a efectuat „un survol și o tranzitare în condiții de siguranță și profesionalism” în apropierea navei ruse Kareliya în 29 octombrie, cu un avion de patrulare și o navă mică, potrivit comunicatului publicat de serviciu. Vasul Kareliya a operat la aproximativ 15 mile la sud de insula Oahu, în afara apelor teritoriale ale SUA, care se întind la 12 mile de coastă, notează sursa citată. „Acționând în conformitate cu dreptul internațional, personalul Gărzii de Coastă monitorizează activitățile navei rusești în apropierea apelor teritoriale ale SUA pentru a asigura securitatea maritimă a navelor americane care operează în zonă și pentru a sprijini eforturile de apărare a teritoriului SUA”, se arată în comunicatul publicat de serviciu. Potrivit dreptului internațional, navele militare străine au dreptul să tranziteze și să opereze în afara apelor teritoriale ale altor state, care se întind până la 12 mile marine de la țărm. Potrivit The Moscow Times, Nava-spion Kareliya, face parte din „Flota fantomă” a Rusiei, formată din șase nave Vishnya, care au rolul de a culege informații. Nava face parte din Flota Pacificului a Marinei Ruse. Nava a mai fost văzută în 2021 în apropierea insulei Kauai din Hawaii și încă odată, în anul 2022. Ministerul Apărării din Rusia nu a oferit comentarii cu privire la incident.
Rafinăria Saratov din Rusia a oprit activitatea parțial, în urma atacurilor cu ucrainene drone. Activitatea ar putea fi sistată până la sfârșitul lunii
Activitatea rafinăriei Saratov ar putea fi sistată până la sfârșitul acestei luni, potrivit surselor citate de Reuters. Ca strategie împotriva invaziei, Ucraina a întețit atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune, în interiorul Rusiei cu scopul de a distruge principalele obiective: rafinăriile de petrol, depozitele, dar și conductele – elemente care reprezintă o sursă majoră de finanțare pentru Moscova. Potrivit Forțelor Armate ucrainene, atacurile de marți asupra rafinăriei Saratov a provocat explozii, dar și incendii de proporții în zonă. Un alt atac asupra rafinăriei a fost lansat vineri Guvernatorul regiunii Saratov a declarat că atacurile cu drone au avariat infrastructura civilă vineri. Potrivit surselor, unul din rezervoarele rafinăriei a luat foc. Unitatea de distilare a țițeiului CDU-6, care se ocupă de procesarea primară a petrolului din rafinărie, ar putea fi avariată de atacuri. Această unitate de distilare din cadrul rafinăriei poate procesa în jur de 147.000 de barili de petrol. Compania Rosneft, care controlează rafinăria, nu oferit un comentariu cu privire la subiect.
Ambasadorul Rusiei, convocat la sediul MAE să i se prezinte dovezi că drone ruse au intrat în România
Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Gheorghievici Lipaev, a fost convocat la sediul MAE din dispoziția ministrului afacerilor externe, Oana Țoiu. „Acestuia i-au fost prezentate dovezi palpabile, ample și solide, ale violării spațiului aerian al României de către un vehicul aerian fără pilot al forțelor militare ruse, în cursul nopții de 10/11 noiembrie 2025. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive din noaptea respectivă împotriva infrastructurii civile ucrainene aflată în proximitatea frontierei cu România”, transmite MAE, vineri seara, într-un comunicat de presă. Partea română a exprimat, în cursul convocării ambasadorului Federației Ruse, protestul ferm față de acest act inacceptabil și iresponsabil, care reprezintă o violare a suveranității României. De asemenea, reprezentanții MAE au atras atenția asupra repetării acestor situații, care constituie riscuri de o deosebită gravitate pentru siguranța cetățenilor români, precum și pentru securitatea României și a regiunii. A condamnat încă o dată, în mod ferm, atacurile ilegale și iresponsabile împotriva infrastructurii civile ucrainene din proximitatea frontierei cu România și a reamintit responsabilitatea exclusivă a Federației Ruse pentru războiul de agresiune în curs împotriva Ucrainei. Totodată, a fost menționat ca România are dreptul să ia măsurile legale necesare să își protejeze cetățenii și teritoriul inclusiv prin tot spectrul de instrumente politice, inclusiv prin sancțiuni. „În pofida acțiunii iresponsabile și ilegale a Federației Ruse, în niciun moment cetățenii României din zona survolată nu au fost în pericol direct și iminent. România și Aliații au capabilitățile și cadrul de acțiune pentru a gestiona orice situație de risc. România este în permanent contact cu Aliații săi și cu ceilalți membri UE pe aceste subiecte”, potrivit MAE. Noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre în această săptămână Rusia a lansat, în noaptea de luni spre marți, noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Radarele MApN au semnalat prezența unor grupuri de drone în zona adiacentă spațiului aerian național, ceea ce a determinat activarea preventivă a sistemelor de apărare antiaeriană. Condițiile meteo din zona de sud-est a țării nu au permis decolarea aeronavelor din serviciul de luptă Poliție Aeriană. La ora 01.07, a fost emis un mesaj RO-alert pentru populatia din nordul județului Tulcea. A fost înregistrat un număr mare de explozii pe partea ucraineană a Dunării, în zona portului Izmail. La ora 01:09, MApN a fost informat despre impactul cu solul al unui vehicul aerian, în zona Grindu, la aproximativ 5 km sud de frontieră.
Miniștrii G7 se unesc în privința Ucrainei și Sudanului, evitând disputele comerciale cu SUA
Înalții diplomați din Grupul celor Șapte democrații industrializate și-au arătat public miercuri consensul cu privire la Ucraina și Sudan, dar au evitat subiectele controversate precum atacurile militare americane asupra ambarcațiunilor din Caraibe și comerțul, potrivit France24. Miniștrii de externe ai G7 s-au întâlnit miercuri cu ministrul de externe al Ucrainei, în timp ce Kievul încearcă să respingă atacurile aeriene rusești care au adus întreruperi de curent în toată țara. Andriy Sybiha a declarat că Ucraina are nevoie de sprijinul partenerilor săi pentru a supraviețui unei „ierni foarte dificile, foarte grele”. „Trebuie să mergem mai departe pentru a face presiuni asupra Rusiei, pentru a ridica prețul agresiunii, pentru Rusia, pentru (președintele rus Vladimir) Putin, pentru a pune capăt acestui război”, a spus Sybiha. Măsuri împotriva celor care finanțează eforturile de război ale Rusiei Miniștrii G7 au declarat într-o declarație comună la încheierea reuniunii de două zile că măresc costurile economice pentru Rusia și explorează măsuri împotriva celor care finanțează eforturile de război ale Rusiei. Canada a anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv împotriva celor implicați în dezvoltarea și desfășurarea de drone, iar Marea Britanie, cu o zi mai devreme, a promis bani pentru infrastructura energetică a Ucrainei. Secretarul de stat american Marco Rubio nu a făcut anunțuri imediate despre noi inițiative americane, dar a declarat pe rețelele de socializare că întâlnirea a analizat modalități „de a consolida apărarea Ucrainei și de a pune capăt acestui conflict sângeros”. Sudanul sfâșiat de război În declarația lor comună, miniștrii G7 au condamnat ferm recenta escaladare a violenței în Sudanul sfâșiat de război , iar Rubio a criticat situația umanitară și a spus că „trebuie făcut ceva” pentru a întrerupe armele și alte forme de sprijin pe care le primesc Forțele de Sprijin Rapid paramilitare în lupta lor cu armata sudaneză. G7 este format din Canada, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Japonia. Anand i-a invitat, de asemenea, la reuniunea care a început marți pe miniștrii de externe ai Australiei, Braziliei, Indiei, Arabiei Saudite, Mexicului, Coreei de Sud, Africii de Sud și Ucrainei.
Prietena Simonei Halep declanșează scandalul momentului în tenis
Rusoaica pe care Simona Halep o consideră una dintre cele mai bune prietene din circuitul WTA a stârnit un nou scandal, prin declarațiile făcute la adresa Elenei Rybakina (Kazahstan, locul 5 WTA). Svetlana Kuznetsova, fostă ocupantă a locului 2 WTA, a atacat-o pe Elena Rybakina, proaspăta câștigătoare a Turneului Campioanelor de la Riad, reproșându-i decizia de a reprezenta Kazahstanul. Acum în vârstă de 26 de ani, Rybakina a jucat pentru Rusia în prima parte a carierei, dar a dobândit cetățenia kazahă și a schimbat steagul țării ei cu cel al Kazahstanului după ce a împlinit 19 ani. Svetlana Kuznetsova, prietena din Rusia a Simonei Halep, declarație controversată despre Elena Rybakina: „E o jignire că nu mai joacă pentru Rusia!” Svetlana Kuznetsova i-a transmis Elenei Rybakina „felicitări din suflet” pentru victoria de la WTA Finals, printr-o postare pe canalul ei de Telegram, dar a adăugat și un comentariu critic: „Recunosc, este cu atât mai dureros să realizez că o astfel de sportivă concurează sub un alt steag. Acest fapt este profund jignitor pentru toți fanii ei ruși”, a spus Svetlana, conform Daily Express. La scurt timp după ce Kuznetsova și-a exprimat dezamăgirea față de Rybakina, jucătoarea care acum reprezintă Kazahstanul a transmis un mesaj puternic: „Dragi prieteni, cei mai minunați fani! Vă mulțumesc fiecăruia dintre voi pentru sprijinul incredibil – în tribune, în fața ecranelor, în mesajele și cuvintele calde primite după meciuri. Sunt mândră să reprezint Kazahstanul și să vă ofer emoții și victorii Sunt deosebit de fericită când văd că din ce în ce mai mulți tineri iau racheta în mână. Dacă jocul meu vă inspiră să visați, să munciți și să credeți în voi înșivă, aceasta este cea mai mare victorie a mea”, a scris numărul 5 mondial pe Instagram. Despre Svetlana Kuznetsova, Simona Halep a afirmat la un moment dat că este „prietena și jucătoarea ei favorită”.
Rusia, dispusă să discute acuzațiile SUA privind testele nucleare secrete
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că Moscova este „pregătită” să poarte discuții cu Washingtonul despre acuzațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Rusia ar fi desfășurat teste nucleare subterane. „Suntem pregătiți să discutăm suspiciunile ridicate de colegii noștri americani cu privire la posibilitatea ca noi să facem în secret ceva în adâncul pământului”, a spus Serghei Lavrov într-un interviu acordat marți. Lavrov a respins afirmațiile lui Donald Trump și a explicat că Statele Unite pot verifica prin sistemul global de monitorizare seismică dacă Rusia a efectuat un test nuclear. „Alte teste, atât subcritice, fie cele fără reacție nucleară în lanț, cât și testele purtătorilor de rachete, nu au fost niciodată interzise”, a adăugat Lavrov. Situația dintre cele două state a devenit complicată odată cu eșecul ultimei încercări de a ajunge la o soluție privind conflictul din Ucraina. Rusia a efectuat teste ale armelor sale nucleare, iar Trump a susținut că a ordonat testarea armelor atomice americane.
Rusia acuză Ucraina și Marea Britanie că plănuiau să fure un MiG-31 și să-l direcționeze spre o bază NATO din România: provocare de amploare
FSB a afirmat că avionul deturnat urma să fie pilotat către baza aeriană NATO de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, unde ar fi putut fi doborât de apărarea antiaeriană, conform agenției RIA Novosti, citate de Reuters. Reuters a precizat că nu a putut verifica în mod independent veridicitatea acestor informații. FSB, principala structură succesoare a fostului KGB, a declarat că Ucraina și Marea Britanie plănuiau o „provocare de amploare” folosind avionul deturnat, iar serviciile de informații militare ucrainene ar fi încercat să recruteze piloți ruși, oferindu-le 3 milioane de dolari pentru a fura avionul de vânătoare. „Măsurile întreprinse au dejucat planurile serviciilor de informații ucrainene și britanice privind o provocare de amploare”, a declarat FSB. Televiziunea de stat rusă a difuzat imagini cu mesaje și înregistrări ale unui bărbat despre care a afirmat că ar fi lucrat pentru serviciile secrete ucrainene și britanice și care ar fi oferit 3 milioane de dolari unui pilot rus pentru a zbura cu un MiG în Europa, promițându-i totodată cetățenie. Rusia prezintă de mult timp Marea Britanie drept principalul său inamic. Moscova acuză Londra că alimentează războiul din Ucraina și că serviciile britanice de informații ar fi implicate în organizarea unor operațiuni pe teritoriul Rusiei. La rândul său, Marea Britanie descrie invazia rusă din Ucraina drept o acțiune de tip imperialist, iar Londra a avertizat în repetate rânduri că serviciile secrete ruse încearcă să provoace haos în Marea Britanie și în Europa, cu scopul de a submina democrația.
UE intensifică războiul economic cu Rusia: pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului. Ministrul finanțelor din Lituania a anunțat că Uniunea Europeană a început pregătirea unui nou pachet de sancțiuni, deja al 20-lea, împotriva Rusiei. La Vilnius s-a subliniat că restricțiile trebuie să se aplice nu doar Moscovei, ci și regimului lui Lukașenko, care ajută Kremlinul să ocolească măsurile anterioare și participă la atacuri hibride asupra UE. UE ia măsuri sporite și împotriva Belarusului Problema a fost discutată pe 7 noiembrie de ministrul lituanian de finanțe, Kristupas Vaitekunas, și de comisarul european pentru servicii financiare și Uniunea de Economii și Investiții, Maria Luis Albuquerque, a relatat serviciul de presă al Ministerului lituanian de finanțe. Vaitekunas a subliniat, de asemenea, că țările UE ar trebui să consolideze măsurile împotriva Belarusului, „aliniindu-le cu cele impuse Rusiei și introducând restricții suplimentare”. Albuquerque a menționat că procesul de pregătire a noilor măsuri privind Belarusul este încă într-un stadiu incipient. „Lucrăm cu țări terțe, deoarece unele dintre ele facilitează eludarea sancțiunilor”, a adăugat comisarul european. După cum a relatat Ukrinform, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a semnat mai multe noi decizii de sancțiuni, inclusiv măsuri de sincronizare a restricțiilor economice cu sancțiunile europene, noi sancțiuni împotriva companiilor rusești din Arctica și un răspuns planificat la sancțiunile rusești împotriva prim-ministrului Iulia Svyrydenko. Sursa Foto: Site-ul Președintelui Belarusului Autorul recomandă: În România este liniște, în Bulgaria – război între Parlament și Președinte. Vecinii noștri mai fac un pas după sancțiunile SUA asupra Lukoil
Putin permite trimiterea rezerviștilor la antrenamente speciale pentru protejarea infrastructurii critice din Rusia
Măsura, adoptată în regim de urgență, a stârnit îngrijorări privind o posibilă mobilizare mascată menită să suplimenteze resursele umane ale armatei ruse implicate în războiul din Ucraina. Noua lege prevede că rezerviștii pot fi trimiși la sesiuni de instruire specială pentru apărarea instalațiilor de importanță strategică, cum ar fi infrastructura energetică și de transport. Guvernul rus va stabili procedura acestor sesiuni, iar Ministerul Apărării a precizat că măsura „nu reprezintă o mobilizare” și că rezerviștii „nu vor fi trimiși pe front”. Totuși, experții citați de The Moscow Times afirmă că legea ar putea fi o metodă prin care Kremlinul să suplimenteze efectivele armatei fără a declanșa o nouă mobilizare generală, care ar putea genera nemulțumiri în rândul populației. Cine sunt rezerviștii ruși și ce rol au Rezerviștii fac parte din Rezerva Specială de Luptă a Armatei (BARS), creată în 2015. Aceștia sunt foști militari care au semnat contracte cu Ministerul Apărării și primesc o remunerație lunară de până la 10.000 de ruble. Deși duc o viață civilă, ei sunt obligați să participe periodic la antrenamente militare. Recrutarea activă în rândul rezerviștilor a început în 2021, înaintea invaziei din Ucraina. În prezent, aproximativ două milioane de persoane ar face parte din această rezervă, potrivit estimărilor oficiale – însă experții contestă cifra, susținând că numărul real este mult mai mic. Potrivit lui Vladimir Tsimlyansky, oficial al Statului Major General rus, rezerviștii vor fi implicați în misiuni locale de protejare a infrastructurii energetice și de transport și în combaterea dronelor. În ultimele luni, mai multe atacuri cu drone au vizat rafinării și instalații energetice din Rusia. În regiunile apropiate de front, precum Breansk, rezerviștii pot câștiga între 40.000 și 99.000 de ruble pe lună, în funcție de grad. În zonele mai îndepărtate, precum Perm, plățile lunare sunt semnificativ mai mici, între 4.000 și 7.000 de ruble. Analiștii militari consideră că noua lege reflectă dificultățile Rusiei de a recruta soldați contractuali, iar implicarea rezerviștilor ar putea fi o soluție temporară pentru acoperirea pierderilor suferite pe frontul din Ucraina.
Războiul din Ucraina, ziua 1.354. Comandant ucrainean acuzat de neglijență după ce Rusia a atacat o ceremonie militară / Putin îl numește pe adjunctul ministrului apărării, Andrei Bulyga, în Consiliul de Securitate
Comandantul unui batalion ucrainean de sisteme fără pilot a fost acuzat de neglijență după ce a organizat o ceremonie de premiere a soldaților în regiunea Dnipropetrovsk la începutul lunii noiembrie, în ciuda interdicției. Adunarea militară a fost lovită de Rusia, a declarat Biroul de Investigații al Statului (SBI). Atacul a ucis 12 militari și șapte civili, iar alți 36 au fost răniți, potrivit Parchetului General. Potrivit anchetatorilor, ofițerul a organizat pe 1 noiembrie o adunare formală și o ceremonie de premiere pentru peste 100 de militari din zonele de front din regiunea Dnipropetrovsk, inclusiv în locuri unde erau prezenți civili. Deși Statul Major General interzisese astfel de adunări, comandantul nu a oprit evenimentul și nu a dispersat soldații în timpul unei alerte de raid aerian, a declarat SBI. Putin îl numește pe adjunctul ministrului apărării, Andrei Bulyga, în Consiliul de Securitate Vladimir Putin l-a promovat pe Andrei Bulyga, fost ministru adjunct al apărării, ca secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, l-a desemnat pe Andrei Bulyga, care a ocupat în trecut funcția de ministru adjunct al apărării, în postul de secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. Decretul prezidențial a fost publicat sâmbătă pe site-ul oficial al Kremlinului. Într-un decret separat, Putin l-a numit pe generalul-colonel Alexander Sanchik, care fusese comandantul districtului militar sudic al Rusiei, în funcția de ministru adjunct al apărării. Andrei Bulyga a fost responsabil de sprijinul logistic al Ministerului Apărării din martie 2024. Rusia afirmă că în Pokrovsk continuă ofensiva din casă în casă Rusia a transmis, sâmbătă, că forțele sale au continuat să avanseze în bătălii intense în jurul orașelor cheie Pokrovsk și Kupiansk și au capturat un mic sat din estul Ucrainei. Ministerul Apărării a declarat pe Telegram că forțele ruse au capturat Vovche, în sud-estul regiunii Dnipropetrovsk. Conform datelor recensământului ucrainean, populația satului era de 13 persoane în 2001. În regiunea Donețk, Rusia a spus că a continuat să câștige teren în luptele din casă în casă în orașul strategic Pokrovsk, precum și în apropierea orașului Mirnohrad, potrivit Reuters. Rusia, care se referă la aceste orașe folosind denumirile lor din era sovietică, Krasnoarmeisk și Dmitrov, a declarat că ambele sunt încercuite. Ministerul a mai transmis că înregistrează progrese în Kupiansk, în regiunea Harkov, unde, potrivit acestuia, unitățile ucrainene sunt, de asemenea, încercuite. Atacurile rusești au ucis 11 persoane și au rănit 44 în ultimele 24 de ore în Ucraina Cel puțin 11 persoane au fost ucise și 44 rănite în urma atacurilor rusești desfășurate în ultimele 24 de ore pe teritoriul Ucrainei, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, scrie The Kyiv Independent. Raportul precizează că forțele ucrainene au doborât 406 dintre cele 458 de drone lansate de Rusia peste noapte, inclusiv drone de atac de tip Shahed. De asemenea, Rusia a lansat 45 de rachete de croazieră și balistice, dintre care nouă au fost interceptate. Atac cu drone ucrainene asupra unei substații electrice din nordul Rusiei Trei drone ucrainene au lovit o substație electrică din regiunea Vologda, din nordul Rusiei, în cursul nopții, a declarat sâmbătă guvernatorul regional Georgi Filimonov. Daunele aduse substației sunt în curs de evaluare, dar alimentarea cu energie electrică în regiune, situată la nord de Moscova și la aproximativ 1.900 km de Ucraina, continuă fără întrerupere, a declarat Filimonov într-o postare pe Telegram, potrivit Reuters. Separat, două persoane au fost rănite când o dronă ucraineană a lovit o clădire rezidențială în orașul rus Saratov, a declarat guvernatorul local Roman Busargin pe Telegram. Statul Major al Ucrainei: Rusia a pierdut peste 1,15 milioane de militari de la începutul invaziei De la lansarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, Rusia a pierdut aproximativ 1.150.100 de militari, potrivit unui raport al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei din 8 noiembrie, scrie The Kyiv Independent. Cifra include 1.190 de pierderi înregistrate în ultimele 24 de ore. Raportul mai precizează că Rusia a pierdut și 11.330 de tancuri, 23.544 de vehicule blindate de luptă, 66.795 de vehicule și cisterne de combustibil, 34.321 de sisteme de artilerie, 1.538 de lansatoare multiple de rachete, 1.239 de sisteme de apărare antiaeriană, 428 de avioane, 347 de elicoptere, 78.928 de drone, 28 de nave și ambarcațiuni, precum și un submarin. Volodimir Zelenski a numit un nou comandant pentru apărarea antiaeriană cu drone Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit vineri pe Iuri Cerevașenko în funcția de comandant pentru apărarea antiaeriană cu drone, informează Reuters. „Sunt multe sarcini în fața noului comandant, pe care le-am stabilit în ședința de Stat Major. În special, integrarea activă a sistemelor fără pilot, în special a dronelor interceptoare, și consolidarea capacităților noastre de apărare antiaeriană cu armament avansat”, se arată în comunicatul publicat de președinția ucraineană. Cerevașenko a contribuit la formarea primelor structuri de apărare cu drone și, de asemenea, la proiectarea și implementarea dronelor interceptoare. Atac cu drone rusești la Dnipro: o persoană ucisă și zece rănite Un atac cu drone rusești a lovit orașul Dnipro în noaptea de 8 noiembrie, ucigând o persoană și rănind alte zece, inclusiv doi copii, potrivit autorităților locale. Rusia lansează un atac nocturn masiv asupra infrastructurii energetice a Ucrainei Rusia a desfășurat un nou atac de amploare asupra orașelor ucrainene în noaptea de 8 noiembrie, vizând infrastructura energetică printr-o combinație de rachete și drone. Loviturile au provocat incendii la Kiev și au afectat mai multe zone din țară, anunță The Kyiv Independent.