Trump vrea să recunoscă regiunile din Ucraina ocupată ca parte a Rusiei
Kremlinul a anunțat vineri că a primit o propunere revizuită pentru încheierea războiului, elaborată în urma discuțiilor de urgență dintre oficialii ucraineni și americani la Geneva, Elveția, weekendul trecut, potrivit The Telegraph. Planul inițial de pace în 28 de puncte, formulat de Witkoff după discuții cu oficialii ruși, oferea recunoașterea „de facto” de către SUA a Crimeei și a celor două regiuni din Donbasul estic. Strategia propunea și recunoașterea „de facto” a teritoriilor deținute de Rusia în spatele liniei de contact din regiunile Herson și Zaporijia din Ucraina, după încheierea oricărui acord de încetare a focului. La Geneva, oficialii ucraineni și americani au negociat un nou plan în 19 puncte, care este mai puțin favorabil Moscovei. Se revine la planul inițial Dar mai multe surse au sugerat că ofertele americane inițiale sunt negociate în continuare. Kievul nu ar fi obligat să recunoască controlul Rusiei asupra teritoriilor pe care le-a anexat ilegal din 2014. Constituția ucraineană împiedică orice președinte sau guvern să cedeze teritorii fără a pune mai întâi întrebarea alegătorilor într-un referendum național. Andriy Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, și Rustem Umerov, consilierul său pentru securitate națională, vor merge în weekend în Florida pentru a se întâlni cu oficiali americani la stațiunea Mar-a-Lago a lui Trump. Aparenta ofertă de recunoaștere a Washingtonului a provocat îngrijorare în rândul aliaților săi europeni, care au exclus în repetate rânduri susținerea unui acord de pace care tolerează redesenarea frontierelor prin forță. După o întâlnire a coaliției europene de miercuri, liderii acesteia au declarat: „Au fost clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. Acesta rămâne unul dintre principiile fundamentale pentru menținerea stabilității și păcii în Europa și dincolo de aceasta.” O contrapropunere europeană la planul inițial în 28 de puncte nu a recomandat recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriului ucrainean. „Problemele teritoriale vor fi discutate și rezolvate după un armistițiu complet și necondiționat”, a upropus europenii Până acum, SUA și Europa au refuzat să recunoască controlul Rusiei asupra Crimeei, peninsulă pe care Putin a anexat-o ilegal în 2014. Decizia ar marca o ruptură de la convenția diplomatică a Washingtonului de a oferi legitimitate asupra teritoriului furat, favorabilă unui stat agresor, susțin experții.
Rusia se deconectează. Moscova și mai multe de regiuni au rămas fără comunicații și internet
Joi, utilizatorii din Moscova au raportat lipsa atât a comunicațiilor mobile, cât și a internetului la domiciliu, potrivit Dialog. O situație similară a apărut în regiunile Belgorod, Bryansk și Rostov, precum și în Vladimir și Volgograd. Funcționează doar unele servicii considerate importante, dar și acelea au sincope, mai relatează sursa menționată. Locuitorii anunță că există oportunități de a primi notificări despre bombardamente și atacuri cu drone, deoarece toate canalele regionale de avertizare funcționează prin Telegram. Probleme au apărut și în transportul public: validatoarele de bilete conectate prin internetul mobil nu au funcționat. Internetul mobil a fost oprit în regiunea Belgorod chiar din seara zilei de 26 noiembrie. Guvernatorul regiunii Belgorod, Veaceslav Gladkov, a confirmat deconectarea parțială a internetului mobil, spunând că autoritățile regionale nu știu cine a luat decizia de a-l bloca. Potrivit acestuia, oprirea „crește securitatea”, dar în același timp „perturbă o parte din activități”, inclusiv sistemul de alertă și alte „elemente de protecție”. Deconectarea rețelelor, o măsură de securitate Locuitorii din regiunea Rostov s-au plâns și ei de întreruperile din rețele. Aceasta nu este prima oprire masivă a rețelelor din luna noiembrie. Anterior, dar și la criza de joi, au funcționat sistemele aprobate de autoritățile centrale. În unele regiuni, autoritățile au spus că măsurile reprezintă „lupta împotriva amenințării dronelor”. Aceasta s-a amplificat după operațiunea ucraineană „Web”, când dronele de atac au lovit avioanele strategice ale Federației Ruse. Măsura are și alte dezavantaje. Experții au explicat faptul că internetul mobil este doar una dintre modalitățile de a controla dronele. Totuși, dronele pot naviga și atunci când internetul mobil este oprit, dar își pierd din acuratețe putând lovi alte ținte. Întreruperea comunicării crește probabilitatea apariției unei deviații a rutei dronei: fără corecție, drona se poate deplasa la kilometri distanță de țintă și poate lovi o zonă rezidențială. În plus, întreruperile complică activitatea forțelor de securitate rusești. Fără sisteme de comunicații lor le este dificil să își coordoneze acțiunile, iar sistemele de apărare aeriană funcționează „orbește”.
Merz: Ucraina va avea nevoie de o armată puternică după încheierea unui acord de pace
Subliniind că sunt în joc atât interesele de securitate europene, cât și cele ucrainene, Merz a spus că garanțiile sunt discutate cu SUA și Ucraina. „Ucraina are nevoie de forțe armate puternice, iar dacă se ajunge la un acord de pace… Ucraina va continua să aibă nevoie de forțe armate puternice și de garanții de securitate fiabile din partea partenerilor săi”, a declarat Merz într-o conferință de presă cu omologul său estonian. Cea mai importantă garanție, a spus el, este o armată ucraineană bine echipată, potrivit Reuters. „De aceea discutăm și despre dimensiunea viitoare a armatei ucrainene”, a spus Merz, adăugând că este prea devreme pentru a discuta despre orice desfășurare de trupe internaționale. Țările europene au insistat că limita maximă pentru Ucraina ar trebui să fie de 800.000 de soldați, în loc de 600.000. Merz a mai spus că Ucraina nu ar trebui să fie forțată să accepte concesii teritoriale și că linia frontului trebuie să fie punctul de plecare pentru orice negocieri.
Coreea de Nord introduce limba rusă ca disciplină obligatorie în școli
Coreea de Nord a decis includerea limbii ruse ca disciplină obligatorie pentru elevii de la clasa a patra. Este o schimbare prin care limba rusă va căpăta mai multă importanță în sistemul lor educațional. La o reuniune a comisiei interguvernamentale de la Moscova, Alexander Kozlov, copreședinte al comisiei dintre Federația Rusă și Coreea de Nord, a anunțat că aproximativ 600 de nord coreeni studiază în prezent limba rusă. Potrivit afirmațiilor sale, aceasta se află între cele trei limbi cel mai des alese în țară. În Rusia, în jur de 3.000 de elevi și 300 de studenți urmează cursuri de limbă coreeană, a spus el. Kozlov a mai precizat că anul trecut, 96 de cetățeni nord coreeni au fost primiți la universități rusești, inclusiv la MGIMO, instituția recunoscută pentru formarea diplomaților. Totodată, alți 29 de nord coreeni au fost acceptați anul acesta la programe de geologie. Oficialul rus a mai declarat că cele două state dezvoltă cooperare educațională în domenii precum bancar, energetic, medical și geologie. Rusia, de asemenea, construiește un centru în Coreea de Nord, un centru care va oferi cursuri în limba rusă la Universitatea Normală Kim Chol Ju. Relațiile dintre Rusia și Coreea de Nord au devenit mai puternice după invazia Ucrainei din 2022. Coreea de Nord a furnizat arme Rusiei și a trimis trupe pentru sprijin pe linia frontului, precum și pentru operațiuni de deminare în regiunea Kursk, ocupată temporar de forțele ucrainene. Două grupuri importante de criminalitate cibernetică asociate celor două state, Gamaredon din Rusia și colectivul Lazarus din Coreea de Nord, au fost observate în timp ce își puneau resursele la comun. În august anul acesta, un număr mare de turiști ruși a ajuns în stațiunile nord coreene, după ce companiile aeriene din Rusia au introdus zboruri directe către Phenian.
Eforturile lui Trump privind Ucraina sunt inutile. Putin nu este pregătit pentru pace
Aproape patru ani de război între Rusia și Ucraina au produs aproape patru ani de planuri de pace și aproape patru ani de negocieri eșuate. Însă, încurajat de succesul obținut în Gaza, Donald Trump a lansat săptămâna trecută un nou demers pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, scrie The Telegraph. În stilul său clasic, președintele Statelor Unite s-a bazat pe forța personalității și pe un termen limită rapid pentru a încerca să impună o pagină de puncte esențiale menite să aducă pacea. Exact ca în cazul acordului pentru Gaza, planul includea un consiliu al păcii condus de Trump, un schimb de prizonieri și finanțare globală pentru reconstrucție. Dar, spre deosebire de planul pentru Gaza, acest demers s-a lovit de un lider care nu este pregătit pentru pace. „Nu există nicio indicație că Rusia își dorește un acord”, a declarat pentru NPR Bridget Brink, fosta ambasadoare a Statelor Unite în Ucraina. „Și acesta este punctul central. Pacea cu orice preț, ceea ce pare a fi poziția noastră ca State Unite, nu este pace.” Detaliile noii inițiative au ieșit la iveală la începutul săptămânii trecute. Washingtonul, prin trimisul Steve Witkoff, lucrase împreună cu Moscova la un plan în 28 de puncte în care Ucraina ar fi cedat întreaga regiune estică Donbas Rusiei, și-ar fi limitat efectivele armate la 600 000 de militari și ar fi renunțat la aspirația de a intra în NATO, organizație care nu ar mai admite alți membri. Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina În schimb, Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina, riscând sancțiuni în cazul încălcării angajamentului. Trump a susținut cu entuziasm aceste propuneri, urmărind un nou acord care să atragă titluri și un Premiu Nobel pentru Pace. El a impus un termen limită până la Ziua Recunoștinței, oferind Kievului timp până joi, în această săptămână, pentru a accepta. Propunerile au produs șoc în Ucraina și printre aliații europeni ai acesteia, care au afirmat că un astfel de plan ar recompensa agresiunea rusă. Rezultatul a fost o avalanșă de mișcări diplomatice. Duminică, oficiali americani și ucraineni s-au întâlnit la Geneva pentru a ajusta planul. Propunerea a provocat apoi și mai multă agitație după ce Bloomberg a dezvăluit detalii din convorbiri telefonice scurse între Witkoff și principalii consilieri ai lui Putin, în care acesta părea să îi sfătuiască pe ruși cum să îl lingușească pe președintele american. Scurgerea a inclus și un apel telefonic între Iuri Ușakov, consilierul pe politică externă al lui Putin, și Kirill Dmitriev, consilierul economic al liderului rus, apel care sugera implicarea Kremlinului în redactarea planului în 28 de puncte. Trump nu mai vrea să-l vadă pe Zelenski până la semnarea unui acord de pace Dan Driscoll, secretarul armatei americane, s-a întâlnit marți cu oficiali ruși și ucraineni la Abu Dhabi. Există discuții privind o posibilă întrevedere între Volodimir Zelenski și Trump. Președintele american a insistat marți că nu îl va întâlni pe liderul ucrainean decât atunci când un acord de pace va fi în fază finală. Observatorii familiarizați cu situația din Ucraina spun că am mai trecut prin asta de două ori în acest an. În aprilie, când „propunerea finală de pace” a lui Trump a fost urmată de unul dintre cele mai mari atacuri rusești din război, și în august, când un summit Trump Putin nu a dus nicăieri. De ce acum, s-a întrebat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Carnegie Russia Eurasia Centre. „În primul rând, Witkoff și-a mutat atenția de la Gaza la Ucraina pentru că avea mai mult timp”, a spus ea. „Al doilea factor este situația Ucrainei.” Cu Zelenski confruntându-se cu o criză de corupție în țară și cu probleme pe linia frontului, presiunea de a face compromisuri este mai mare ca oricând. Însă Putin, în contrast, a repetat în mod clar că are un set de cerințe, anexarea de teritorii, readucerea Ucrainei în sfera sa de influență și blocarea oricărei extinderi a NATO, și că acestea trebuie îndeplinite sau războiul va continua. „Poziția lui Putin este că suntem gata să încheiem războiul chiar mâine, desigur dacă ucrainenii acceptă toate cerințele noastre”, a spus Stanovaya. „Nu suntem pregătiți să facem compromisuri.”
Trump se va întâlni cu Putin și Zelenski dacă acordul de pace este final
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, și-a anunțat marți intenția de a se întâlni cu omologii săi ruși și ucraineni, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, „doar” atunci când acordul de încheiere a conflictului va fi „final sau în fazele sale finale”, scrie Baha. Președintele SUA a reiterat că s-au înregistrat „progrese extraordinare” în negocierile pentru oprirea conflictului de lungă durată „în ultima săptămână”, explicând că planul său inițial de 28 de puncte „a fost perfecționat cu contribuții suplimentare” atât din partea Ucrainei, cât și a Rusiei. De asemenea, Trump a dezvăluit că l-a instruit pe trimisul special al SUA, Steve Witkoff, să călătorească la Moscova și să se întâlnească cu președintele rus „în speranța finalizării acestui plan de pace”. Simultan, secretarul armatei americane, Dan Driscoll, se va întâlni cu oficiali ucraineni în cadrul procesului diplomatic. „Voi fi informat cu privire la toate progresele înregistrate, împreună cu vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul de război Pete Hegseth și șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles”, a menționat Trump.
Trei persoane au fost arestate la Paris pentru spionaj și propagandă rusă
Autoritățile franceze au arestat trei persoane sub suspiciunea de spionaj în favoarea Rusiei și de promovarea propagandei sale de război, în cadrul unei anchete privind o asociere franco-rusă, au anunțat marți procurorii, potrivit France24. Arestările au loc în contextul în care temerile privind interferența Rusiei în Europa sunt la cote maxime, capitalele occidentale acuzând serviciile de spionaj ale Moscovei, în timp ce campania militară a Kremlinului în Ucraina se prelungește. Unul dintre cei reținuți, un bărbat rus în vârstă de 40 de ani, a fost văzut pe imagini de supraveghere video în septembrie lipind afișe pro-ruse pe Arcul de Triumf din Paris, a declarat biroul procurorului orașului. Bărbatul a raportat apoi telefonic șefei asociației, SOS Donbass, o femeie în vârstă de 40 de ani, suspectată de oficialii francezi de contraspionaj că încerca să obțină informații economice de la directorii unor companii franceze. Femeia, născută în Rusia, se afla pe radarul serviciului de informații francez, Direcția Generală pentru Securitate Internă (DGSI), cel puțin de la începutul anului. După ce DGSI a detectat „acțiuni susceptibile de a prejudicia interesele fundamentale ale națiunii” legate de ea, în martie a fost numit un magistrat de instrucție pentru a investiga diverse infracțiuni suspectate, inclusiv „complicitate cu o putere străină”, care se pedepsește cu 10 ani de închisoare. SOS Donbass se prezintă ca o organizație umanitară care oferă ajutor civililor din regiunea Donbas de est a Ucrainei, care se află parțial sub controlul Moscovei. A treia persoană aflată în arest este un bărbat în vârstă de 63 de ani, născut în suburbia Seine-Saint-Denis din nordul Parisului. Un al patrulea suspect, în vârstă de 58 de ani, a evitat arestul preventiv, dar a fost plasat sub supraveghere strictă și obligat să se prezinte la secția de poliție o dată pe săptămână.
Sabotajul căilor ferate din Polonia: Al treilea cetățean ucrainean, acuzat de complicitate cu Rusia
Procurorii polonezi au acuzat, luni, un cetățean ucrainean că ar ajutat la operaţiune de sabotaj susţinută de Rusia care a vizat căile ferate poloneze, scrie Reuters. Acuzația vine după ce autoritățile poloneze au acuzat în lipsă, anterior, alți doi ucraineni pentru explozia de pe linia Varșovia-Lublin, care leagă Varșovia de granița cu Ucraina. „Probele arată că, în septembrie 2025, Volodymyr B. l-a dus pe Yevhenii I. (unul dintre ceilalți doi acuzați – n.r.) în zona operațiunilor de sabotaj planificate, permițându-i să recunoască zona și să aleagă locul în care urmau să fie amplasate explozivii”, au declarat procurorii despre al treilea suspect, potrivit sursei citate. Polonia susține că ceilalți doi bărbați, identificați ca Oleksandr K. și Yevhenii I., au fugit în Belarus și dorește ca aceștia să fie extrădați. După explozie, premierul polonez a reacționat pe rețelele sociale. „Aruncarea în aer a liniei feroviare pe ruta Varșovia–Lublin este un act de sabotaj fără precedent, îndreptat împotriva securității statului polonez și a cetățenilor săi”, a scris premierul Poloniei într-o postare în mediul online. Moscova neagă acuzațiile Moscova a negat acuzațiile lansate de Varșovia, spunând că nu este responsabilă pentru actul de sabotaj și invocând „rusofobia”. Polonia a luat măsuri după aceste acte și a decis închiderea ultimului consulat rus de pe teritoriul său. La rândul său, Moscova a declarat că va limita și ea prezența diplomatică și consulară a Poloniei în Rusia.
Cancelarul Germaniei: Rusia trebuie să vină la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului din Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a spus luni că Rusia trebuie să „vină la masa negocierilor” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. El a menționat că executivul german vede rezultate în urma discuțiilor de la Geneva. Întâlnirea de duminică, la care au participat oficiali din SUA, Europa și Ucraina, a avut loc după ce o propunere americană a fost criticată din considerentul că ar accepta unele cerințe problematice ale Moscovei. Washingtonul și Kievul au descris discuțiile de la Geneva drept „constructive” și au afirmat că negociatorii au redactat „un cadru de pace actualizat și rafinat”. Aflat în Angola, la un summit internațional, Merz a declarat că Rusia „trebuie să vină la masa negocierilor”. El a mai spus că „dacă acest lucru este posibil, atunci fiecare efort va fi meritat”. Cancelarul german a precizat că dialogul este un „proces de lungă durată” și a menționat că nu se așteaptă „la un progres în această săptămână”. Merz a mai declarat că statele europene trebuie să ajungă la o poziție comună în privința oricărui plan de pace. „Este important pentru noi că nu poate exista un plan de pace pentru Ucraina dacă nu ne dăm consimțământul pentru problemele care afectează interesele europene și suveranitatea europeană.”, a spus Merz. Merz a mai subliniat că Ucraina nu trebuie să fie „forțată să facă concesii teritoriale unilaterale” și că țara „trebuie să continue să se poată apăra eficient împotriva agresiunii”. „Pentru a realiza acest lucru, are nevoie de forțe armate puternice și de garanții de securitate fiabile din partea partenerilor săi.”, a spus el.
Planul european de pace a fost publicat. Textul integral al contrapropunerii europene la planul de pace al SUA-Rusia pentru Ucraina
Documentul, cunoscut drept contrapropunerea „E3”, răspunde punct cu punct planului în 28 de puncte al administrației Trump, considerat de mulți politicieni occidentali ca fiind prea favorabil Moscovei. Conform planului european, Rusia „va fi reintegrată treptat în economia globală”. Planul adaugă că țara ar putea reintra în G8. Acordul prevede, de asemenea, că „efectivul armatei ucrainene va fi limitat la 800 000 de soldați în timp de pace”. Propunerea SUA-Rusia solicita o limită de 600 000 de soldați. Planul în 28 de puncte elaborat de americani și ruși cere Ucrainei să renunțe la vaste teritorii, inclusiv la teritorii care nici măcar nu au fost cucerite de forțele ruse. Contrapropunerea europeană prevede că „negocierile privind schimburile teritoriale vor începe de la linia de contact” sau linia frontului. Europenii doresc ca activele suverane ale Rusiei să rămână înghețate până când Moscova va plăti despăgubiri pentru daunele imense pe care le-a cauzat de la invazia sa pe scară largă. Planul European complet 1. Suveranitatea Ucrainei urmează să fie reconfirmată. 2. Va fi încheiat un acord total și complet de neagresiune între Rusia, Ucraina și NATO. Toate ambiguitățile din ultimii 30 de ani vor fi rezolvate. (Punctul 3 din planul SUA este șters. Acolo se preciza „Se va stabili așteptarea ca Rusia să nu își mai invadeze vecinii, iar NATO să nu se mai extindă.”) 4. După semnarea unui acord de pace, va fi convocat un dialog între Rusia și NATO pentru a aborda toate preocupările de securitate și pentru a crea un mediu de dezescaladare care să asigure securitatea globală și să mărească oportunitățile de conectivitate și de viitoare oportunități economice. 5. Ucraina va primi garanții de securitate solide. 6. Dimensiunea armatei Ucrainei va fi plafonată la 800.000 de militari în timp de pace. 7. Aderarea Ucrainei la NATO depinde de consensul membrilor NATO, consens care nu există. 8. NATO este de acord să nu staționeze permanent trupe aflate sub comanda sa în Ucraina, în timp de pace. 9. Avioane de luptă NATO vor fi staționate în Polonia. 10. Garanție americană care reflectă Articolul 5 a. Statele Unite vor primi compensații pentru această garanție. b. Dacă Ucraina invadează Rusia, își pierde garanția. c. Dacă Rusia invadează Ucraina, pe lângă un răspuns militar coordonat și robust, toate sancțiunile globale vor fi restabilite, iar orice formă de recunoaștere pentru noul teritoriu și toate celelalte beneficii din cadrul acestui acord vor fi retrase. 11. Ucraina este eligibilă pentru aderarea la UE și va primi acces preferențial pe termen scurt la piața europeană, în timp ce acest lucru este evaluat. 12. Pachet global solid de reconstrucție pentru Ucraina, incluzând, dar fără a se limita la: a. Crearea unui Fond de Dezvoltare a Ucrainei pentru a investi în industrii cu creștere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date și eforturi în domeniul inteligenței artificiale. b. Statele Unite vor face parteneriat cu Ucraina pentru a restaura, dezvolta, moderniza și opera în comun infrastructura de gaze a Ucrainei, care include conductele și facilitățile de stocare. c. Un efort comun de reconstrucție a zonelor afectate de război, pentru a reface, reconstrui și moderniza orașele și zonele rezidențiale. d. Dezvoltare de infrastructură. e. Exploatarea resurselor minerale și naturale. f. Un pachet special de finanțare va fi elaborat de Banca Mondială pentru a furniza finanțare în vederea accelerării acestor eforturi. 13. Rusia va fi reintegrată progresiv în economia globală. a. Relaxarea sancțiunilor va fi discutată și convenită în etape și de la caz la caz. b. Statele Unite vor încheia un Acord de Cooperare Economică pe termen lung pentru a urmări dezvoltarea reciprocă în domeniile energiei, resurselor naturale, infrastructurii, inteligenței artificiale, centrelor de date, pământurilor rare, proiectelor comune în Arctica, precum și diverse alte oportunități corporative reciproc avantajoase. c. Rusia va fi invitată să revină în G8. 14. Ucraina va fi pe deplin reconstruită și compensată financiar, inclusiv prin activele suverane rusești, care vor rămâne înghețate până când Rusia va compensa daunele aduse Ucrainei. 15. Va fi creat un grup operativ comun de securitate, cu participarea SUA, Ucrainei, Rusiei și europenilor, pentru a promova și a aplica toate prevederile acestui acord. 16. Rusia va consacra legislativ o politică de neagresiune față de Europa și Ucraina. 17. Statele Unite și Rusia sunt de acord să extindă tratatele de neproliferare și control nuclear, inclusiv Fair Start. 18. Ucraina este de acord să rămână stat nenuclear în cadrul TNP (Tratatul de neproliferare nucleară). 19. Centrala nucleară de la Zaporijjia va fi repornită sub supravegherea AIEA, iar energia produsă va fi împărțită în mod echitabil, 50-50, între Rusia și Ucraina. 20. Ucraina va adopta regulile UE privind toleranța religioasă și protecția minorităților lingvistice. 21. Teritorii Ucraina se angajează să nu își recupereze teritoriul suveran ocupat prin mijloace militare. Negocierile privind schimburile teritoriale vor începe de la Linia de Contact. 22. Odată ce viitoarele aranjamente teritoriale au fost convenite, atât Federația Rusă, cât și Ucraina se angajează să nu schimbe aceste aranjamente prin forță. Orice garanții de securitate nu se vor aplica în cazul unei încălcări a acestei obligații. 23. Rusia nu va împiedica utilizarea de către Ucraina a fluviului Nipru în scopuri comerciale, iar vor fi încheiate acorduri pentru ca transporturile de cereale să se poată desfășura liber prin Marea Neagră. 24. Va fi înființat un comitet umanitar pentru a rezolva problemele rămase deschise: a. Toți prizonierii rămași și toate corpurile neidentificate vor fi schimbați pe principiul „Toți pentru toți”. b. Toți deținuții civili și ostaticii vor fi returnați, inclusiv copiii. c. Va exista un program de reunificare a familiilor. d. Vor fi prevăzute măsuri pentru a aborda suferința victimelor conflictului. 25. Ucraina va organiza alegeri cât mai curând posibil după semnarea acordului de pace. 26. Vor fi prevăzute măsuri pentru a aborda suferința victimelor conflictului. 27. Acest acord va fi obligatoriu din punct de vedere juridic. Implementarea sa va fi monitorizată și garantată de un Consiliu al Păcii, prezidat de președintele Donald J. Trump. Vor exista sancțiuni pentru încălcarea sa. 28. Odată ce toate părțile își dau acordul asupra acestui memorandum, un încetare a focului va intra