Pene masive de curent în Ucraina după un nou atac cu rachete și drone lansat de Rusia
Atacurile au vizat infrastructura energetică ucraineană, determinând autoritățile să impună întreruperi de urgență ale alimentării cu energie electrică „în majoritatea regiunilor Ucrainei”, a anunțat compania de stat Ukrenergo joi. „Dacă aveți electricitate acum, vă rugăm să o folosiți cu moderație”, a transmis operatorul într-un comunicat. Alarme aeriene au fost emise în toată țara, în timp ce Forțele Aeriene ucrainene au raportat lansarea mai multor tipuri de proiectile, inclusiv drone de tip Shahed, rachete de croazieră și balistice, precum și rachete hipersonice Kinzhal. În regiunea Zaporijjia, clădiri rezidențiale au fost avariate, iar 11 persoane, între care șase copii, au fost rănite în urma loviturilor, a anunțat guvernatorul Ivan Fedorov. În Boryspil, regiunea Kiev, o femeie de 36 de ani a fost rănită de resturile unei drone, incendiile izbucnite afectând mai multe locuințe, potrivit Kyiv Independent. Explozii au fost raportate și în regiunile Hmelnițki și Ivano-Frankivsk, aflate departe de linia frontului, iar primarul orașului Ivano-Frankivsk, Ruslan Marținkiv, a avertizat că pot apărea întreruperi ale alimentării cu energie electrică. La momentul publicării informației, alertele aeriene erau încă active în vestul Ucrainei, cu drone rusești de tip Shahed semnalate în spațiul aerian.
Serviciile de informaţii SUA: Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să cedeze în războiul din Ucraina
Rusia nu dă niciun semn că ar fi dispusă să negocieze sfârşitul războiului din Ucraina, potrivit unei recente evaluări a serviciilor de informaţii americane, prezentată luna aceasta Congresului. Documentul arată că preşedintele Vladimir Putin este „mai înrădăcinat ca niciodată” în decizia de a continua conflictul, au declarat un oficial american de rang înalt şi un oficial al Congresului. Evaluarea, care confirmă poziţiile exprimate anterior de agenţiile de informaţii occidentale, subliniază că Putin este hotărât să asigure controlul asupra teritoriilor ucrainene şi să extindă influenţa Rusiei, în ciuda pierderilor majore de trupe şi a problemelor economice interne. În semn de frustrare, preşedintele Donald Trump a anulat săptămâna trecută o întâlnire planificată cu Putin la Budapesta şi a impus primele sancţiuni economice majore de la revenirea sa la Casa Albă, vizând două mari companii petroliere ruseşti. „Am simţit că a venit momentul,” a spus Trump, adăugând că speră ca sancţiunile „să nu dureze mult” şi că îşi doreşte „să se ajungă la pace”. Casa Albă nu a comentat direct raportul serviciilor de informaţii, dar a reiterat mesajul lui Trump privind necesitatea unei soluţii diplomatice, scrie NBC News. „Preşedintele a fost clar: este timpul să se oprească vărsarea de sânge şi să se ajungă la un acord,” a transmis un oficial american. Trump, care a promis încă din campania electorală că va obţine pacea în 24 de ore de la revenirea la putere, s-a arătat tot mai frustrat de lipsa de progres în discuţiile cu Kremlinul. „De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, avem conversaţii bune, dar apoi nimic nu se schimbă,” a spus el recent.
Donald Tusk: Zelenski este pregătit să lupte împotriva Rusiei pentru încă doi sau trei ani
Potrivit premierului polonez, mărturisirea a fost făcută de Zelenski în timpul celei mai recente conversații dintre cei doi oficiali. „Nu am nicio îndoială că Ucraina va supraviețui ca stat independent. Acum, întrebarea principală este câte victime vom avea. Președintele Zelenskyy mi-a spus, (n.r. –joi), că speră ca războiul să nu dureze zece ani, dar că Ucraina este pregătită să lupte încă doi, trei ani”, a declarat Tusk, pentru The Sunday Times. Tusk a adăugat că invazia la scară largă lansată de Rusia este dăunătoare pentru economia Rusiei, dar destabilizarea internă l-ar face pe Vladimir Putin să devină mult mai agresiv. „Rușii se află într-o situație foarte dificilă (n.r. – din punct de vedere economic). Înseamnă asta că putem spune că suntem învingători? Deloc. Ei au un mare avantaj față de Occident, și în special față de Europa: sunt gata să lupte” a declarat Tusk. Anterior, premierul Poloniei, Donald Tusk a declarat că nimeni nu ar trebui să pună presiune pentru ca Ucraina să cedeze teritorii Federației Ruse. „Niciunul dintre noi nu ar trebui să exercite presiuni asupra lui Zelenski în ceea ce privește concesii teritoriale. Ar trebui să exercităm cu toții presiuni asupra Rusiei pentru a-și înceta agresiunea. Concilierea nu a fost niciodată o cale către o pace justă și durabilă”, a declarat Tusk.
Uniunea Europeană a intrat în top trei cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei în 2024
În ciuda sancțiunilor impuse Rusiei, Uniunea Europeană rămâne unul dintre cei trei cei mai mari parteneri comerciali ai Kremlinului. Numai anul trecut, volumul comerțului a fost de 67,5 miliarde de euro, scrie publicația germană Bild. În anul precedent, exporturile globale ale Rusiei au crescut cu 18%. Locul întâi este ocupat, previzibil, de China. Volumul comerțului a atins 210 miliarde de euro, dintre care 111 miliarde de dolari reprezintă importul de petrol, gaze și cărbune rusesc. Locul al doilea este ocupat de India. Țara a urcat brusc de pe poziția a 12-a pe a doua, și a devenit un client fidel al resurselor energetice rusești. În plus, în ciuda presiunii din partea Occidentului și a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, comerțul cu Moscova a fost consolidat de Israel, Armenia, Uzbekistan, Turcia, Egipt și Brazilia. Exporturile rusești au crescut anul trecut cu 18% și au atins 330 miliarde de dolari, a calculat Institutul German de Economie. RECOMANDAREA AUTORULUI Vladimir Putin accelerează cursa înarmării. Rusia testează o nouă rachetă nucleară de croazieră Ucraina nu mai are forță de muncă. Cifrele arată un DEZASTRU generat de război
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.341. Zelenski cere aliaților din Europa să-i apere țara de atacurile Rusiei/Trump, neclintit în decizia luată
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 26 octombrie 2025, în a 1.341-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski i-a îndemnat, din nou, pe aliații din Europa ai Ucrainei să apere cerul țării sale, apel lansat la câteva ore după ce ultimele bombardamente ale Rusiei au ucis patru persoane și au rănit alte circa 20 în timpul nopții. Cu o zi înainte, Zelenski și aliații săi s-au reunit la Londra pentru a discuta despre livrări de arme cu rază de acțiune lungă și de sisteme de apărare aeriană. Zelenski vrea sisteme Patriot „Partenerii noștri dispun de sistemele necesare și pot, deja, să ajute la apărarea Ucrainei contra rachetelor balistice ruse utilizate în aproape toate atacurile”, a explicat liderul ucrainean. În mesajul său, el a declarat că acordă „o atenție particulară sistemelor Patriot”, costisitoarele baterii antiaeriene de concepție americană. Zelenski a mai anunțat că, de la începutul anului, „Rusia a lansat circa 770 de rachete balistice și peste 50 de rachete Kinjal hipersonice”, care sunt extrem de dificil de interceptat de către apărarea aeriană. În ultimul atac, Rusia a lansat asupra Ucrainei „nouă rachete balistice Iskander-M și 64 de drone de atac și de alte tipuri”. Forțele aeriene ucrainene susțin că au distrus 50 de drone și patru rachete. Atacul a ucis două persoane și a rănit alte 12 la Kiev. De asemenea, în centrul țării, la Dnipropetrovsk, un membru al echipelor de salvare și o femeie au fost uciși, iar alte opt persoane, rănite. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a transmis că a lovit „companii ale complexului militaro-industrial ucrainean, precum și obiective de infrastructură energetică ce permit funcționarea lui”. Odată cu scăderea temperaturilor, Rusia și-a înmulțit atacurile asupra infrastructurilor energetice ale Ucrainei. Trump, de neclintit: nu se vede cu Putin! Pe de altă parte, Donald Trump și-a reconfirmat poziția – nu intenționează să se vadă cu Vladimir Putin până când nu va considera că există un acord pentru a asigura pacea între Rusia și Ucraina. „Ar trebui să știu că vom ajunge la un acord”, le-a spus Trump jurnaliștilor aflați la bordul avionului său Air Force One, răspunzând la o întrebare despre ce l-ar putea convinge să organizeze un nou summit cu Vladimir Putin. „Nu o să-mi pierd timpul. Am avut întotdeauna o relație excelentă cu Vladimir Putin, dar acest lucru a fost foarte dezamăgitor”, a mai arătat liderul american. Sâmbătă, el s-a întâlnit, la bordul avionului său, cu emirul și premierul Qatarului pentru discuții privind fragilul armistițiu din Fâșia Gaza, în timpul unei escale în drumul său către Malaezia. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Este pregătită Armata României să facă față unei agresiuni rusești? Răspunsul dat de Ionuț Moșteanu
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a fost întrebat, la Antena 3 CNN, cât de pregătită este țara noastră să reziste în fața unei agresiuni rusești, în contextul în care românii au cea mai mare încredere în instituția Armatei. „Armata română este pregătită, se pregătește în continuare. Pregătirile noastre sau marea majoritate a pregătirilor noastre importante se fac alături de aliații noștri în NATO (…) Sunt peste 5.000 de soldați din mai multe țări europene, în principal din Franța, care fac un exercițiu major în șapte poligoane din țară”, a spus Moșteanu. Întrebat câte ore ar putea rezista România, în scenariul în care ar fi atacată, până ar ajunge ajutorul din partea aliaților, ministrul a afirmat că „sunt niște discuții absolut teoretice, greu de evaluat (…) Nu sunt niște planuri care sunt publice, nu sunt de discutat la televizor. Armata română este pregătită și se pregătește”. Rezistă România 48 de ore în fața Rusiei, până la ajutorul partenerilor? Ministrul Ionuț Moșteanu a mai fost întrebat și dacă România ar putea rezista 48 de ore în cazul unei agresiuni venite din partea Rusiei, până la sosirea ajutorului partenerilor occidentali „Bineînțeles. Partenerii sunt aici. În momentul ăsta avem aproximativ 5.000 de soldați, trupe și cu echipamente, cam jumătate din partea Statelor Unite și restul din partea statelor europene, în principal Franța, care sunt pe teritoriul țării noastre”, a conchis ministrul.
Andrei Caramitru cântă prohodul Rusiei lui Putin: E în CRIZĂ maximă economică. Falimentul vine în decembrie
Andrei Caramitru scrie sâmbătă, pe pagina sa de socializare, că Rusia lui Vladimir Putin este „deja în criză maximă economică”. „Sunt fix momentele înainte de colaps”, adaugă fiul regretatului actor. „Niște vești bune de cafeluță de sâmbătă dimineața. Pe cifre oficiale, parfumate și aranjate, Rusia e deja în criză maximă economică. Sunt fix momentele înainte de colaps. Așa ca să vedem dezastrul un pic: producția de automobile: minus 25% producția de echipamente industriale și vehicule: minus 15% producția de materiale: minus 9% Și asta – repet – sunt cifrele lor oficiale, probabil ameliorate din pix, înainte de efectul full al scoaterii din funcțiune a rafinăriilor prin kaboom și a sancțiunilor totale care au venit acum din SUA. Eu v-am spus de câteva luni — falimentul la ei vine în decembrie. Atunci lovește și începe să se surpe șandramaua. Hai, bună dimineața la toată lumea și să avem un weekend frumos, fără orci și zuzuraniști”, spune Caramitru Jr. Sursa: X/ @Beefeater_Fella Sursa: Facebook/ Andrei Caramitru Foto colaj: Facebook + Mediafax + Shutterstock/Hepta
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.340. Aliații europeni ai Kievului au decis să crească presiunea asupra Moscovei
Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 25 octombrie 2025, în a 1.340-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Aliații Kievului sunt hotărâți să sporească presiunea asupra Moscovei, a afirmat premierul britanic Keir Starmer, care a cerut utilizarea activelor rusești înghețate cu scopul de a finanța apărarea ucraineană. Londra vrea banii Rusiei „Coaliția voinței”, care reunește aproape 30 de țări, în special europene, care susțin Kievul, s-a reunit vineri după-amiază. Acești aliați s-au înțeles „asupra unui plan clar” pentru a ajuta Ucraina până la sfârșitul anului, a afirmat liderul britanic într-o conferință de presă comună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, fără a anunța, totuși, un angajament concret. Aliații Kievului sunt „hotărâți” să intensifice presiunea asupra lui Vladimir Putin „de la câmpul de luptă până la economia sa război”, a spus Keir Starmer. Mai mult, Starmer a cerut ca aliații se pună de acord „pentru a duce la bun sfârșit munca” asupra utilizării activelor rusești înghețate. Astfel, „Regatul Unit este pregătit să acționeze concertat cu Uniunea Europeană pentru a face să avanseze aceasta cât mai rapid posibil, cu scopul ca aceste fonduri să fie îndreptate spre Ucraina”. Deblocarea acestor active ar permite în special finanțarea furnizării unor „sisteme cu rază lungă de acțiune”. Reuniunea „Coaliției voinței” la Londra s-a desfășurat în format hibrid: premierul danez Mette Frederiksen, omologul său olandez Dick Schoof și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au fost prezenți fizic. Alți 20 de lideri – între care președintele francez Emmanuel Macron – au participat prin videoconferință. Imobilizate de sancțiunile occidentale, activele rusești însumează circa 210 miliarde de euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Războiul din Ucraina, ziua 1339. Ucraina cere aliaților arme cu rază lungă de acțiune pentru a pune presiune pe Rusia / Rusia a lovit pentru prima dată Odesa cu bombe aeriene ghidate
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat vineri aliaților din cadrul „Coaliției celor dornici” să sporească capacitățile Ucrainei în materie de arme cu rază lungă de acțiune, pentru a crește presiunea asupra Rusiei în vederea negocierilor privind războiul. Herson, devastat de bombardamentele rusești Atacurile cu artilerie rusească au zguduit orașul Herson, iar înregistrări video surprind mai multe explozii în zone rezidențiale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei, atacurile s-au soldat cu doi morți și 21 de răniți. Marea Britanie și Franța solicită sprijin pentru arme cu rază lungă de acțiune Marea Britanie și Franța cer ca Ucraina să primească arme cu rază lungă de acțiune, în contextul în care președintele Volodimir Zelenski avertizează că se profilează un „dezastru umanitar”, scrie The Kyiv Independent. Potrivit guvernului britanic, reuniunea care urmează să aibă loc se va concentra pe modul în care aliații „pot consolida și mai mult poziția Ucrainei și slăbi capacitatea Rusiei de a continua războiul”. Rusia a lovit pentru prima dată Odesa cu bombe aeriene ghidate Potrivit șefului Administrației Militare Regionale, Oleh Kiper, armata rusă a folosit pentru prima dată acest tip de armament în atacul de vineri asupra regiunii Odesa. Loviturile au afectat obiective civile și zone locuite, marcând o nouă etapă în ofensiva Moscovei din sudul Ucrainei. Un bărbat a detonat o grenadă pe o platformă de tren din Ucraina: patru morți și 12 răniți Regele Charles îl primește pe Zelenski la Castelul Windsor: A treia întâlnire din acest an Regele Charles al III-lea l-a primit vineri pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Castelul Windsor, în cadrul unei ceremonii oficiale cu toate onorurile. Este a treia întâlnire din acest an între suveranul britanic și liderul de la Kiev. Viktor Orban: Uniunea Europeană a ales războiul Premierul Ungariei, Viktor Orban, a acuzat joi Uniunea Europeană că instigă războiul din Ucraina și împiedică eforturile de pace ale președintelui american Donald Trump. Trump, replică pentru Putin: „Vă voi informa peste șase luni”. Sancțiunile SUA împotriva Rusiei se intensifică Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a reacționat provocator la declarațiile omologului său rus, Vladimir Putin, privind noile sancțiuni americane impuse sectorului energetic al Rusiei. Merz: Filiala germană a Rosneft va primi o derogare de la noile sancțiuni americane Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că se așteaptă ca filiala germană a companiei rusești Rosneft să fie exceptată de la noile sancțiuni impuse de Statele Unite sectorului petrolier rus. Ministrul german al Economiei vizitează Kievul pentru a susţine Ucraina în sectorul energetic Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a sosit vineri la Kiev, subliniind eforturile Berlinului de a ajuta Ucraina să-şi repare infrastructura energetică după ce recentele atacuri ruseşti au avariat grav reţeaua electrică. Coreea de Nord construiește un memorial pentru soldații săi uciși în războiul din Ucraina Regimul de la Phenian a început construcția unui memorial dedicat militarilor nord-coreeni morți în timpul luptelor din Ucraina, unde au fost trimiși să lupte alături de forțele ruse. Kim Jong Un a lăudat implicarea acestora, spunând că au contribuit la „victoria decisivă” a Rusiei. Kim Jong Un, a salutat alianța „invincibilă” a țării sale cu Rusia Liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, a salutat alianța „invincibilă” a țării sale cu Rusia, în contextul în care a marcat un an de la desfășurarea trupelor sale în războiul Moscovei împotriva Ucrainei prin deschiderea unui muzeu în onoarea soldaților căzuți în luptă, scrie AlJazeera. Vorbind joi la ceremonia de inaugurare a lucrărilor din capitala Phenian, Kim s-a adresat familiilor soldaților nord-coreeni care „au luptat în operațiunile de eliberare a Kurskului”, spunând că desfășurarea lor în Rusia „a marcat începutul unei noi istorii de solidaritate militantă” cu Moscova. Putin, sfidător după ce Trump a sancționat marile companii petroliere rusești Președintele rus Vladimir Putin a părut sfidător joi, după ce președintele SUA, Donald Trump, a impus sancțiuni celor două mari companii petroliere rusești pentru a-l presa pe liderul de la Kremlin să pună capăt războiului din Ucraina. Sancțiunile impuse de Trump împotriva Rusiei reprezintă „un șoc” pentru Moscova și ar putea da „o lovitură serioasă” giganților petrolieri, spun experții. Experții au descris mișcarea drept „un șoc destul de mare” și o „lovitură serioasă” pentru principalii exportatori de petrol ai Rusiei. Într-o mișcare surprinzătoare, președintele american Donald Trump a anunțat primele sancțiuni impuse Moscovei de administrația sa de la preluarea mandatului – un pas care, conform analiștilor, ar putea crea noi obstacole pentru sectorul petrolier rusesc. SUA au impus sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil, pe 22 octombrie, cu scopul de a face presiuni asupra Kremlinului pentru a accepta un armistițiu în Ucraina. Măsurile îngheață toate activele americane ale acestor companii. De asemenea, ele deschid calea pentru sancțiuni secundare împotriva instituțiilor străine care efectuează tranzacții cu cele de pe lista neagră . Evenimente cheie din ultimele 24 de ore Ministerul Apărării din Rusia a declarat că forțele sale au capturat satul Pavlivka din regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei, precum și satul Ivanivka din regiunea Dnipropetrovsk. Ministerul a mai spus că a atacat infrastructura energetică ucraineană, în ceea ce a susținut a fi un răspuns la atacurile ucrainene asupra unor ținte civile rusești. Atacurile rusești din Ucraina, comise miercuri, au ucis șase persoane, inclusiv doi copii, și au provocat pene de curent la nivel național, au declarat oficiali ucraineni. Forțele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a lansat 405 drone și 28 de rachete asupra Ucrainei într-un atac care a avut loc peste noapte și care a vizat infrastructura energetică. Ucraina a doborât 16 rachete rusești și 333 de drone, în timp ce alte rachete au evitat apărarea și au lovit direct ținte, a declarat forțele aeriene. Ministrul ucrainean al Energiei, Svitlana Hrynchuk, a declarat că Rusia implementează o campanie metodică de distrugere a sistemului energetic al Ucrainei și vizează echipele de reparații care lucrează la instalațiile energetice cu atacuri secundare după loviturile inițiale. Dronele rusești au atacat Kievul pentru a doua noapte miercuri, rănind patru persoane, a declarat joi dimineață, Tymur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului. Tkachenko a spus că dronele au avariat
Rusia a lovit pentru prima dată Odesa cu bombe aeriene ghidate
Potrivit șefului Administrației Militare Regionale, Oleh Kiper, armata rusă a folosit pentru prima dată acest tip de armament în atacul de vineri asupra regiunii Odesa. Loviturile au afectat obiective civile și zone locuite, marcând o nouă etapă în ofensiva Moscovei din sudul Ucrainei. Crește alarmant riscul pentru populație „În timpul atacului aerian de astăzi, armata rusă a folosit pentru prima dată bombe aeriene ghidate asupra infrastructurii civile din regiunea noastră. Aceasta este o nouă amenințare gravă pentru regiunea Odesa”, a transmis Kiper, citat de Interfax-Ukraine. El a avertizat că astfel de lovituri „reprezintă un pericol uriaș pentru oameni și pot provoca distrugeri semnificative”. Numite și bombe planante, bombele aeriene ghidate, sunt proiectile lansate din avioane, echipate cu sisteme de ghidare prin satelit sau laser. Ele pot lovi ținte la distanțe mari cu precizie ridicată, permițând avioanelor să rămână în afara razei apărării antiaeriene. Folosirea lor înseamnă o creștere alarmantă a riscului pentru zonele civile și complică considerabil apărarea antiaeriană a Ucrainei. Sirenele salvează vieți, spun autoritățile Guvernatorul militar din Odesa a făcut apel la locuitori să respecte avertismentele: „Îi îndemn pe toți să nu ignore semnalele de alarmă aeriană”. El a explicat că, la declanșarea sirenelor, oamenii trebuie să se adăpostească imediat în locuri sigure, deoarece noile bombe pot lovi rapid și cu mare precizie, chiar și ținte aflate la distanță de front. Ulterior, Kiper a anunțat că forțele de apărare antiaeriană au doborât cu succes ținte inamice, prevenind distrugeri și victime: „Nu s-au înregistrat distrugeri sau victime. Este rezultatul muncii eficiente și coordonate a apărătorilor noștri”.