Etichetă: rusia

Washingtonul anunță o înăsprire majoră a sancțiunilor împotriva Moscovei

Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a declarat miercuri că Washingtonul va anunța o nouă rundă de sancțiuni împotriva Moscovei, în urma amânării pe termen nelimitat a unei întâlniri dintre Donald Trump și Vladimir Putin la Budapesta, Ungaria, pe tema războiului din Ucraina, potrivit Le Figaro. „Vom anunța, fie astăzi târziu, după închiderea (bursei de pe Wall Street, nota editorului), fie mâine dimineață devreme, o înăsprire majoră a sancțiunilor împotriva Rusiei ”, a declarat Bessent reporterilor de la Casa Albă. Miercuri, Bessent a declarat pentru Fox Business că noile sancțiuni vor fi „unele dintre cele mai severe”, menționând dezamăgirea lui Trump față de președintele rus Vladimir Putin și stadiul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, după summitul din Alaska de acum două luni, notează CNN. „Președintele Putin nu s-a prezentat la masa negocierilor într-o manieră onestă și directă, așa cum speram. (…) Acestea sunt sancțiuni, nu tarife secundare. (…) Vor fi substanțiale și puternice, și îi îndemnăm pe aliații noștri europeni și din G7, precum și pe Canada și Australia, să ni se alăture,” a subliniat Bessent.

Armata rusă a lovit o grădiniță din Harkov cu drone Shahed. O persoană a murit; 48 de copii erau înăuntru

Forțele ruse au atacat Harkovul miercuri dimineață, lovind și incendind o grădiniță în care se aflau 48 de copii, potrivit autorităților. Primarul orașului, Ihor Terehov, și șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Sinehubov, au anunțat că au avut loc cel puțin trei explozii în zonă. „O grădiniță privată din districtul Kholodnohirsk a fost lovită. La locul atacului s-a declanșat un incendiu”, a declarat Terehov, adăugând ulterior că nu există informații despre răniți în rândul copiilor. Un bărbat a fost ucis și alte șase persoane au fost rănite în urma atacului, care a avut loc în jurul orei 09:00. Potrivit primarului, datele preliminare indică faptul că Rusia a folosit drone Shahed pentru a lovi orașul. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că mulți copii prezintă „reacții acute de stres”. El a distribuit fotografii ale Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, care arată copii fiind evacuați din locul atacului. „Nu există nicio justificare pentru un atac cu dronă asupra unei grădinițe și nici nu poate exista vreodată. Este clar că Rusia devine tot mai sfidătoare. Aceste lovituri sunt o palmă dată tuturor celor care insistă asupra unei soluții pașnice. Bandiții și teroriștii pot fi puși la punct doar prin forță”, a declarat Zelenski.

Mark Rutte, secretarul general NATO, se întâlnește cu Donald Trump pentru sprijinul Ucrainei și pace în regiune

Potrivit sursei, întâlnirea va avea loc pe 22 octombrie și va aborda „diverse aspecte legate de sprijinul NATO pentru Ucraina”. De asemenea, discuțiile vor include și „eforturile SUA de a obține o pace durabilă” în contextul conflictului din Ucraina, precizează oficialul. Vizita lui Mark Rutte survine în contextul întârzierilor în pregătirea întâlnirii planificate între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, care urma să aibă loc la Budapesta. Conform rapoartelor anterioare, Rusia a respins public propunerea de a înceta ostilitățile și de a începe negocierile de pace, inițiativă susținută de Trump. Neoficial, Moscova și-a reiterat cererile maximaliste după convorbirea telefonică dintre Vladimir Putin și Donald Trump, desfășurată pe 17 octombrie. Principalele solicitări includ controlul complet asupra regiunii Donbas și interzicerea desfășurării trupelor NATO în Ucraina în cadrul unui eventual acord postbelic. În acest context, vizita lui Mark Rutte în Statele Unite subliniază importanța menținerii sprijinului NATO pentru Ucraina și a coordonării cu Washingtonul în vederea găsirii unei soluții pașnice în regiune. Oficialii NATO au subliniat că discuțiile vor fi esențiale pentru consolidarea cooperării transatlantice și pentru evaluarea modului în care Alianța poate susține mai eficient Ucraina în fața presiunilor Rusiei. Experții militari și diplomați internaționali consideră că întâlnirea dintre Rutte și Trump poate influența atât politica NATO față de Ucraina, cât și dinamica negocierilor de pace.

Războiul din Ucraina, ziua 1336. Zelenski: Fiecare țară trebuie să înțeleagă clar nevoile Ucrainei / Europa și Ucraina dezvoltă un plan de 12 puncte pentru încetarea războiului cu Rusia

Tările europene colaborează cu Ucraina pentru a formula o propunere de 12 puncte menită să pună capăt războiului cu Rusia, relatează Bloomberg News, marți. Un consiliu pentru pace condus de președintele american Donald Trump va supraveghea aplicarea planului, potrivit raportului, care citează surse apropiate situației. Întâlnirea de la Budapesta, anulată! Un oficial de la Casa Albă anunță că nu există „niciun plan” pentru o întâlnire Trump-Putin în „viitorul imediat” Nu există „niciun plan” pentru o întâlnire Donald Trump-Vladimir Putin „în viitorul imediat”, a declarat un oficial al Casei Albe pentru BBC. De asemenea, o întâlnire între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, care era programată să aibă loc în această săptămână, nu mai este „necesară”, după ce aceștia au avut o „discuție productivă” la telefon. Reuters: Care sunt condițiile de pace reiterate de Moscova într-un comunicat privat adresat SUA Moscova a reiterat condițiile sale de până acum pentru încheierea unui acord de pace cu Ucraina într-un comunicat privat adresat Washingtonului la sfârșitul săptămânii trecute, cunoscut sub numele de „non paper”. Doi oficiali americani și o persoană familiarizată cu situația au declarat acest lucru în exclusivitate pentru Reuters. Comunicatul a inclus cererea Rusiei de a prelua controlul asupra întregii regiuni Donbas din Ucraina. Această cerință respinge perspectiva lui Trump potrivit căreia liniile frontului ar trebui înghețate în locațiile actuale, relevă sursa citată. Parlamentul Ucrainei modifică bugetul pentru 2025 și majorează cheltuielile pentru apărare la un nivel record Parlamentul Ucrainei a aprobat marți o schimbare a bugetului pentru 2025, care aduce o creștere mare a cheltuielilor pentru apărare. Decizia vine în timp ce războiul cu Rusia continuă pentru al patrulea an. Deputații au votat o majorare de 325 de miliarde de grivne (7,7 miliarde de dolari), iar suma totală pentru apărare ajunge acum la aproape 2,96 trilioane de grivne (70,86 miliarde de dolari). „Înțelegem că situația este în continuă schimbare și este o necesitate forțată să creștem cheltuielile pentru a rezista eficient agresiunii. Guvernul, cu sprijinul partenerilor, are resursele necesare pentru a asigura cheltuieli suplimentare pentru apărătorii Ucrainei.”, a spus ministrul Finanțelor, Serhiy Marchenko. Zelenski: Fiecare țară trebuie să înțeleagă clar nevoile Ucrainei Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis marți, într-un mesaj publicat pe X, că statele care sprijină Kievul trebuie să înțeleagă clar care sunt nevoile Ucrainei în acest moment critic al războiului. „Fiecare țară și fiecare lider trebuie să înțeleagă clar ce ne poate sprijini cel mai eficient în acest moment”, a spus Zelenski, referindu-se la discuțiile planificate în această săptămână cu liderii europeni și cu așa-numita Coaliție a Voluntarilor – grupurile de state care s-au angajat să susțină Ucraina prin programe militare specializate, fără a aștepta decizii colective NATO sau UE. Rusia va ridica submarinele nucleare scufundate din cauza temerilor legate de radiații Rusia a dezvăluit planurile de a ridica două submarine nucleare de pe fundul mării arctice din cauza temerilor că acestea ar putea scurge deșeuri radioactive în apele din apropiere. La zeci de ani după ce au fost scufundate, submarinele nucleare K-27 și K-159 urmează să fie extrase în cadrul unui proiect de miliarde de lire sterline pregătit de Kremlin. Măsura vine în contextul în care oficialii sunt din ce în ce mai îngrijorați de starea de degradare a submarinelor, care conțin ambele substanțe nucleare, potrivit Telegraph. Tetyana Berezhna, noul ministru al Culturii din Ucraina Tetyana Berezhna a fost confirmată ca noul ministru al Culturii al Ucrainei de către Parlamentul de la Kiev, primind 266 de voturi favorabile. Ea a ocupat funcția de ministru interimar din august, după ce anterior fusese subsecretar de stat în Ministerul Economiei, și preia postul în contextul unui guvern concentrat pe stabilitate și reforme în timpul războiului. Rusia trimite pentru prima dată petrol rafinăriei din Georgia Compania rusă Russneft a livrat primul transport de țiței rafinăriei Kulevi din Georgia, marcând un nou pas în apropierea economică dintre Moscova și Tbilisi, potrivit agenției Reuters. Pentru prima dată, Rusia a trimis un transport de petrol către noua rafinărie Kulevi din Georgia, potrivit unor surse din industrie și datelor de urmărire a navelor citate de Reuters. Petrolierul Kayseri a transportat peste 105.000 de tone de țiței din portul rusesc Novorossiisk până la terminalul Kulevi, pe 6 octombrie. Rafinăria, prima unitate de acest tip cu ciclu complet din Georgia, și-a început activitatea la începutul lunii octombrie și are o capacitate inițială de prelucrare de 1,2 milioane de tone de petrol anual. Livrarea vine pe fondul unei încălziri vizibile a relațiilor dintre Rusia și Georgia, conduse de partidul Visul Georgian, aflat la putere din 2012. Atacuri cu drone rusești în nordul Ucrainei: patru morți și 16 răniți în regiunile Sumî și Cernihiv Cel puțin patru persoane au fost ucise și alte 16 rănite în urma unor atacuri cu drone lansate de armata rusă asupra orașelor Sumî și Novhorod-Siverskîi, din regiunile nordice ale Ucrainei, au anunțat, marți, autoritățile locale. Forțele ruse au atacat în noaptea de luni spre marți orașele Sumî și Novhorod-Siverskîi, din regiunile Sumî și Cernihiv, folosind drone de tip Shahed, potrivit guvernatorilor locali. Conform Kyiv Independent, în urma loviturilor, patru civili, două femei și doi bărbați, au murit, iar alți 16 au fost răniți. Guvernatorul regiunii Cernihiv, Viacheslav Chaus, a declarat pe Telegram că aproximativ 20 de locații au fost afectate în Novhorod-Siverskîi. Zelenski: Putin a renunțat la diplomație imediat ce amenințarea cu rachetele Tomahawk s-a diminuat Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, în timp ce presiunea internațională asupra președintelui rus Vladimir Putin începe să se diminueze, a declarat, marți, Volodimir Zelenski. Rusia a crescut atacurile asupra sectorului energetic ucrainean în ultimele luni, exact în momentul în care un val de frig crește cererea și pune o presiune suplimentară pe infrastructura energetică a țării. „În regiunile Cernihiv și Sumî, lucrările de reparație sunt în desfășurare în toate zonele afectate de loviturile rusești asupra infrastructurii noastre energetice. În regiunea Zaporijjea, (forțele ruse) au folosit chiar și drone FPV pentru a ataca transformatoare”, a scris Zelenski pe Telegram. Marea Britanie este pregătită să trimită trupe în Ucraina dacă Trump negociază

Fostul director CIA, John Brennan, greul care a declanșat povestea interferenței ruse în alegerile americane din 2016 împotriva lui Donald Trump, este dat pe mâna procurorilor

Fostul director CIA al lui Obama, John Brennan, a fost deferit Departamentului Justiție al SUA pentru punerea sa sub urmărire penală. Președintele Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților, Jim Jordan, a sesizat procurorii SUA împotriva lui Brennan invocând faptul că ar fi mințit Congresul cu privire la dosarul Steele. Dosarul Steele a fost cel care a încercat să-i compromită primul mandat al președintelui SUA, Donald Trump, pe narativul „Trump- Omul Rusiei”. După Jim Comey, fostul director al FBI, John Brennan – ex directorul CIA – este al doilea fost oficial de rang înalt democrat, din Administrația Obama – care este deferit Justiției, în ultimele săptămâni. Potențiala acuzație este aceeași: mărturie mincinoasă Anunțul trimiterii în fața procurorilor a greului CIA a fost făcut de republicanul Jim Jordan, cu următorul mesaj: „John Brennan a mințit Congresul. Astăzi, l-am trimis în fața Departamentului de Justiție al SUA pentru a fi pus sub urmărire penală”. Știre în curs de actualizare

O viitoare stea a tenisului și-a schimbat pe ascuns cetățenia

Încă o jucătoare de tenis importantă din Rusia a ales reprezinte altă țară, iar vestea i-a luat prin surprindere pe fanii sportului alb, întrucât sportiva nu lăsase de înțeles că vrea să recurgă la acest gest. Maria Timofeeva, jucătoare de tenis în vârstă de 21 de ani, aflată pe locul 146 mondial, a trădat Rusia, iar acum evoluează sub steagul Uzbekistanului. Astfel, Timofeeva urmează exemplul Dariei Kasatkina, cea mai importantă tenismenă din Rusia în clasamentul WTA, care și-a schimbat cetățenia cu cea australiană în acest sezon. Maria Timofeeva a renunțat la cetățenia rusă, în contextul valului de nemulțumire al sportivilor ruși, generat de războiul din Ucraina. Începând de luni, Maria reprezintă Uzbekistanul, schimbarea fiind consemnată de site-ul oficial al Asociației Tenisului Feminin (WTA). Tânăra jucătoare, considerată o viitoare stea a tenisului, a făcut acest pas în mare secret, fără să anunțe că intenționează să joace pentru altă țară. Născută la Moscova, Maria Timofeeva a strâns 796.826 de dolari din tenis până la 21 de ani. La US Open 2023, Timofeeva a început un canal de vlog pe YouTube, intitulat „Kiss My Ace”, alături de prietena și jucătoarea de tenis Ekaterina Kazionova, fiind inspirată de vlogul Dariei Kasatkina. Sora mai mare a Mariei Timofeeva, Antonina, este cântăreață de rock, cunoscută sub numele de scenă Antonia Queen, și este, de asemenea, profesoară de canto. Daria Kasatkina, cea care o inspiră pe Maria Timofeeva, a devenit un simbol al sportivilor care contestă regimul din Rusia. Daria a primit rezidență permanentă în Australia, deși ajunsese la un moment dat în Top 10 WTA din postura de reprezentantă a Rusiei: „Sunt încântată să vă anunț pe toți că cererea mea de rezidență permanentă a fost acceptată de guvernul australian. Australia este un loc pe care îl iubesc, este incredibil de primitoare și un loc în care mă simt ca acasă. Îmi place să fiu în Melbourne și aștept cu nerăbdare să-mi fac acolo casa. Ca parte a acestui lucru, sunt mândră să anunț că voi reprezenta noua mea patrie, Australia, în cariera mea de tenis profesionist din acest moment încolo”, a transmis Kasatkina.

Războiul din Ucraina, ziua 1335. Zelenski: Rusia se va confrunta cu deficit de 100 de miliarde de dolari în 2026 / Trump, despre război: Nu am spus niciodată că Ucraina îl va câștiga

Președintele american Donald Trump a reluat ideea că războiul din Ucraina se va opri. „Vom ajunge acolo” a răspuns el adăugând că „nu am spus niciodată că Ucraina îl va câștiga (războiul n.r.)”. Donald Trump a declarat luni, în cadrul unei conferințe de presă că mai are „o singură încercare” în ceea ce privește soluționarea războaielor. „Este vorba despre Rusia și Ucraina și cred că vom ajunge acolo, dar s-a dovedit a fi urât pentru că aveți doi lideri care se urăsc cu adevărat. Se urăsc mai mult decât orice altceva și asta face lucrurile puțin dificile”, a spus Trump, potrivit Sky News. Președintele SUA a fost întrebat dacă el crede că Ucraina poate câștiga războiul. „Nu cred că o vor face, dar tot l-ar putea câștiga, nu am spus niciodată că îl vor câștiga. Am spus că pot câștiga, orice se poate întâmpla. Războiul este un lucru foarte ciudat, se întâmplă multe lucruri rele”, a adăugat Trump. Zelenski prezintă întâlnirea cu Trump drept un succes și laudă noile sisteme Patriot Volodimir Zelenski a spus că întâlnirea de săptămâna trecută cu Donald Trump a fost pozitivă și a adus progrese pentru obținerea de noi sisteme de apărare aeriană. Trump ar fi cerut un armistițiu cu trupele pe poziții, ceea ce Zelenski a considerat un semn bun. Zelenski nu a obținut rachete Tomahawk, dar a discutat intens despre contractul pentru 25 de sisteme Patriot, explicând că Trump nu a vrut să supere Rusia înainte de o întâlnire cu Putin. „După numeroase runde de discuții de peste două ore cu (Trump) și echipa sa, mesajul său, în opinia mea, este pozitiv: să fim acolo unde suntem în prima linie”, a spus Zelenski. Zelenski va participa la discuțiile de la Londra ale coaliției care sprijină Ucraina Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la discuțiile de la Londra ale coaliției care sprijină Ucraina. Informația este prezentată pe surse. La discuții vor participa mai mulți lideri europeni. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că o întâlnire a coaliției (Coalition of Willing) va avea loc vineri la Londra. O sursă din lumea diplomatică a declarat pentru Reuters că Volodimir Zelenski va călători la Londra pentru discuții la sfârșitul acestei săptămâni. Macron pledează pentru o „pace durabilă” cu europenii și ucrainenii la masa negocierilor Președintele francez Emmanuel Macron a declarat, luni, că europenii și ucrainenii trebuie să fie prezenți „la masa negocierilor” anunțate la Budapesta între Donald Trump și Vladimir Putin, subliniind că o eventuală înțelegere privind războiul din Ucraina nu poate fi decisă fără implicarea lor. „Ucrainenii și europenii ar trebui să fie la masa negocierilor”, a spus Macron, comentând perspectiva unei întâlniri directe între liderul american și cel rus. Mesajul său vine pe fondul temerilor europene că discuțiile bilaterale ar putea ocoli interesele Kievului și ale Uniunii Europene, scrie Le Figaro. Lavrov și Rubio au discutat la telefon înaintea summitului Trump-Putin de la Budapesta Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și secretarul de stat american, Marco Rubio, au purtat o convorbire telefonică luni, în pregătirea întâlnirii dintre președintele Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, care urmează să aibă loc la Budapesta. Ministerul rus de Externe a anunțat că șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, au avut luni o discuție telefonică „constructivă” despre pașii următori în implementarea acordurilor convenite recent de președinții Donald Trump și Vladimir Putin. Convorbirea vine la patru zile după ce Trump a anunțat că va avea o nouă întâlnire cu Putin, la Budapesta, ca parte a eforturilor relansate de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Rusia se confruntă cu un deficit bugetar record „Poziția Rusiei nu se schimbă” — Kremlinul răspunde la propunerea lui Trump de a îngheța linia frontului din Ucraina Poziția Moscovei cu privire la posibilitatea încetării ostilităților de-a lungul actualelor linii de front din Ucraina nu s-a schimbat, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pe 20 octombrie, când a fost întrebat despre propunerile prezentate de SUA. Rusia a respins anterior înghețarea războiului de-a lungul liniilor actuale de front, cerând, potrivit unor informații, ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donetsk. „Acest subiect a fost abordat în repetate rânduri, sub diferite forme, în cadrul contactelor dintre Rusia și SUA”, a declarat Peskov pentru mass-media rusă într-un interviu telefonic. Șefa diplomației UE se așteaptă ca cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei să fie aprobat pe 23 octombrie Al 19-lea pachet de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei ar putea fi aprobat joi, 23 octombrie. „Ne așteptăm ca săptămâna aceasta să fie adoptat și al 19-lea pachet de sancțiuni”, a declarat ea, precizând că „din păcate, nu astăzi”. Kallas a subliniat că UE apreciază „eforturile președintelui Trump de a aduce pacea în Ucraina”. „Desigur, toate aceste eforturi sunt binevenite, dar nu vedem că Rusia dorește cu adevărat pacea. Rusia înțelege doar forța și negociază doar atunci când este cu adevărat obligată să negocieze. Așadar, în acest moment, nu vedem încă acest lucru”, a concluzionat ea. Ucraina pregătește contractul pentru achiziționarea a 25 de sisteme Patriot Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat, în timpul vizitei sale la Washington, posibilitatea semnării unui contract pentru livrarea a 25 de sisteme de apărare aeriană Patriot către Ucraina în următorii ani. Zelenski a menționat că cererea pentru 25 de sisteme a venit din partea Forțelor Aeriene ale Armatei Ucrainei. Cu toate acestea, Ucraina nu le va primi pe toate odată, deoarece planul prevede livrări anuale. Președintele a subliniat o provocare – producătorul are în prezent o listă de așteptare pentru producerea de sisteme pentru alte țări. Rusia a atacat Ucraina cu rachete balistice și 60 de drone peste noapte În noaptea de 19-20 octombrie, forțele ruse au lansat trei rachete balistice și 60 de drone de atac de diferite tipuri împotriva Ucrainei. Apărarea aeriană a Ucrainei a distrus 38 de drone rusești. Începând cu ora 19:00, pe 19 octombrie, rușii au atacat cu 3 rachete balistice Iskander-M/KN-23 lansate din Crimeea ocupată temporar și 60 de drone de atac de tip Shahed,

Ce prevede planul UE privind oprirea importurilor de gaze din Rusia. Decizia finală va fi luată prin negocieri cu Parlamentul European

Consiliul Uniunii Europene și-a stabilit, luni, poziția de negociere în privința reglementărilor de oprire etapizată a importurilor de gaze naturale din Rusia, în contextul noilor ambiții stabilite din cauza invaziei ruse în Ucraina și a obiectivelor de neutralitate climatică. ”Consiliul UE a stabilit astăzi poziția de negociere asupra proiectelor reglementărilor de renunțare la importurile de gaze naturale. Aceste reglementări reprezintă un element central al foii de parcurs REPower UE, care are rolul opririi dependenței de energia rusească, ca urmare a transformării de către Rusia a resurselor de gaze în arme și a perturbărilor repetate ale furnizării de gaze către UE, ceea ce a avut efecte semnificative asupra pieței europene a energiei”, anunță Consiliul UE. Noile planuri prevăd oprirea importurilor de gaze din Rusia, prin gazoducte, începând de la 1 ianuarie 2028. Acordul Consiliului UE menține acest termen-limită, ceea ce reprezintă un semnal ambițios în sensul opririi etapizate a importurilor de gaze. ”O Europă independentă energetic este mai puternică și mai sigură. Deși am muncit din greu și am insistat pentru renunțarea la importurile de gaze și petrol în ultimii ani, nu am ajuns încă acolo. De aceea, este crucial că Președinția daneză a obținut sprijin foarte larg din partea miniștrilor europeni ai Energiei pentru o legislație care va interzice total venirea gazului rusesc în Uniunea Europeană”, a declarat Lars Aagaard, ministrul Afacerilor Climatice și al Energiei din Danemarca, stat care exercită Președinția Consiliului UE. Statele europene au decis că importurile de gaz rusesc vor fi interzise de la 1 ianuarie 2026, menținând o perioadă de tranziție pentru contractele existente. Contractele pe termen scurt pot continua până în iunie 2026, iar cele pe termen lung, până pe 1 ianuarie 2028. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Liderul suprem al Iranului dezminte afirmațiile lui TRUMP cu privire la distrugerea „completă” a instalațiilor nucleare. „Continuați să visați!”

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1335. Dezvăluiri Financial Times: Trump i-a cerut lui Zelenski să accepte propunerile lui Putin, altfel țara sa va fi distrusă

Războiul din Ucraina a intrat luni, 20 octombrie 2025, în a 1.335-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Dezvăluiri incredibile făcute de Financial Times, potrivit cărora președintele american Donald Trump l-a îndemnat pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la întâlnirea avută, vineri, la Casa Albă, să accepte termenii propuși de Vladimir Putin pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. În caz contrar, i-a spus Trump, liderul de la Kremlin ar fi amenințat că va „distruge” Ucraina. A doua ceartă teribilă la Casa Albă FT scrie că Putin nu mai are răbdare și a amenințat Ucraina, dacă nu îi acceptă propunerile pentru încheierea războiului. Se întâmplă totul în condițiile în care Rusia și-a diminuat pretențiile față de cele formulate la summitul Trump-Putin, din august, în Alaska, arată sursa citată. Zelenski a venit la Casa Albă mai degrabă pentru a cere noi arme, în special rachete de croazieră Tomahawk, decât pentru a căuta cu Trump o soluție de încheiere a războiului, notează FT. Președintele american i-a refuzat toate cererile și discuția lor s-a transformat „într-o ceartă cu strigăte, în care Trump înjura constant”, scrie Financial Times, citând surse care au cunoștință de modul în care s-a desfășurat întâlnirea. Ultima propunere a lui Putin Trump i-a cerut lui Zelenski să predea Rusiei întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk. Trupele ruse o controlează complet pe cea din urmă și undeva la 85% din prima. La summitul pe care Trump și Putin l-au avut în august, președintele rus ar fi propus ca Ucraina să se retragă complet din Donbas și, în schimb, Rusia să înghețe restul liniei frontului. Dar, în ultima discuție telefonică pe care Trump a avut-o cu Putin, joi, înaintea întâlnirii de vineri cu Zelenski, președintele rus ar fi făcut un pas înapoi și ar fi sugerat să restituie Ucrainei mici porțiuni ocupate de trupele ruse în provinciile sudice Herson și Zaporojie, în schimbul controlului complet rusesc în Donbas, potrivit Financial Times. Din câte se pare, Zelenski ar fi reușit să-l convingă pe Trump să revină la susținerea înghețării actualei linii a frontului, notează aceeași publicație, idee ce pare confirmată de mesajul postat de președintele american pe Truth Social după întâlnire. „Ei trebuie să se oprească acolo unde sunt. Să-i lăsăm pe amândoi să revendice victoria. Să lăsăm istoria să decidă”, a indicat președintele Trump în mesajul său, în care i-a mai îndemnat pe Putin și pe Zelenski să încheie un acord și să oprească vărsarea de sânge. În spatele ușilor închise, potrivit Financial Times, Trump i-a spus lui Zelenski că „pierde războiul” și că „fie ajunge la un acord, fie se expune distrugerii țării sale. Dacă Putin vrea, te va distruge!”. Zelenski, discurs schimbat după revenirea în Europa Alte trei surse europene informate despre întâlnire au confirmat că Trump a petrecut o mare parte din reuniune „ținându-i prelegeri lui Zelenski, repetând argumentele lui Putin despre conflict și îndemnându-l să accepte propunerea rușilor”. După întâlnirea cu Trump, președintele ucrainean a declarat presei că atât el, cât și omologul său american au fost de acord asupra necesității „diminuării tensiunilor cu Rusia”. Însă, revenit de la Washington, Zelenski și-a schimbat discursul și le-a cerut susținătorilor săi europeni „să ia măsuri decisive împotriva Rusiei”. De asemenea, el a anunțat că diplomația ucraineană lucrează „la pregătirea unei noi reuniuni a Coaliției de Voință”, ce reunește țările europene care ajută militar Ucraina și sunt dispuse să-i ofere garanții de securitate post-război. „În Europa, avem nevoie de poziții comune și ferme. Și le vom avea”, a indicat Zelenski. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front

UE vrea să-și extindă competențele blocului pentru a aborda navele flotei fantomă a Rusiei în scopul efectuării de inspecții

Problema navelor care transportă petrol rusesc sub pavilioane diferite pentru a scăpa de sancțiunile UE are implicații majore pentru blocul comunitar, deoarece aceste nave nu numai că contribuie la stimularea economiei de război a Moscovei, dar „reprezintă și o amenințare pentru mediu și pentru siguranța navigației”, potrivit documentului de cinci pagini pregătit de Serviciul European de Acțiune Externă, brațul diplomatic al UE. Navele flotei fantomă reprezintă, de asemenea, un risc pentru infrastructura critică și „pot fi utilizate ca platforme pentru atacuri hibride împotriva teritoriului UE”, se arată în document. În unele cazuri, navele sunt suspectate de a fi rampe de lansare pentru drone rusești utilizate pentru a recunoaște site-uri occidentale critice și a perturba aeroporturile civile, potrivit Politico. EEAS a inițiat luna aceasta o discuție la nivel tehnic pe baza unui proiect de declarație a UE și a statelor sale membre privind consolidarea cadrului dreptului internațional al mării, potrivit documentului EEAS. Acest efort „ar oferi statelor membre un instrument suplimentar pentru a spori eficacitatea acțiunilor de aplicare a legii, inclusiv furnizarea unei baze pentru abordarea navelor flotei fantomă”, se arată în document. Posibile acorduri bilaterale Proiectul de declarație propune „posibile acorduri bilaterale între statele de pavilion și UE privind abordările preautorizate pentru inspecții”, a scris SEAE în document. Obiectivul este finalizarea proiectului de declarație până la sfârșitul lunii noiembrie și adoptarea acestuia la următoarea reuniune a miniștrilor de externe ai UE. Odată ce declarația va fi susținută de statele membre, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, „va solicita autorizarea Consiliului pentru a deschide negocieri pentru acorduri bilaterale cu statele de pavilion identificate”, potrivit documentului. Statele membre ale UE „demonstrează din ce în ce mai mult un elan reînnoit pentru acțiuni de aplicare a legii mai ferme împotriva flotei fantomă”, potrivit documentului, care dă exemplul soldaților francezi care, la începutul lunii, au urcat la bordul unui petrolier, Boracay, despre care se crede că face parte din flota fantomă a Rusiei, care se afla în largul coastelor Danemarcei când drone neidentificate au forțat închiderea temporară a mai multor aeroporturi și care a fost, de asemenea, ancorat în largul coastelor vestice ale Franței timp de câteva zile. UE „ar putea sprijini eforturile statelor membre dacă acestea acceptă să acorde UE dreptul de a negocia acorduri în numele lor pentru abordări preautorizate în vederea inspecțiilor”, se arată în document. Răspunsul statelor de pavilion UE ia deja legătura cu statele de pavilion prioritare și statele costiere care furnizează sau permit sprijin logistic și servicii de alimentare cu combustibil flotei fantomă și, printre alte acțiuni, „își propune să mobilizeze diversele sale instrumente pentru a oferi sprijin și stimulente statelor de pavilion în vederea radierea navelor sancționate”, potrivit documentului SEAE. Panama, cel mai mare registru naval, „a acceptat să radieze navele sancționate de UE și a decis recent să nu mai înregistreze nave mai vechi de 15 ani”, se arată în documentul SEAE. În ceea ce privește sancțiunile suplimentare, UE „va continua să propună includerea pe liste a altor nave și operatori ai ecosistemului flotei fantomă, cum ar fi asigurătorii și registrele de pavilion”, se arată în document, pe baza măsurilor deja luate în cadrul pachetelor de sancțiuni actuale. „Măsurile suplimentare posibile ar putea include vizarea furnizării de sprijin logistic navelor din flota fantomă, cum ar fi alimentarea cu combustibil”, se arată în document.