Contrapropunerea UE la planul Trump: activele înghețate ale Rusiei, folosite pentru reconstrucția Ucrainei
Bloomberg raportează, pe baza unor surse informate, că Europa are pregătită contrapropunerea la planul de pace al președintelui Donald Trump pentru Ucraina. Documentul solicită ca activele înghețate ale Rusiei să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei și compensarea daunelor suferite de Kiev. Propunerea europeană va fi prezentată Statelor Unite în timpul discuțiilor de la Geneva, unde au loc negocieri între UE, SUA și Ucraina. Ucraina: Cerințele europene în contrapropunere Contrapropunerea UE solicită ca activele înghețate ale Rusiei să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei și pentru compensarea daunelor suferite de Kiev în urma invaziei ruse. Europa cere, de asemenea, o garanție de securitate din partea americanilor care să reflecte clauza de apărare reciprocă din articolul 5 al NATO. UE respinge cererile Moscovei privind transferul teritoriului neocupat din estul Ucrainei. Summit la Geneva pentru discutarea planului Discuții între UE, SUA și Ucraina au loc la Geneva privind propunerea americană pentru pace în Ucraina. Delegația SUA se întâlnește cu delegația ucraineană la Misiunea Permanentă a SUA la Geneva. La masă se află secretarul de stat Marco Rubio, secretarul armatei Daniel Driscoll și trimisul Steve Witkoff. În fața lor se află delegația ucraineană condusă de Andriy Yermak. Printre primii sosiți s-a numărat Rubio care, potrivit unor senatori americani, a descris propunerea ca fiind „o listă de dorințe a Rusiei”. Acest lucru a fost negat de Departamentul de Stat. Poziția Meloni: „Să lucrăm la propunerea Trump” Premierul italian Giorgia Meloni a declarat la Johannesburg că problema nu este să lucreze la o contrapropunere completă, conform ANSA. „Există multe puncte asupra cărora putem cădea de acord, este logic să lucrăm la propunerea existentă”, a spus Meloni, răspunzând la o întrebare despre posibilitatea unei contrapropuneri europene. Italia și-a trimis la Geneva consilierul diplomatic pentru a participa la discuții. Trump critică Ucraina și UE „Conducerea” ucraineană nu și-a exprimat recunoștința pentru eforturile SUA, iar UE continuă să cumpere petrol de la Rusia, a scris Donald Trump pe Truth Social. „Războiul dintre Rusia și Ucraina este violent și teribil, și cu o conducere puternică și adecvată a SUA și Ucrainei, nu s-ar fi întâmplat niciodată”, a declarat Trump. Președintele american a susținut că dacă alegerile din 2020 nu ar fi fost „trucate”, nu ar fi existat războiul. „Putin nu ar fi atacat niciodată”, a adăugat el. Ucraina: Zelenski speră în rezultat pozitiv Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că speră ca la Geneva să se ajungă la un rezultat pozitiv. El ar putea merge în SUA pentru a discuta planul de pace. Andri Yermak, consilierul lui Zelenski, se află în Elveția în numele Kievului pentru a participa la negocieri. Erdogan anunță discuții cu Putin Președintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a întâlnit cu Giorgia Meloni, discuțiile concentrându-se pe Ucraina și Orientul Mijlociu. Erdogan a anunțat că luni va discuta cu Vladimir Putin despre situația din Ucraina. Situația militară pe teren Raidurile rusești continuă în Ucraina. Un atac nocturn asupra Kievului cu 100 de drone a fost parțial respins, 69 dintre ele fiind doborâte. Moscova a atacat Odessa, focuri de armă fiind deschise asupra instalațiilor energetice. Kievul menține pozițiile în Pokrovsk.
Rusia pregătește terenul pentru respingerea planului de pace
Oficialii și mass-media de stat creează „condițiile informaționale” pentru a respinge propunerea și a accepta nimic mai puțin decât o victorie completă asupra Ucrainei, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Șeful comitetului pentru afaceri internaționale, Alexei Chepa, a declarat că orice plan trebuie să îndeplinească toate cerințele Rusiei și să abordeze „cauzele profunde” ale războiului său, un termen pe care Kremlinul îl folosește de mult timp ca sinonim pentru distrugerea suveranității Ucrainei, a afirmat think tank-ul. Posturile de televiziune de stat rusești și bloggerii militari au creat narațiuni similare, sugerând că planul era insuficient pentru a răspunde cerințelor Rusiei. „Kremlinul condiționează în mod activ poporul rus să nu accepte nimic mai puțin decât o victorie completă în Ucraina”, a declarat ISW. Declarațiile oficiale sugerează că „Rusia nu este interesată de niciun fel de negocieri de pace până când nu își va atinge obiectivele pe câmpul de luptă”. Înalți oficiali din Statele Unite, Ucraina și consilieri de securitate națională din Franța, Marea Britanie și Germania se întâlnesc duminică la Geneva pentru a discuta proiectul Washingtonului privind încheierea războiului din Ucraina. Vineri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski are termen până joi să aprobe planul în 28 de puncte, care solicită Ucrainei să cedeze teritoriu, să accepte limitări ale armatei sale și să renunțe la ambițiile de a adera la NATO.
Emmanuel Macron: Frontierele nu pot fi schimbate prin forță
Emmanuel Macron apreciază eforturile Statelor Unite de a avansa un plan de pace pentru Ucraina. El avertizează însă că „niciun teritoriu nu poate fi modificat prin violență” și că Europa trebuie să rămână unită. „Toată lumea dorește pace, cu excepția Rusiei, care continuă să bombardeze Ucraina”, a scris liderul francez pe X. Șeful Franței subliniază că propunerea americană de 28 de puncte „trebuie consolidată”, astfel încât Ucraina să nu rămână vulnerabilă în fața agresiunii ruse. Macron: este în joc securitatea Europei „Nicio frontieră nu poate fi schimbată prin forță, iar Ucraina nu trebuie niciodată lăsată expusă”, a transmis liderul francez. El a insistat că orice decizie în care sunt implicate Uniunea Europeană sau NATO „trebuie să aibă acordul membrilor lor”. „Sprijinul nostru colectiv pentru Ucraina este decisiv”, a scris Emmanuel Macron. El a avertizat că „securitatea și libertatea întregii Europe sunt în joc”, subliniind că războiul afectează stabilitatea întregului continent. Și NB8 avertizează asupra amenințării ruse La rândul lor, liderii statelor nordico-baltice au transmis sâmbătă seara o declarație comună în care își reafirmă sprijinul pentru Kiev și condamnă refuzul Rusiei de a opri atacurile. „Știm că aceasta nu este doar despre securitatea Ucrainei, ci despre securitatea mai largă a Europei”, au precizat aceștia. Statele NB8 – Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia și Islanda – au precizat că Ucraina „a demonstrat constant că este serioasă în privința păcii”. De asemenea, au remarcat faptul că Ucraina este pregătită să negocieze pe baza documentului elaborat de SUA. În schimb, „Rusia nu s-a angajat până acum la un armistițiu sau la vreun pas care să conducă la pace”. „Vom continua să înarmăm Ucraina” „Vom continua să ne consultăm îndeaproape cu partenerii noștri”, a menționat Macron, subliniind că Europa trebuie să își coordoneze pozițiile cu Washingtonul și Kievul. Declarația liderilor NB8 întărește direcția europeană. „Vom continua să înarmăm Ucraina și să consolidăm apărarea Europei pentru a descuraja agresiunea rusă”, scriu cei opt lideri. „Atât timp cât Rusia își continuă războiul, vom susține întărirea sancțiunilor și a măsurilor economice”, se arată în ducomentul semnat de reprezentanții celor opt state. Mesaj comun: Ucraina nu e singură Atât mesajul lui Macron, cât și declarația comună a Nordico-Balticilor transmit același angajament: Ucraina nu este singură, iar Europa nu își poate permite o pace fragilă. „Vrem ca poporul ucrainean să știe că nu este singur și se poate baza pe sprijinul nostru”, spun liderii NB8. Ei evidențiază eforturile lui Zelenski de a menține țara stabilă în „aceste vremuri extrem de dificile”.
Dacă nu ești la masă, ești în meniu. România, niciun loc la negocierile planului de pace al lui Trump pentru Ucraina. Șeful spionilor români, pentru Gândul: Ai arătat că accepţi orice, fără să ridici privirea”
Toată Europa se uită la desfășurarea evenimentelor în legătură cu planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina. România nu este însă nicăieri în aceste planuri sau în discuții și negocieri, deși – așa cum a arătat și celebra hartă cu Ucraina din Biroul Oval la întâlnirea dintre Trump și Zelenski – țara noastră și Moldova sunt direct afectate de războiul de la graniță. Silviu Predoiu, fost general cu patru stele și expert în domeniul serviciilor de informații, a explicat, într-o analiză făcută pentru GÂNDUL de ce România – în condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin – nu este la masa negocierilor de la Geneva, în ceea ce privește discuția în legătură cu planul de pace între Rusia și Ucraina, propus de Donald Trump. Fostul șef al SIE susține că, deși pentru România miza este una imediată, țara noastră nu s-a comportat niciodată ca un actor și, implicit, nici nu a fost privită vreodată astfel în această dezbatere. Zbignew Brzezinski: „Dacă nu ești la masă, ești în meniu” Situația generată de întregul context internațional și de poziția în care se află România ne amintește de o replică a lui Zbignew Brzezinski, fost consilier pe siguranță națională al președintelui Carter, care a declarat că nu contează doar apartenența, ci și felul în care fiecare țară își joacă șansa. „Da, veți fi primiți în NATO, și probabil și în UE, ceea ce s-a întâmplat, dar nu e suficient. Important e să fiți la masă. Pentru că dacă nu ești la masă, ești in meniu”, a fost replica lui Brzezinski, pe care Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a povestit că nu a uitat-o niciodată. Silviu Predoiu, fostul șef al SIE, despre planul de pace al lui Trump / Marian Ilie / Mediafax Foto Planul lui Trump agită spiritele. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni mâine la Geneva Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, lucrurile încep deja să se complice – deoarece, în timp ce Donald Trump îi dă un ultimatum lui Zelenski de a accepta planul său de pace – europenii au discutat sâmbătă la G20 un plan de pace paralel pentru Ucraina. (Materialul integral AICI) Totodată, întâlnirea reprezentanților UE, SUA și Ucrainei privind planul de pace va avea loc duminică la Geneva, informează DPA, citând surse din guvernul Germaniei. Volodimir Zelenski a confirmat că a semnat decretul privind componența delegației ucrainene la negocierile din Elveția și a aprobat toate directivele corespunzătoare. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni duminică la Geneva Silviu Predoiu: „România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles” Viitorul securității regionale, negociat fără România la masă? „Pentru România, miza este imediată. Dacă marile puteri intră în competiţie de planuri, iar noi rămânem spectatori, riscăm să descoperim – prea târziu – că viitorul securităţii regionale, deci și al nostru, s-a negociat fără noi. De aceea, România ar trebui măcar acum să-și clarifice poziția: vrem o pace, chiar incorectă, dar cu garanții solide? Sau vrem un război prelungit la graniță? A evita în continuare un răspuns clar nu este o soluție. Este doar un alt mod de a rămâne irelevant. România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles sau de la Washington, atât timp cât acestea erau concordante. Acum, când cele două centre de putere nu mai sunt de acord, încearcă o scamatorie, să nu contrazică pe nimeni ceea ce inevitabil nemulțumește pe toți. E greu să fii chemat la o masă dacă, ani la rând, ai arătat că accepţi orice meniu fără să ridici privirea. În condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin, e aberant să pretindem că poziţia României pe tema conflictului din Ucraina este identică cu cea a Portugaliei, Spaniei sau Franţei. Da, de acord, acceptăm și respectăm poziția UE dar numai după ce am negociat demn și hotărât, asigurându-ne că și interesele României sunt reflectate de aceasta. Dar pentru asta îți trebuie politicieni demni și capabili nu inutili și incompetenți. România trebuia să aibă o voce clară, articulată, raportată la propria securitate şi la propriile responsabilităţi regionale. Cum nu a avut-o, nu este nici invitată, nici întrebată”, a explicat generalul (r) Silviu Predoiu. „O pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control” Care sunt astăzi alternativele la o pace corectă? „Am spus-o de mai multe ori: o pace corectă, dacă a fost vreodată posibilă, astăzi, cu certitudine, nu mai este. Singurele opţiuni reale sunt, din nefericire, o pace incorectă sau un război prelungit, cu riscul escaladării sale într-un conflict continental, poate chiar nuclear. În acest context, poziţia Statelor Unite nu trebuie privită izolat, ci în ansamblul situaţiei strategice. Administraţia Trump, în stilul ei pragmatic şi tranzacţional, pare dispusă să accepte o pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control. Iar dacă SUA îşi asumă explicit responsabilitatea unei păci incorecte, să le permitem să facă căci este cumva ceea ce şi Uniunea Europeană ar vrea, dar nu poate recunoaşte deschis din cauza angajamentelor pripit asumate de liderii săi în mod repetat — acelea privind „susţinerea până la capăt.” Kievul poate şi trebuie susţinut în continuare, dar sprijinul nu trebuie să însemne exclusiv continuarea războiului. Poate însemna şi sprijin în pace. Liderii europeni sunt animaţi de bune intenţii, dar ar trebui să accepte că decizia finală aparţine ucrainenilor Europa poate interveni ulterior, gradual, cu corecţii – aşa cum face de obicei – iar efortul financiar comun trebuie să se mute de la prelungirea unui conflict devastator către un program serios de reconstrucție a Ucrainei. Nu este un scenariu ideal, dar, în acest moment, idealul nu mai este pe listă. Înţeleg că propunerea lui Trump nu este uşor de acceptat – mai ales după ce liderii europeni, în acord cu administraţia Biden – au blocat în martie 2022
Întâlnirea americanilor cu rușii la Miami ridică semne de întrebare cu privire la planul de pace din Ucraina
Întâlnirea a avut loc la Miami la sfârșitul lunii octombrie și a inclus trimisul special Steve Witkoff, ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, și Dmitriev, care conduce Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF), unul dintre cele mai mari fonduri suverane de investiții din Rusia, scrie Reuters. Aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitriev a jucat un rol important în negocierile cu SUA privind războiul și s-a întâlnit cu Witkoff de mai multe ori în acest an. Administrația Trump a emis o derogare specială pentru a-i permite intrarea în țară, a declarat un înalt oficial american pentru Reuters. Dmitriev și fondul său au fost incluși pe lista neagră a guvernului SUA în 2022, în urma invaziei rusești în Ucraina. Sancțiunile interzic efectiv cetățenilor și companiilor americane să facă afaceri cu ei. Reuniunea a dus la elaborarea unui plan în 28 de puncte pentru încheierea războiului, au declarat două persoane familiarizate cu situația. Planul, care a fost făcut public la începutul acestei săptămâni de Axios, a surprins oficialii americani din diferite colțuri ale administrației și a stârnit confuzie la ambasadele din Washington și din capitalele europene. De asemenea, a stârnit critici din partea ucrainienilor și a aliaților lor, care consideră că planul favorizează în mod evident interesele Rusiei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski promițând vineri că nu va trăda interesele Ucrainei. Documentul, care solicită concesii majore din partea Ucrainei, pare să contravină poziției mai dure adoptate recent de administrația Trump față de Moscova, inclusiv prin sancțiuni asupra sectorului energetic. Nu este clar dacă Dmitriev a venit la întâlnirea de la Miami cu anumite cereri din partea Rusiei și dacă acestea au fost incluse în planul de pace. Două persoane familiarizate cu întâlnirea au declarat că Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, s-a aflat și el la Miami la începutul acestei săptămâni pentru a discuta planul cu Witkoff. O sursă familiarizată cu situația a declarat că Witkoff i-a vorbit lui Umerov despre plan în timpul acelei vizite și că Statele Unite au transmis planul Ucrainei prin intermediul guvernului turc miercuri, înainte de a-l prezenta direct la Kiev joi. Umerov și-a descris rolul ca fiind „tehnic” și a negat că ar fi discutat planul în detaliu cu oficialii americani. Dmitriev și ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns la solicitarea de comentarii. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un comunicat că orice plan de pace „trebuie să ofere garanții de securitate și descurajare pentru Ucraina, Europa și Rusia” și să ofere stimulente economice atât Ucrainei, cât și Rusiei. „Acest plan a fost elaborat pentru a reflecta realitățile situației și pentru a găsi cel mai bun scenariu avantajos pentru ambele părți, în care ambele părți câștigă mai mult decât trebuie să ofere”, a spus ea. Trump a declarat vineri că se așteaptă ca Zelenski să semneze planul până la sărbătoarea de Ziua Recunoștinței. SUA au avertizat Ucraina că ar putea reduce asistența militară dacă nu semnează, a raportat Reuters.
Rusia a bombardat masiv Portul Ismail. MApN a ridicat avioane F-16 pentru securizarea spațiului aerian al României
Forțele armate ale Federației Ruse au bombardat masiv, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 22 noiembrie, Portul Ismail, din Ucraina. În urma acestor atacuri, două avioane de luptă F-16 Fighting Falcon au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației aeriene la granița României cu Ucraina. Atacurile cu drone lansate de ruși au avut loc în apropierea frontierei fluviale dintre România și Ucraina. Mesaj Ro-Alert în Tulcea Două avioane de luptă F-16 Fighting Falcon au fost ridicate de la sol noaptea trecută. La ora 01:33, autoritățile au transmis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, ca urmare a intensificării atacurilor și a detectării de drone în zona Ismail, din Ucraina. „Două aeronave de luptă F-16 Fighting Falcon au fost ridicate de la sol în noaptea de 21 spre 22 noiembrie, din Baza 86 Aeriană, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, în contextul atacurilor lansate de Federația Rusă în proximitatea frontierei fluviale cu România”, anunță MApN într-un comunicat de presă. Nu au fost înregistrate pătrunderi de drone în spațiul aerian al României. Cele două aeronave F-16 au revenit la Baza 86 Aeriană Borcea la ora 3:42. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că menține în permanență un nivel ridicat de vigilență. Asigură supravegherea strictă a spațiului aerian, maritim și terestru național. „Suntem în contact permanent cu aliații noștri, schimbăm în timp real informații operative și acționăm ferm pentru garantarea securității României și a Flancului Estic al NATO”, au mai transmis reprezentanții MApN. Rușii lovesc constant porturile dunărene Nu mai departe de marți, 18 noiembrie, Forțele Aeriene române au detectat o dronă în spațiul național, în urma unui raid executat de două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon germane din Baza 57 Mihail Kogălniceanu, aflate în serviciul de Poliție aeriană întărită. Aeronavele au decolat la ora 00:25 pentru monitorizarea situației, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești în proximitatea frontierei fluviale. La ora 00:20 a fost transmis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, iar pentru câteva minute a fost detectat semnalul unei drone care a pătruns aproximativ 8 km în spațiul aerian național, dinspre Vâlcov către Periprava și Chilia Veche, unde a dispărut de pe radar. Drona a reapărut intermitent pe radare, timp de aproximativ 12 minute, dinspre Colibași (Republica Moldova) către Foltești (jud. Galați) și ulterior în zona localității Oancea (Republica Moldova). Încă două aeronave, F-16 ale Forțelor Aeriene Române, au fost ridicate de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii. Aeronavele Eurofighter au aterizat la Mihail Kogălniceanu la ora 01:50, iar F-16 ale Forțelor Aeriene Române au revenit la baza de la Câmpia Turzii în jurul orei 02:30. Nu au fost raportate cazuri de impact cu solul al vreunui vehicul aerian. Echipe de specialiști sunt pregătite să înceapă căutările pe teren, au transmis reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Drona rusească și avioanele militare ținute la sol de condițiile meteo. Ce facem în caz de război și ce spun doi experți militari: „Nu cred că s-a dorit ieșirea în spațiu” / „Ni se confirmă că războiul este lângă noi” Atac rusesc la granița României. RO-Alert în Tulcea după ce o dronă a căzut la Grindu. MApN nu a putut ridica avioanele de război din cauza vremii
Rusia vrea NATO desființată și americanii afară din Europa, spune ministrul de Externe al Lituaniei
Într-un mesaj transmis vineri pe platforma X, ministrul de externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys, a avertizat că intențiile strategice ale Rusiei depășesc cu mult frontul ucrainean. Oficialul spune că Moscova urmărește o schimbare radicală a arhitecturii de securitate europene, prin slăbirea și chiar eliminarea NATO din ecuație. „Rusia are un scop foarte clar: NATO să fie distrusă și desființată, iar SUA să fie împinse în afara Europei”, a declarat Budrys. El susține că aceste obiective le-au fost comunicate aliaților încă de la finalul anului 2021: „Din partea Rusiei, intenția ne-a fost exprimată foarte clar la sfârșitul anului 2021”. Europa, în contratimp cu planurile Moscovei Potrivit oficialului lituanian, Kremlinul vizează și „readucerea infrastructurii militare la granițele din 1997”, precum și retragerea completă a forțelor și capabilităților americane, „inclusiv nucleare”, de pe continent. Budrys a subliniat că Rusia „lucrează activ la acest obiectiv specific” și că Europa trebuie să își accelereze răspunsul pentru a nu permite timpului „să joace în favoarea Moscovei”. „Ucraina are nevoie de sprijin financiar, nu de promisiuni politice” Ministrul lituanian spune că susținerea Ucrainei riscă să intre într-un blocaj financiar, dacă statele europene nu își asumă angajamente ferme și imediate. „Ucraina are nevoie de sprijin financiar, nu de promisiuni politice. Îndemn Uniunea Europeană să avanseze în utilizarea activelor rusești înghețate pentru nevoile Ucrainei”, a scris Budrys. „Viitorul securității Europei se decide în Ucraina”, spune oficialul lituanian. El a explicat că Lituania și-a îndeplinit angajamentul: „0,25% din PIB-ul Lituaniei merge din nou către Ucraina anul viitor”. „Dacă și alte capitale europene ar aloca aceleași procente din PIB pentru Ucraina, situația ar fi cu totul alta. Dar realitatea este clară: asta nu se întâmplă. Aceste sume nu sunt prevăzute în bugetele multor state și asta ne pune în dificultate”, a punctat ministrul. Activele rusești înghețate, soluția rapidă Budrys consideră că singura soluție practică și rapidă este utilizarea activelor rusești înghețate. Acestea ar trebui folosite sub forma unui mecanism de împrumut operațional pentru Ucraina. „Activele înghețate și această modalitate elegantă propusă de Comisia Europeană trebuie folosite. O susținem ferm. Dacă nu găsim o soluție acum, vom avea probleme la începutul anului viitor”. El crede că Rusia urmărește atent discuțiile europene, iar indecizia poate transmite un semnal periculos. „Rușii cred că nu putem asigura finanțele. Iar asta înseamnă că timpul lucrează în favoarea lor. Trebuie să le negăm acest scenariu”.
Nicușor Dan, despre războiul din Ucraina: Securitatea României depinde de condițiile viitoarei păci
Președintele Nicușor Dan salută eforturile președintelui Donald Trump de a avansa către un armistițiu durabil și o pace negociată. Nicușor Dan a transmis un mesaj public în care își exprimă poziția privind conflictul din Ucraina. „Salut în primul rând eforturile reînnoite ale președintelui Donald J. Trump de a avansa către un armistițiu durabil și către formula unei păci negociate și durabile”, a postat Dan pe X. Președintele a subliniat că securitatea României și a întregii Europe depinde de condițiile viitoarei păci în Ucraina și de acordurile ulterioare. „Mă alătur mesajului altor lideri europeni care au asigurat astăzi Ucraina de sprijinul lor continuu. Susținerea suveranității Ucrainei, alături de SUA, mi se pare la fel de importantă”, a spus Dan. Nicușor Dan: Trăim un moment important Nicușor Dan a precizat că „trăim un moment important, care cere tuturor maturitate, viziune și curaj”. „Trăim un moment important care ne cere tuturor maturitate, viziune și curaj. Circumstanțele demonstrează mai mult ca niciodată importanța unui dialog transatlantic intens și onest, în spiritul solidarității dintre aliați și al complementarității intereselor dintre UE și NATO”. Șeful statului a subliniat importanța unui dialog transatlantic intens și sincer, în spiritul solidarității între aliați și al complementarității intereselor între UE și NATO. Dan a reafirmat că evaluează dinamica actuală și din perspectiva intereselor de securitate, stabilitate și prosperitate ale Republicii Moldova, care sunt de o importanță capitală pentru România.
Statele nordice și baltice sprijină Ucraina: Rusia trebuie să se întoarcă la granițele ei și să rămână acolo
Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a declarat vineri seara că statele nordice și baltice (NB8) colaborează și mai strâns pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i proteja teritoriul. Subiectul a devenit prioritar pentru liderii NB8 imedit după apariția proiectului de acord. Documentul pune Kievul în situația de a ceda teritorii Rusiei. Format din 28 de puncte și prezentat ca un posibil plan de pace susținut de Washington și Moscova, proiectul prevede și ca Ucraina să renunțe la dorința de a adera la NATO. Statele Unite ar oferi în schimb garanții de securitate. „Ne coordonăm la fel de strâns ca întotdeauna pentru a asigura o pace justă și durabilă; sprijinul nostru pentru Ucraina este deplin și necondiționat”, a transmis premierul estonian pe X, subliniind unitatea regiunii. Michal a respins clar ideea unei înțelegeri care ar recompensa agresiunea rusă. „Rusia trebuie să se întoarcă la granițele ei și să rămână acolo; agresiunea trebuie să aibă un preț care să închidă ușa viselor imperiale”. Statele NB8 – Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia și Islanda – amintesc constant că pacea în Europa nu poate fi obținută prin presiuni aplicate victimei agresiunii, ci prin restabilirea dreptului internațional. NB8: fără concesii teritoriale Liderii baltici și nordici au avertizat că orice acord care ar permite Rusiei să-și păstreze câștigurile teritoriale ar destabiliza securitatea europeană. Ei spun că o astfel de soluție ar crea precedentul periculos al legitimizării războiului ca instrument de politică externă. În timp ce NB8 și-a reafirmat poziția, presiunile internaționale asupra Kievului continuă să crească. Discuțiile despre termenul-limită propus de Washington pentru acceptarea sau respingerea proiectului de acord alimentează și tensiunile internaționale. Linii roșii: demnitatea și libertatea Ucrainei Ucraina nu a oferit încă o poziție finală, însă mesajele ferme din nordul Europei reduc drastic șansele acceptării unei înțelegeri care ar impune cedări teritoriale. Zelenski a anunțat că echipa sa va lucra „non-stop” pentru a îmbunătăți propunerea Statelor Unite. El spune că din toate punctele planului, două principii trebuie să rămână neatinse: demnitatea și libertatea ucrainenilor. Planul de pace schimbă frontierele Proiectul de acord în 28 de puncte, devenit public în urma unor scurgeri mediatice, a stârnit controverse internaționale. Planul include cedarea unor teritorii încă neocupate de Rusia și limitarea dimensiunii armatei ucrainene. Documentul propune, de asemenea, recunoașterea de facto a controlului rusesc asupra Crimeei, Luhansk și Donețk. Ucraina consideră aceste prevederi incompatibile cu suveranitatea și dreptul său la autoapărare.
Putin afirmă că planul de pace al SUA poate constitui baza pentru pacea în Ucraina
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că acordă Ucrainei termen până joi pentru a accepta planul de pace al SUA, care susține cererile cheie ale Rusiei privind NATO, teritoriul și recunoașterea regiunilor controlate de Rusia. „Cred că poate fi folosit ca bază pentru o soluționare pașnică definitivă”, a declarat Putin în fața înalților oficiali, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, care este echivalentul unui birou politic modern al celor mai puternici oficiali ruși. Putin a adăugat că planul în 28 de puncte nu a fost încă discutat în detaliu cu Statele Unite, dar că Moscova a primit o copie a acestuia. Putin a spus că Ucraina se opune planului, dar că nici Kievul, nici puterile europene nu înțeleg realitatea că forțele ruse avansează în Ucraina și vor continua să avanseze dacă nu se instaurează pacea. Rusia controlează puțin peste 19% din Ucraina, sau 115.500 km pătrați, cu doar un punct procentual mai mult decât acum doi ani. Moscova dorește să obțină controlul asupra întregului Donbas, care include Donețk și Luhansk, precum și asupra întregului Herson și Zaporijia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina riscă să-și piardă demnitatea și libertatea sau sprijinul Washingtonului în legătură cu planul de pace al SUA. Putin a spus că Rusia a discutat planul de pace al lui Trump înainte de summitul din august din Alaska și că Moscova a făcut compromisuri, așa cum a solicitat Washingtonul. „Administrația SUA nu a reușit până acum să obțină consimțământul părții ucrainene. Ucraina se opune”, a spus Putin. Putin a declarat că forțele ruse au preluat controlul aproape total asupra orașului Kupiansk din nord-estul Ucrainei pe 4 noiembrie – în ciuda negărilor Kievului – și că astfel de avansuri vor continua dacă Ucraina refuză planul SUA. „Dacă Kievul nu dorește să discute propunerea președintelui Trump și refuză să o facă, atunci atât ei, cât și belicistii europeni ar trebui să înțeleagă că evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil în alte sectoare cheie ale frontului”, a spus Putin. „Și, în general, asta ne convine”, a spus Putin, adăugând că este deschis la discuții despre pace.