Războiul din Ucraina, ziua 1.247. China trimite în secret motoare către Rusia pentru a susţine producţia de drone militare / SUA aprobă un pachet de sprijin în valoare de 172 de milioane de dolari pentru sistemul de apărare aeriană al Ucrainei
Trump anunță un acord de armament SUA-UE cu accent pe ajutorul pentru Ucraina Președintele american Donald Trump a anunțat un nou acord de armament între Statele Unite și Uniunea Europeană, potrivit The Kyiv Independent. Conform înțelegerii, SUA vor furniza arme Uniunii Europene, care va gestiona distribuția acestora între statele membre. O parte semnificativă a ajutorului militar este destinată Ucrainei, ca parte a sprijinului continuu în contextul conflictului cu Rusia. Atacurile rusești ucid 4 persoane și rănesc 28 într-o singură zi; Situri UNESCO din Odesa, avariate Atacurile rusești din ultimele 24 de ore în Ucraina au ucis patru persoane și au rănit alte 28, potrivit autorităților locale. Cele mai multe victime civile au fost raportate în regiunea Harkov, unde trei persoane au murit și cinci au fost rănite. Între timp, bombardamentele asupra Odesei au provocat pagube semnificative unor obiective protejate de UNESCO, stârnind îngrijorări internaționale legate de impactul cultural al războiului. Armata Ucrainei: Peste 1 milion de pierderi în rândul trupelor ruse de la începutul invaziei De la începutul invaziei din Ucraina, Rusia a pierdut aproximativ 1.046.270 de soldați, potrivit actualizării din 24 iulie a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Din acest total, 1.050 de pierderi au fost înregistrate doar în ultimele 24 de ore, scrie The Kyiv Independent. Pe lângă pierderile de personal, Rusia ar mai fi pierdut 11.046 de tancuri, 23.047 de vehicule de luptă blindate, 56.137 de vehicule și cisterne de combustibil, 30.746 de sisteme de artilerie, 1.446 de lansatoare multiple de rachete, 1.199 de sisteme de apărare aeriană, 421 de avioane, 340 de elicoptere, 47.638 de drone, 28 de nave și bărci, precum și un submarin. O anchetă dezvăluie că Rusia folosește copii pentru a proiecta și testa dronele sale militare Autoritățile ruse au implicat în mod sistematic copii în proiectarea și testarea dronelor pentru războiul din Ucraina, prin intermediul unor concursuri naționale care încep cu jocuri video aparent inocente și se termină cu recrutarea celor mai talentați elevi de către companii din domeniul apărării, potrivit unei investigații. Dezvăluirile, care fac parte dintr-o anchetă realizată de agenția de știri rusă exilată Insider, sunt cele mai recente care arată cât de mult liderii ruși implică tineretul țării în efortul de război din Ucraina, educația „patriotică” și militarizată ducând adesea la participarea directă a acestora. 1 mort și 1 rănit în urma atacului cu drone ucrainene asupra regiunii Krasnodar din Rusia, care a lovit Sochi și un depozit de petrol O persoană a fost ucisă și una rănită în urma unui atac cu drone ucrainene asupra unui depozit de petrol din regiunea Krasnodar Krai din Rusia, pe 24 iulie, explozia și dronele fiind observate în orașul Sochi. „A fost lovit depozitul de petrol de pe strada Tavricheskaya. Vă rugăm să nu circulați cu mașina și să nu mergeți pe jos în acea zonă. Voi raporta incidentele importante”, a declarat Dmitri Plishkin, șeful teritoriului federal Sirius din regiunea Krasnodar, într-o postare pe Telegram. Atacurile în teritoriul federal au început la aproximativ ora 1 dimineața, ora locală, și s-au încheiat la ora 3 dimineața. Departamentul de Stat al SUA a aprobat o potențială vânzare militară externă către Ucraina pentru întreținerea sistemului său de rachete HAWK Faza III, inclusiv echipamente și servicii conexe, la un cost estimat de 172 milioane dolari. Agenția pentru Cooperare în Domeniul Securității Apărării a notificat oficial Congresul cu privire la certificarea necesară. Pentru sistemul său de rachete HAWK – o rachetă ghidată sol-aer cu rază medie de acțiune, care asigură apărarea aeriană împotriva aeronavelor de joasă și medie altitudine – Ucraina a solicitat o gamă largă de echipamente și servicii legate de întreținere. Pachetul include camioane de marfă de cinci tone, piese de schimb și recondiționarea și revizia unităților de apărare aeriană. De asemenea, acesta furnizează truse de scule, echipamente de testare și articole de sprijin suplimentare, împreună cu documentație tehnică, instruire și asistență tehnică și de teren din partea reprezentanților guvernului SUA și ai contractorilor. China trimite în secret motoare către Rusia pentru a susţine producţia de drone militare Motoare produse în China sunt expediate către Rusia sub acoperirea „unităţilor industriale de răcire”, fiind folosite de compania de stat IEMZ Kupol pentru a produce drone de atac Garpiya-A1, utilizate în războiul din Ucraina, arată o investigaţie Reuters. China trimite în secret motoare către Rusia pentru a susţine producţia de drone militare, disimulând transporturile ca „unităţi industriale de răcire”, potrivit unor oficiali europeni în domeniul securităţii şi unor documente obţinute de Reuters. Aceste componente permit companiei ruseşti IEMZ Kupol să intensifice fabricarea dronelor Garpiya-A1, în ciuda sancţiunilor impuse de SUA şi UE în 2024. Conform unui document intern al Kupol, firma are un contract cu Ministerul rus al Apărării pentru a produce peste 6.000 de drone Garpiya în 2025, de trei ori mai multe decât anul precedent.
Platforma X, acuzată că nu elimină conținutul ilegal de dezinformare rusească, în ciuda plângerilor repetate
Potrivit investigației, 125 de postări ce conțin propagandă rusească și materiale ale Russia Today, interzisă în UE după invazia din Ucraina în 2022, au fost raportate către X. Doar una dintre acestea a fost eliminată, iar 57% dintre sesizări nici măcar nu au primit confirmare de primire, ceea ce reprezintă o încălcare a Digital Services Act (DSA), titrează Euronews. Printre postările problematice se numără un videoclip al Ministerului rus de Externe care glorifică o figură istorică nazistă și conține un link pentru accesarea conținutului sancționat prin Telegram. Alte exemple includ documentare false de 40 de minute produse de Russia Today, care promovează narative precum faptul că Ucraina „merita invazia” sau că oficialii ucraineni ar fi „fani ai naziștilor”. Dezinformarea rusească pe platforma X este răspândită nu doar prin conturi oficiale, ci și prin agenții precum Social Design Agency, care derulează campanii precum „Operation Doppelgänger”. De asemenea, cercetătorii au identificat pagini false ce imită surse media occidentale, dar difuzează conținut pro-Kremlin. Comisia Europeană a inițiat o investigație oficială împotriva platformei X pentru încălcarea DSA, dar finalizarea acesteia ar putea fi amânată, potrivit Financial Times, din cauza negocierilor comerciale cu SUA. Taïme Smit Pellure, coordonatoarea raportului, afirmă că materialele sunt traduse în limbile locale, cum ar fi franceza, și sunt omniprezente pe platformă. Autorii raportului cer Comisiei și statelor europene o abordare mai fermă și coordonată împotriva rețelei de dezinformare rusească pe platforma X.
Opoziția pro-rusă s-a mobilizat pentru alegerile din Moldova: Suntem pentru reconstituirea relațiilor strategice cu Rusia
Într-un moment crucial pentru viitorul Moldovei, patru partide pro-ruse – Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, Inima Moldovei și Viitorul Moldovei, au anunțat marți formarea unui bloc electoral comun. Scopul este înlăturarea guvernului condus de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintei Maia Sandu, care militează pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană până în 2030, potrivit Reuters. „Suntem pentru reconstituirea relațiilor strategice cu Rusia. Vrem pace, nu război… Blocul nostru va pune capăt intereselor străine și NATO”, a declarat Igor Dodon, liderul socialiștilor și fost președinte al Republicii Moldova, în cadrul conferinței de lansare a alianței. Răspunsul pro-european nu a întârziat. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, lider PAS, a condamnat dur noul bloc: „Politicieni obosiți, care s-au tot rotit la putere și au ținut Moldova în sărăcie și în zona gri, ies de la naftalină la comanda Kremlinului. Ce îi unește? Același sac de bani și același stăpân din umbră. Trebuie să menținem Moldova pe drumul spre Uniunea Europeană.” Moldova, între Europa sau Rusia Alegerile parlamentare din 28 septembrie se anunță decisive. Un sondaj recent arată că PAS conduce în intențiile de vot cu 27,4%, în timp ce socialiștii adună 10,4%, iar blocul „Victoria”, o altă formațiune pro-rusă, sprijinită de oligarhul fugar Ilan Șor, are doar 6,2%. Însă blocul „Victoria” nu va participa în alegeri, după ce Comisia Electorală Centrală i-a respins înregistrarea pe 19 iulie pentru încălcări grave ale legislației privind finanțarea campaniei. Șor a calificat decizia drept „absurdă”, în timp ce autoritățile moldovene îl acuză că acționează ca agent de influență al Rusiei pentru a destabiliza cursul european al țării. Scrutinul din septembrie care are loc în Republica Moldova, vecină și cu Ucraina, și cu România, nu va fi doar o confruntare între partide, ci un referendum asupra direcției strategice a Moldovei: Est sau Vest. Maia Sandu: Pacea e doar pe drumul european „S-au pornit la turații maxime laboratoarele de inventat aberații. În următoarea perioadă, minciunile vor curge gârlă din partea trompetelor Kremlinului doar pentru a pune mâna pe Moldova și a o da în controlul unor interese străine. Mai nou, cei care ucid copiii aruncând intenționat bombe peste blocuri de locuit vor să bage panică în moldoveni precum că eu aș vrea război sau aș încălca neutralitatea țării”, a avertizat deja Maia Sandu. „Mergem în direcția corectă” – a transmis președinta Moldovei pe rețelele de socializare. „Adevărul stă neclintit în fața ochilor noștri: în Moldova este pace și va fi pace cât vom sta drepți pe calea europeană. Doar în Uniunea Europeană țara noastră poate fi la adăpost pe termen lung.”
Trump îl acuză pe Obama de trădare și cere urmărirea sa penală
Directorul Comunității Naționale de Informații (DNI), Tulsi Gabbard, a trimis sesizări penale către Departamentul de Justiție legate de un raport publicat vineri, care afirma că oficialii administrației Obama ar fi fost parte a unei „conspirații de trădare”, potrivit AFP. Gabbard a susținut că Obama și echipa sa ar fi fabricat informații privind interferența Rusiei în alegeri pentru a „pregăti terenul pentru ceea ce a fost, în esență, o lovitură de stat împotriva președintelui Trump, desfășurată pe parcursul mai multor ani”. Raportul ei contrazice însă dovezile adunate în patru investigații separate – penale, de contrainformații și de supraveghere – desfășurate între 2019 și 2023, toate concluzionând că Rusia a intervenit în favoarea lui Trump în cadrul alegerilor din 2016. Liderul republican a fost întrebat, în cadrul unei conferințe de presă în Biroul Oval, desfășurată cu ocazia vizitei președintelui filipinez Ferdinand Marcos, cine ar trebui să fie vizat de Departamentul de Justiție în urma acestui raport. „Pe baza a ceea ce am citit, și am citit cam ce ați citit și voi, ar fi președintele Obama. El a început totul”, a declarat Trump, care fusese deja criticat luni pentru că a distribuit un videoclip generat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Obama apărea arestat. Trump i-a menționat de asemenea pe fostul vicepreședinte al lui Obama, Joe Biden, pe fostul director FBI James Comey, pe fostul director al comunității de informații James Clapper și pe fostul director CIA John Brennan, spunând că toți au fost parte dintr-o conspirație. Totuși, el a declarat că „liderul” a fost Obama, pe care l-a acuzat direct de „trădare”. Trump susține încă de la început că toate investigațiile privind amestecul Rusiei în alegerile din 2016, precum și implicarea în campania sa, au fost o „farsă”.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.245. Când vor avea loc următoarele discuții directe ruso-ucrainene despre pace
Războiul din Ucraina a intrat marți, 22 iulie 2025, în a 1.245-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că următoarele discuții de pace dintre Moscova și Kiev sunt prevăzute pentru miercuri. „Întâlnirea, programată pentru miercuri” Această întâlnire vine după două sesiuni anterioare la Istanbul în cadrul cărora nu au fost obținute rezultate semnificative în ceea ce privește încetarea războiului între cele două țări. „Am discutat cu secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Rustem Umerov, despre pregătirea unui schimb și a unei noi reuniuni în Turcia cu partea rusă. Umerov a indicat că întâlnirea este programată pentru miercuri”, a declarat Zelenski în discursul său zilnic postat pe rețelele de socializare. Kremlinul a anunțat anterior că este pregătit să participe la noua rundă de negocieri de pace cu Ucraina, transmițând, totodată, că data unor astfel de discuții nu a fost încă stabilită și că va fi nevoie de „multă muncă” pentru a apropia pozițiile celor două părți. Zelenski a declarat sâmbătă că Kievul a propus părții ruse o nouă rundă de negocieri săptămâna viitoare privind schimbul de prizonieri și că ia în considerare o întâlnire între lideri pentru a obține o pace durabilă. Ultima reuniune între negociatorii ruși și ucraineni la Istanbul a avut loc în 2 iunie, la două săptămâni după prima rundă. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Zelenski anunță că Ucraina și Rusia reiau negocierile de pace miercuri la Istanbul
Zelenski a declarat că Rusia și Ucraina vor purta noi negocieri de pace miercuri, după ce două runde anterioare desfășurate la Istanbul au făcut puține progrese în încheierea războiului, potrivit AFP. „Astăzi am discutat cu Rustem Umerov despre pregătirile pentru schimbul de prizonieri și o nouă întâlnire în Turcia cu partea rusă. Umerov a raportat că întâlnirea este programată pentru miercuri. Mai multe detalii vor fi disponibile mâine”, a spus Zelenski în discursul său zilnic de luni. Umerov, în prezent secretar al Consiliului pentru Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, a condus primele două runde de negocieri cu Rusia. Până acum, Ucraina și Rusia au avut două runde de negocieri la Istanbul, pe 16 mai și 2 iunie, care au dus la schimbul a mii de prizonieri de război și a rămășițelor soldaților căzuți. Însă cele două părți nu au înregistrat niciun progres semnificativ spre un armistițiu sau o soluționare a conflictului, care durează de aproape trei ani și jumătate. Poziții „diametral opuse” După ultima rundă de discuții, Kremlinul a publicat un memorandum cu condiții stricte pentru un armistițiu, inclusiv anexarea a patru regiuni ucrainene, dezarmarea armatei Ucrainei și controlul asupra politicii sale externe. Memorandumul mai arată dorința Rusiei de a controla alegerile din Ucraina, politicile lingvistice și religioase ale țării, precum și de a preveni orice solicitări viitoare de reparații de război. Termenii impuși de Rusia sunt puțin probabil să fie acceptați de Ucraina. Kremlinul a declarat luni că cele două părți au poziții „diametral opuse” în ceea ce privește modalitatea de a încheia conflictul. Zelenski vrea să se întâlnească cu Putin Totuși, Zelenski a cerut reluarea discuțiilor în cadrul unei reuniuni cu diplomații săi la Kiev. „Agenda din partea noastră este clară: întoarcerea prizonierilor de război, repatrierea copiilor răpiți de Rusia și pregătirea unei întâlniri la nivel de lideri”, a spus el. „Avem nevoie de un impuls mai puternic în negocieri pentru a pune capăt războiului”, a adăugat președintele ucrainean. Vladimir Putin a refuzat o provocare anterioară a lui Zelenski de a se întâlni față în față. Putin a repetat în mai multe rânduri că nu îl consideră pe Zelenski un lider legitim, deoarece Ucraina, aflată sub lege marțială, nu a organizat alegeri după expirarea mandatului său de cinci ani anul trecut.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.243. Zelenski cheamă Rusia la negocieri. Ce propunere a făcut liderul de la Kiev
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 20 iulie 2025, în a 1.243-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a propus Rusiei desfășurarea unei noi runde de discuții săptămâna viitoare. Declarația sa vine după ce ultimele negocieri de pace, purtate în luna iunie, au intrat în impas, relatează AFP. „Trebuie relansate negocierile” Două reuniuni succesive la Istanbul între delegațiile rusă și ucraineană nu au dus la niciun progres cu privire la o încetare a focului, părțile convenind doar asupra unor schimburi de prizonieri de război și de corpuri ale soldaților uciși. În mesajul său zilnic către ucraineni, Zelenski a indicat că secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Rustem Umerov, „a propus o nouă întâlnire cu partea rusă săptămâna viitoare”. „Trebuie relansate negocierile. O întâlnire la cel mai înalt nivel este necesară pentru a asigura cu adevărat pacea. Contactele cu partea rusă privind schimburile de prizonieri continuă; continuăm să îndeplinim acordurile de la întâlnirea anterioară de la Istanbul. Echipa noastră lucrează în prezent la un alt schimb” – Volodimir Zelenski În cadrul ultimelor negocieri din luna iunie, Rusia a prezentat, din nou, aceleași condiții – recunoașterea anexării celor patru regiuni (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie) și renunțarea la orice ajutor militar occidental. Ucraina a respins propunerea rusă, pe care a calificat-o drept un „ultimatum”, și, în plus, și-a exprimat îndoiala cu privire la disponibilitatea Moscovei de a negocia cu adevărat o încetare a focului. La începutul lunii iulie, Kremlinul a transmis că este gata să reia negocierile. Între timp, președintele american Donald Trump i-a dat Federației Ruse un termen de 50 de zile termen pentru a negocia pacea, amenințând cu sancțiuni. În aceeași zi, liderul de la Casa Albă a anunțat și reluarea livrărilor de arme către Kiev, cu finanțare din partea țărilor membre NATO. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Preşedintele Azerbaidjanului cere Rusiei să recunoască doborârea avionului cu 38 de victime
„Ştim exact ce s-a întâmplat şi putem demonstra acest lucru. Mai mult, suntem convinşi că şi oficialii ruşi ştiu ce s-a întâmplat. Adevărata întrebare este: de ce nu au făcut ceea ce ar trebui să facă orice vecin responsabil?”, a declarat Aliyev în cadrul unei conferinţe de presă. La momentul respectiv, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin şi-a cerut scuze pentru ceea ce Kremlinul a numit un „incident tragic”, însă nu şi-a asumat responsabilitatea. El a subliniat că Azerbaidjanul aşteaptă recunoaşterea formală a incidentului, tragerea la răspundere a celor implicaţi, compensarea familiilor victimelor şi a celor răniţi, precum şi rambursarea costurilor aeronavei distruse. Incidentul a avut loc în luna decembrie a anului trecut, când zborul J2-8243, operat de Azerbaijan Airlines pe ruta Baku–Grozny, s-a prăbuşit lângă Aktau, în Kazahstan, după ce se abătuse de la traiectorie în sudul Rusiei, zonă aflată sub atacuri cu drone ucrainene. 38 de persoane au murit, iar 29 au supravieţuit. Relaţiile dintre Moscova şi Baku s-au deteriorat suplimentar după ce autorităţile ruse au reţinut mai mulţi etnici azeri în Rusia, acuzându-i de diverse crime.
Localnicii din regiunea ucraineană Donețk, parțial ocupată de Rusia, primesc apă odată la câteva zile
Autoritățile din regiunea ucraineană Donețk, parțial ocupată de Rusia și redenumită „Republica Populară Donețk” – un cvasi-stat separatist din interioriul regiunii – au declarat că se confruntă cu un deficit de apă, relatează Ukrainska Pravda. În următoarea perioadă, localnicii vor avea parte de apă potabilă odată la două sau trei zile, preț de câteva ore, potrivit anunțului dat de Andrei Chertkov, oficial rus din regiunea ocupată Donețk. „Personalul responsabil cu operațiunile de alimente a apei decis să schimbe programul de furnizare a apei în localitățile noastre. În zilele următoare, Donețk și Makiivka vor avea parte de furnizarea apei odată la trei zile. Khartsyzk, Ilovaisk, Zuhres – odată la două zile. Înțelegem că acest lucru va crea dificultăți suplimentare, dar acum nu avem altă soluție”, a precizat oficialul rus din Donețk. Oficialul rus a adăugat că apa va fi livrată cu mașina acolo unde nu poate ajunge prin rețea. De asemenea el i-a îndemnat pe cetățenii din regiunea ocupată să își facă rezerve de apă.
Maia Sandu avertizează asupra tentativelor Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova în contextul alegerilor parlamentare din toamnă
Într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard, șefa statului a declarat că eventualul succes al forțelor proruse la scrutinul legislativ ar transforma țara într-un avanpost al războiului hibrid dus de Kremlin împotriva Uniunii Europene. Maia Sandu: „Rusia vrea să destabilizeze Republica Moldova înainte de alegeri” Potrivit acesteia, Moscova utilizează o gamă largă de instrumente pentru a influența procesul electoral: de la finanțarea ilegală a partidelor politice, manipulare în Găgăuzia, atacuri cibernetice, până la campanii masive de dezinformare și cumpărare de voturi. Autoritățile de la Chișinău au identificat deja „cazuri de cumpărare a votului în rândul a 140.000 de cetățeni” în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, ceea ce reprezintă între 8 și 10% din electorat, a precizat Maia Sandu. Avertisment ferm: Moldova riscă să devină bază a războiului hibrid al Kremlinului Maia Sandu a tras un semnal de alarmă: „Dacă Rusia vine la putere în Moldova (prin partidele pe care le controlează), țara va deveni o bază a războiului hibrid împotriva Uniunii Europene”. În acest context, președinta a reafirmat angajamentul ferm al Republicii Moldova pentru aderarea la UE, alături de Ucraina. „Suntem mândri că am pornit împreună pe acest drum și vrem să ajungem împreună la destinație”, a spus Sandu, adăugând că democrația moldoveană poate supraviețui doar ca parte a Uniunii Europene. Procesul de evaluare privind aderarea este estimat să se finalizeze până în septembrie 2025, iar autoritățile sunt pregătite să deschidă negocierile pe primele capitole. Ucraina apără, indirect, pacea în Republica Moldova Potrivit Maiei Sandu, „pacea în Republica Moldova este apărată în prezent de Ucraina”, subliniind încă o dată interdependența regională în fața amenințărilor rusești.