Etichetă: rusia

Adrian Severin: Doar nebunii întrerup un dialog între SUA și Rusia, fără dialog ne ducem către un dezastru

Într-o emisiune transmisă live de Gândul, Adrian Severin a vorbit despre negocierile SUA-Iran și dialogul dintre Trump și Putin, care a avut loc astăzi. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin a analizat, în emisiunea „Marius Tucă Show”, cele mai recente evoluții din politica externă americană. Iranul e dispus să negocieze Invitatul explică faptul că Iranul este pregătit pentru un acord real, dar există o linie roșie legată de onoarea națională și dreptul la îmbogățirea uraniului. „Păi da, decizia, sigur, această negociere între SUA și Iran este foarte importantă. SUA are și de suportat presiunile guvernului Netanyahu, care este din punctul ăsta de vedere intransigent și guvernul Netanyahu are sprijin intern din partea unor comunități americane. Din câte știu, Iranul este dispus să negocieze absolut toate chestiunile sensibile ale acestui acord nuclear, așa numit, dar are un singur punct în care, mă rog, este în joc și onoarea și imaginea lui, și anume acela în care America cere, președintele Trump cere, ca Iranul să renunțe la orice fel de îmbogățire a uraniului.”, afirmă Severin. Severin: „Există dialog între președintele Statelor Unite și președintele Rusiei” Întrebat de Marius Tucă dacă Donald Trump este „putinist”, invitatul răspunde ironic. „Da, eu am și trecut peste partea aceea, pentru că am fost tulburat de ea. Deja atâția putiniști, când te întorci mai dai de unul, mai dai de altul. Nu se mai poate cu atâția putiniști. Nu se mai poate trăi, practic. În primul rând spune un lucru esențial și ăsta este benefic, este o veste bună totuși, deși nu e o noutate. Există dialog între președintele Statelor Unite și președintele Rusiei, dacă vreți și așa o chestiune de istorie. Sunt cei doi rivali strategici din timpul Războiului Rece. Sunt urmașii celor două mari state, care au fost aliate în cel de-Al Doilea Război Mondial.”, spune Severin. Adrian Severin: „Numai nebunii întrerup un asemenea dialog” Invitatul este de părere că un dialog între Trump și Putin este esențial pentru întreg globul. „Au ajuns formal adversari. Zic formal, pentru că adversarii ăștia s-au înțeles foarte bine în toată perioada Războiului Rece. Și de aceea eu am ajuns să numesc perioada o pace rece și nu un război rece. Și iată că acum găsesc din nou o cale de dialog, ceea ce ne spune că sunt elemente obiective. Adică acest dialog nu ține doar de dorință. Dialogul nu numai că, iată, continuă. În ciuda tuturor celor întâmplate, el continuă. Pentru că sunt argumente obiective în favoarea unui asemenea dialog. Nu e vorba despre dorința unei persoane sau altei persoane. Sigur, aceste persoane pot să facă din dialogul obligatoriu un mare succes sau să-l mențină la foc mic. Dar, în orice caz, numai nebunii întrerup un asemenea dialog. Pentru că fără el chiar ne ducem spre un dezastru global. Și când spun dezastru global, nu exagerez de fel, pentru că Rusia este probabil cea mai mare posesoare de armament nuclear.”, avertizează Severin. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele

Bloomberg: Statele membre NATO intenționează să suplimenteze semnificativ infrastructura sistemelor antiaeriene

Alianța Nord-Atlantică îndeamnă statele membre să extindă de cinci ori infrastructura de sisteme antiaeriene, în cadrul eforturilor de consolidare a capabilităților militare ca reacție la agresiunea militară rusă asupra Ucrainei. Suplimentarea capabilităților antiaeriene va fi discutată la o reuniune a miniștrilor Apărării din statele membre NATO programată joi la Bruxelles, afirmă surse citate de grupul media Bloomberg. Planul este de suplimentare de cinci ori a sistemelor antiaeriene la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Miniștrii Apărării din cadrul NATO urmează să aprobe unul dintre cele mai ambițioase angajamente în sensul suplimentării stocurilor de armament, în contextul reducerii dependenței de sistemele militare americane. Planurile sunt dezbătute pentru a putea fi definitivate la summitul NATO programat la Haga pe 24-25 iunie. La îndemnul președintelui SUA, Donald Trump, țările membre NATO urmează să suplimenteze cheltuielile pentru apărare până la nivelul de 5% din PIB, dintre care 3,5% pentru sistemele militare și 1,5% pentru infrastructura esențială. ”Nu suntem în război, dar nu suntem nici într-o perioadă de pace. Trebuie să continuăm consolidarea capabilităților pentru descurajarea militară și apărare, iar acest lucru înseamnă pivotarea spre disponibilitatea pregătirilor pentru un potențial război”, a afirmat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte. Statele membre NATO sunt nevoite să achiziționeze sisteme antiaeriene terestre pentru doborârea dronelor militare, a rachetelor și avioanelor de vânătoare, a explicat un oficial european din domeniul apărării. Alianța Nord-Atlantică redusese achizițiile sistemelor de acest fel în ultimele trei decenii, în contextul în care atenția era îndreptată asupra zonelor din afara teritoriului fostului Război Rece, concentrându-se pe contracararea riscurilor din Orientul Mijlociu și Africa. Însă ecuația strategică s-a schimbat în 2022, când Rusia a invadat Ucraina, generând preocupări asupra securității flancului estic al NATO. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO UE speră să intensifice coordonarea cu SUA în privința sancțiunilor impuse Rusiei /„Trebuie să obținem sfârșitul acestui RĂZBOI” ANALIZĂ Le Monde: În Polonia, victoria lui Karol Nawrocki obstrucționează eforturile lui Donald Tusk de consolidare a EUROPEI Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Antrenor român de top a semnat pentru o forță a Rusiei! Mândru

Giani Crețu (57 de ani), fostul selecționer al Sloveniei și actualul antrenor al naționalei Serbiei de volei masculin, a semnat un contract pe două sezoane cu formația rusă Belogorie Belgorod, puternica echipă din această țară, triplă câștigătoare a Ligii Campionilor. Această mutare reprezintă al doilea mandat al lui Giani Crețu, care a mai antrenat echipa rusă în sezonul 2017-2018, cucerind CEV Cup. Giani Crețu va antrena și în Rusia, dar și în Serbia. În paralel Belogorie a ocupat abia poziția a 3-a în campionatul recent încheiat, iar Giani Crețu are obiectiv de a câștiga din nou titlul național. Giani Crețu va antrena în paralel și puternica reprezentativă a Serbiei. Giani Creţu a activat în ultimii patru ani în Polonia, la Zaksa şi SKRA Belchatow, în timp ce în 2024 a condus naţionala Sloveniei la Jocurile Olimpice de la Paris, unde a ajuns până în sferturile de finală, iar la Euro 2023 a cucerit medalia de bronz. Cu naţionala Serbiei va fi prezent în 2025 şi la Campionatul Mondial din Filipine, competiţie în care va evolua şi România după o pauză de 43 de ani. „Mândru să mă întorc la unul dintre cele mai prestigioase cluburi din lume”, este mesajul lui Giani Creţu, citat de FR Volei. Mihai Covaliu și l-ar fi dorit ca selecționer al tricolorilor Mihai Covaliu, președintele COSR, și l-ar fi dorit la naționala României pentru Jocurile Olimpice 2028, de la Los Angeles. Dezvăluirea a fost făcută la emisiunea Drumul spre Paris, în urmă cu un an. „Am sprijinit întotdeauna pe cei care au venit, de la federații, pentru aducerea unui specialist indiferent că e antrenor sau nu. Inclusiv financiar. Ei să caute și noi să plătim. Așa cum am procedat cu alte federații, vom găsi resurse indiferent de specialist”, a declarat Mihai Covaliu. „Dacă ar veni FR de Volei să vă solicite să găsim o soluție pentru Giani Crețu, i-ați ajuta?”, a fost întrebat președintele COSR. Vom găsi soluții pentru toate aceste propuneri”, a răspuns Mihai Covaliu, sigur pe el. Fenomenul „Raisa de România”! La doar 13 ani a câștigat campionatul de volei feminin Under 18 din Italia: „Ne-am mutat definitiv aici cu toată familia”. EXCLUSIV Aproape 30 de ani de experiență în presa sportivă. A debutat ca jurnalist în 1997, în primul an de facultate, fiind redactor la ziarul ZIUA care avea, la acea vreme, un supliment de 4 pagini dedicat sportului. Apoi s-a transferat la Sportul Românesc, Evenimentul Zilei, ProSport (redactor, reporter … citește mai mult

Vladimir Putin amenință întreprinderile occidentale din Rusia/ Le-am oferit cele mai favorabile condiții, dar ei încearcă să ne sufoce

Președintele rus, Vladimir Putin, a amenințat întreprinderile occidentale rămase în Rusia, care acționează împotriva intereselor statului, în cadrul efortului Moscovei de a consolida dezvoltarea sistemelor informatice. „Trebuie să le sugrumăm. Sunt complet de acord, o spun fără nicio ezitare”, a declarat Vladimir Putin, drept răspuns la apelul unui om de afaceri de a restricționa activitățile companiilor americane de tehnologie, precum Zoom și Microsoft, care oferă servicii limitate în Rusia. Multe companii occidentale au părăsit Rusia sau și-au redus activitate în țară, după ce Moscova și-a lansat ofensiva militară în Ucraina, în februarie 2022, determinând impunerea unor pachete de sancțiuni din partea aliaților Kievului. „Nu am expulzat pe nimeni. Le-am oferit cele mai favorabile condiții pentru a lucra pe piața noastră, dar ei încearcă să ne sugrume”, a explicat președintele rus. „Trebuie să răspundem în aceeași manieră, să reflectăm acțiunile lor”, a insistat Putin, care a înăsprit condițiile pentru companiile care doresc să părăsească țara. Putin ia măsuri împotriva întreprinderilor occidentale Kiril Dmitriev, șeful fondului suveran al Rusiei și trimisul special al lui Vladimir Putin pentru cooperare economică, a susținut că fondul său nu a primit numeroase cereri de la companiile americane care doresc să se întoarcă în Rusia, potrivit cotidianului Le Figaro. Până în momentul actual, nicio companie occidentală importantă nu și-a anunțat public planurile de a reveni în țară. Companiile care au părăsit complet Rusia, precum lanțul american de fast-food McDonald’s, nu vor avea acces rapid pe piața rusă, în cazul în care vor să se întoarcă, a avertizat Putin. McDonald’s „a pus pe toată lumea într-o situație dificilă”. „Au plecat, iar acum, dacă vor să se întoarcă, ar trebui să le întindem covorul? Nu, bineînțeles că nu”, a afirmat președintele rus. Foto: Profimedia Citește și: India și Pakistan intră într-o nouă cursă a înarmării: Investiții masive în producția de DRONE Comisia Europeană anunță că a alocat 280 de milioane de euro pentru mai multe țări afectate de INUNDAȚII în 2024, inclusiv Republica Moldova Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, … vezi toate articolele

The New York Times: Trump condamnă crimele lui Vladimir Putin în Ucraina, dar nu îl face să suporte niciun preț

Președintele SUA, Donald Trump, a condamnat vehement bombardamentele masive ale Rusiei asupra Ucrainei și atitudinea omologului său rus, Vladimir Putin, dar, până în acest moment, a refuzat să se ralieze sancțiunilor impuse de Europa, comentează cotidianul The New York Times. ”S-a întâmplat ceva cu Putin. A luat-o razna în totalitate”, a declarat Donald Trump duminică. Criticile rare ale președintelui Trump la adresa omologului său din Rusia intervin după câteva zile de bombardamente masive asupra orașelor ucrainene, vizând în principal obiective civile. Atacurile Rusiei au avut loc la doar câteva zile după ce Trump a catalogat drept ”excelentă” conversația cu Putin despre care liderul SUA afirma că va conduce imediat la negocieri de pace. Donald Trump a afirmat permanent că are o ”relație bună” cu Vladimir Putin și nu este prima dată când se declară șocat de bombardamentele asupra civililor ucraineni. În urmă cu o lună, Trump i-a cerut lui Vladimir Putin să se oprească, după o serie de atacuri cu rachete și drone care au vizat Ucraina. Trump nu s-a raliat sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană ”Cu toate acestea, Trump nu a asociat niciodată atacurile cu decizia sa, reafirmată săptămâna trecută, de a refuza să se alăture țărilor europene, care au impus noi sancțiuni contra Rusiei, și nici de a oferi armament pentru ajutarea Ucrainei. Rezultatul este un gol strategic în care Trump se plânge de crimele comise de Rusia, fără însă a vrea să îl facă pe Putin să plătească măcar un preț modest”, notează cotidianul The New York Times. Modelul este unul familiar, conform analiștilor. Trump semnalează intenția de a-și retrage implicarea dintr-un conflict descris frecvent ca fiind ”războiul Europei”, apoi este șocat că Putin cere o serie de condiții care ar însemna predarea Ucrainei. Uneori, Trump afirmă că analizează în mod clar posibilitatea impunerii de sancțiuni, dar ezită să se alăture măsurilor impuse de Uniunea Europeană. ”Rusia nu acceptă armistițiu, iar Trump încearcă în mod constant să se detașeze. Rezultatul este că sprijinul pentru Ucraina continuă să se diminueze ca importanță pentru americani. Ceea ce urmează vor fi lupte mai intense și bombardamente asupra Ucrainei, dar și mai puține restricții asupra atacurilor ucrainene pe teritoriul rus”, apreciază Ian Bremmer, președintele Institutului Eurasia Group. Imediat după discuția de săptămâna trecută cu Vladimir Putin, Trump le-a transmis liderilor Germaniei, Franței, Italiei și Finlandei că nu intenționează să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei. ”Retragerea angajamentului de a exercita presiuni asupra Rusiei merge dincolo de rațiunile economice. Trump a oprit eforturile Departamentului Justiției de colectare a dovezilor despre crimele de război ruse în Ucraina (…). La trei ani de la începerea războiului, Statele Unite au refuzat să voteze o declarație a ONU prin care Rusia era considerată agresor, plasând Washingtonul pe poziții adverse cu aliați din NATO și de partea Coreei de Nord”, concluzionează cotidianul The New York Times. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO | Vladimir Putin atribuie OCCIDENTULUI responsabilitatea pentru războiul din Ucraina /”Ne-au forțat să facem ce facem acum” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Ofensivă digitală sub steag rusesc: rețeaua secretă de spionaj Fancy Bear, expusă de Occident

Un nou front al războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei a fost expus miercuri de un grup de 11 state occidentale, care au acuzat oficial o unitate specială a serviciilor secrete militare ruse de orchestrarea unei ample campanii de spionaj cibernetic. Conform declarației comune, atacurile orchestrate de Unitatea 26165 a GRU – cunoscută în lumea securității cibernetice drept „Fancy Bear” – au vizat, timp de peste doi ani, companii și instituții-cheie implicate în sprijinul logistic și tehnologic pentru Ucraina. Aceste acțiuni s-au intensificat în mod clar după invazia rusă din februarie 2022, subliniind legătura directă dintre ofensiva militară a Kremlinului și agresiunile din spațiul digital, scrie Politico. Ținte strategice în Europa și America Țările semnatare ale comunicatului – Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Cehia, Polonia, Australia, Canada, Danemarca, Estonia, Franța și Țările de Jos – au acuzat Rusia că, prin intermediul acestei unități, a atacat „organizații implicate în coordonarea, transportul și livrarea ajutorului străin pentru Ucraina”. Printre țintele vizate de Fancy Bear s-au aflat atât instituții guvernamentale, cât și companii private din sectoarele apărării, transportului maritim, gestionării traficului aerian și tehnologiei informației, situate în țări precum România, Franța, Germania, Italia, Bulgaria, Grecia, Moldova, Slovacia, Cehia, Polonia, Ucraina și SUA. Metodele folosite de hackeri includ emailuri capcană (phishing), furt de parole și infiltrări în sisteme industriale critice, cum ar fi rețelele de control feroviar sau camerele de supraveghere conectate la internet de la granițele Ucrainei. Un actor cibernetic recidivist Unitatea 26165 nu este o necunoscută pentru comunitatea de informații occidentale. Ea a fost deja sancționată de Uniunea Europeană pentru atacul cibernetic asupra Bundestagului german în 2015. Tot ea a fost implicată în spargerea serverelor Partidului Democrat din SUA în 2016, dar și în accesarea ilegală a emailurilor partidului cancelarului Olaf Scholz în 2022 și 2023. Mai recent, autoritățile franceze au identificat implicarea grupului în atacuri informatice care au vizat campania prezidențială a lui Emmanuel Macron din 2017. Fiecare dintre aceste episoade a ilustrat modelul clasic de operațiuni al Fancy Bear: atacuri precise, cu motivație strategică, menite să influențeze sau să submineze stabilitatea statelor occidentale. Războiul hibrid se mută în rețea Declarația comună a celor 11 țări vine într-un context tensionat, în care războiul convențional dus de Rusia în Ucraina este dublat de un război hibrid care se manifestă tot mai agresiv în spațiul digital. „Pe măsură ce forțele ruse nu au reușit să-și atingă obiectivele militare, iar Occidentul a crescut sprijinul pentru apărarea teritorială a Ucrainei, Unitatea 26165 și-a extins atacurile asupra entităților logistice și companiilor de tehnologie implicate în livrarea ajutoarelor”, se arată în comunicat. În spatele tastaturii, această ofensivă are scopuri clare: recunoaștere, sabotaj, perturbare. Spionajul cibernetic al Moscovei nu doar colectează informații – ci sabotează, influențează decizii și testează capacitățile de reacție ale statelor atacate. Reacții internaționale și măsuri în așteptare Chiar dacă nu a fost anunțat un pachet coordonat de sancțiuni în urma acestor dezvăluiri, semnalul trimis de cele 11 țări este clar: Occidentul nu mai tolerează războiul invizibil dus de Moscova în rețelele informatice ale aliaților. Experți în securitate cibernetică avertizează însă că Fancy Bear este doar una dintre numeroasele unități rusești care acționează concertat. Activitatea acestor grupări s-a intensificat începând cu anul 2022, într-un efort continuu de a slăbi rezistența infrastructurii de sprijin pentru Ucraina. „Este un joc pe termen lung, în care miza este nu doar Ucraina, ci echilibrul geopolitic al Europei”, a declarat un analist de securitate citat de presa germană. În așteptarea unui răspuns mai ferm din partea NATO și UE, aceste dezvăluiri consolidează convingerea că războaiele viitorului nu vor mai începe cu tancuri, ci cu taste și coduri informatice.

Rusia îl acuză pe Macron că l-ar fi reținut pe fondatorul Telegram pentru a influența alegerile din România

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat că Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, ar fi fost arestat de autoritățile franceze. Potrivit Rusiei, președintele Emmanuel Macron ar fi luat această măsură pentru a influența rezultatul alegerilor din România, motivând că altfel „candidatul dictaturii liberale” nu ar fi avut nicio șansă de succes într-un context legitim. Aceste acuzații fac parte dintr-un val mai amplu de retorici tensionate între Moscova și Occident, care se acutizează pe fondul conflictelor geopolitice și al crizei de încredere tot mai adânci între cele două blocuri. Rusia susține că această presupusă arestare are scopuri mai degrabă politice decât legale, acuzând Occidentul de interferențe în procese democratice străine. Telegram, în centrul unor controverse globale Platforma de mesagerie Telegram, cunoscută pentru politica sa de confidențialitate strictă și pentru evitarea cenzurii, a fost de-a lungul timpului în mijlocul mai multor dispute internaționale. Lansată de Pavel Durov, Telegram a devenit un instrument de comunicare esențial pentru activiști, organizații și utilizatori individuali care își doresc să transmită mesaje fără supraveghere. Cu toate acestea, liderii din mai multe țări și regiuni, inclusiv Uniunea Europeană, au exprimat îngrijorări cu privire la potențialul Telegram de a facilita propagarea dezinformării sau activismului ce contravine legislațiilor naționale. Așa-numita arestare a lui Durov alimentează presupunerea că platforma sa ar putea fi privită ca o amenințare la nivel politic în anumite contexte. Un joc al influenței și al retoricii Incidentul evidențiază semnificația tot mai mare a spațiului digital în jocurile de putere internaționale. Deși informațiile legate de reținerea lui Pavel Durov nu au fost confirmate de surse franceze independente, declarațiile Rusiei indică amplificarea tensiunilor dintre cele două tabere. Reacția comunității internaționale rămâne de urmărit, mai ales în contextul în care acuzațiile Kremlinului includ și referiri directe la alegerile din România. Dacă aceste afirmații sunt în întregime bazate pe fapte reale sau doar o strategie de propagandă rusească, rămâne un subiect deschis dezbaterii, dar accentuează complexitatea relațiilor dintre Moscova și guvernele occidentale.

Uniunea Europeană adoptă sancțiuni masive împotriva Rusiei /Kallas: Trebuie să exercităm presiuni suplimentare

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, marți, noi sancțiuni împotriva Rusiei, în efortul de a forța Administrația Vladimir Putin să accepte un armistițiu și negocieri cu Ucraina pentru oprirea războiului. ”Consiliul UE a adoptat astăzi al 17-lea set de măsuri restrictive economice și individuale, prin care este oprit accesul Rusiei la tehnologie militară esențială și sunt limitate resursele Rusiei care alimentează războiul de agresiune contra Ucrainei, fiind vizată puternic flota obscură a Rusiei de petroliere, firmele care o gestionează și un producător major de petrol”, a comunicat Consiliul Uniunii Europene. ”Referitor la Ucraina, cred că este important, așa cum am spus cu toții, cele 27 de state membre UE, că trebuie să fie instituit un armistițiu complet și necondiționat, Ucraina a acceptat deja ideea acum 60 de zile, iar noi am stabilit că, dacă Rusia nu acceptă, ceea ce am observat ieri, atunci trebuie să exercităm presiuni suplimentare. Prin urmare, vom decide astăzi cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni, dar vom continua să elaborăm sancțiuni pentru a exercita mai multă presiune asupra Rusiei, astfel încât să vrea pace. Acestea sunt cele mai puternice sancțiuni decise împotriva Rusiei de la începerea războiului”, a declarat Kaja Kallas, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate. Rusia și Ucraina vor iniția ”imediat” negocierile pentru un armistițiu general, a anunțat luni seară președintele SUA, Donald Trump, calificând drept ”excelentă” conversația cu omologul său rus, Vladimir Putin. ”Tocmai am încheiat o convorbire cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Cred că s-a derulat foarte bine. Rusia și Ucraina vor începe imediat negocierile în sensul unui armistițiu și, cel mai important, în sensul opririi războiului. Condițiile vor fi negociate între părți, întrucât doar așa poate fi, ei știu detalii ale negocierilor pe care nu le cunoaște altcineva. Tonul și spiritul conversației au fost excelente”, a declarat Trump. La rândul său, Vladimir Putin a anunțat că Rusia este pregătită să propună Ucrainei un plan pentru un eventual acord de pace care să fie precedat de un armistițiu general, fără însă a preciza când ar putea fi suspendate confruntările militare. ”Am stabilit cu președintele Statelor Unite ca Rusia să propună și să fie pregătită să colaboreze cu partea ucraineană asupra unui memorandum privind un viitor acord de pace, care ar fi precedat de un armistițiu pentru o anumită perioadă, dacă se ajunge la un acord în acest sens”, a precizat Vladimir Putin. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Reuters: Sancțiunile aplicate de UE și Marea Britanie contra Rusiei reflectă disocierea de Statele Unite

Uniunea Europeană și Marea Britanie au anunțat, marți, noi sancțiuni împotriva Rusiei, fără a mai aștepta ralierea Statelor Unite, la o zi după ce președintele american, Donald Trump, a discutat cu omologul său rus, Vladimir Putin, fără a obține angajamentul unui armistițiu imediat, comentează agenția Reuters. Londra și Bruxellesul au anunțat măsuri împotriva ”flotei obscure” de petroliere ruse și a companiilor financiare care evitaseră până acum impactul sancțiunilor. ”Dar noile măsuri au fost anunțate fără acțiuni corespunzătoare din partea Washingtonului, în pofida eforturilor intense de lobby din partea liderilor europeni pentru ralierea Administrației Trump”, notează agenția de presă Reuters. Rusia și Ucraina au organizat săptămâna trecută primele negocieri directe din ultimii trei ani, dar nu au ajuns la un acord privind vreun armistițiu. ”Președintele Vladimir Putin încearcă să tragă de timp, din nefericire, trebuie să spunem că Putin nu este interesat real de pace”, a constatat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius. Consiliul Uniunii Europene a adoptat, marți, noi sancțiuni împotriva Rusiei în coordonare cu Marea Britanie, în efortul de a forța Administrația Vladimir Putin să accepte un armistițiu și negocieri cu Ucraina pentru oprirea războiului. ”Trebuie să fie instituit un armistițiu complet și necondiționat, Ucraina a acceptat deja ideea acum 60 de zile, iar noi am stabilit că, dacă Rusia nu acceptă, ceea ce am observat ieri, atunci trebuie să exercităm presiuni suplimentare. Prin urmare, vom decide astăzi cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni, dar vom continua să elaborăm sancțiuni pentru a exercita mai multă presiune asupra Rusiei, astfel încât să vrea pace”, a declarat Kaja Kallas, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate. Președintele SUA, Donald Trump, a calificat, luni, drept ”excelentă” conversația cu omologul său rus, Vladimir Putin. ”Rusia și Ucraina vor începe imediat negocierile în sensul unui armistițiu și, cel mai important, în sensul opririi războiului. Condițiile vor fi negociate între părți, întrucât doar așa poate fi, ei știu detalii ale negocierilor pe care nu le cunoaște altcineva. Tonul și spiritul conversației au fost excelente”, a declarat Trump, în ceea ce pare a fi un semnal privind reducerea angajamentelor de intermediere a negocierilor. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Rusia acuză Franța și Marea Britanie că instigă SUA să aplice sancțiuni /Nu mai vrem abordări de tipul armistițiu și mai vedem

Administrația Vladimir Putin a anunțat, miercuri, că nu mai acceptă instituirea vreunui armistițiu în Ucraina până nu se întrunesc condițiile necesare negocierilor, acuzând Franța și Marea Britanie că instigă Statele Unite să se alăture sancțiunilor contra Moscovei. ”Atunci când ne spun: ”să aplicăm un armistițiu și mai vedem”. Nu, am mai trecut prin asta, știm povestea, nu mai vrem astfel de abordări, oameni precum Emmanuel Macron, Keir Starmer, Ursula von der Leyen și alți lideri europeni care cer isteric din partea Statelor Unite să se alăture sancțiunilor anti-ruse, care cer înăsprirea sancțiunilor, aceste lucruri le trădează intențiile”, a acuzat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de agenția de presă Tass. Rusia și Ucraina vor iniția ”imediat” negocierile pentru un armistițiu general, a anunțat luni președintele SUA, Donald Trump, după conversația ”excelentă” cu omologul său rus, Vladimir Putin. ”Rusia și Ucraina vor începe imediat negocierile în sensul unui armistițiu și, cel mai important, în sensul opririi războiului. Condițiile vor fi negociate între părți, întrucât doar așa poate fi, ei știu detalii ale negocierilor pe care nu le cunoaște altcineva. Tonul și spiritul conversației au fost excelente”, a declarat Donald Trump. Conform unor surse citate de cotidianul The New York Times, Donald Trump le-a transmis liderilor anumitor țări europene, inclusiv președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, că nu se va mai implica în eforturile diplomatice de rezolvare a războiului cu Rusia. După discuția cu Trump, Vladimir Putin a anunțat că Rusia este pregătită să propună Ucrainei un plan pentru un eventual acord de pace care să fie precedat de un armistițiu general. ”Am stabilit cu președintele Statelor Unite ca Rusia să propună și să fie pregătită să colaboreze cu partea ucraineană asupra unui memorandum privind un viitor acord de pace, care ar fi precedat de un armistițiu pentru o anumită perioadă, dacă se ajunge la un acord în acest sens”, a precizat Vladimir Putin. Foto: Profimedia Citește și: Economia Germaniei STAGNEAZĂ, în contextul impactului taxelor comerciale impuse de SUA /Guvernul Merz va trebui să furnizeze soluții Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele