Etichetă: rusia

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.144. Zelenski vrea încă 10 baterii Patriot și grăbirea trimiterii de trupe străine în ajutor

Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 12 aprilie 2025, în a 1.144-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. La reuniunea de vineri a aliaților europeni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut 10 sisteme antiaeriene Patriot suplimentare și grăbirea constituirii unui contingent internațional de trupe care să fie desfășurat cât mai repede în țara sa, drept garanție de securitate în eventualitatea încheieri unui acord de pace cu Federația Rusă. „Vă cer să vă concentrați în primul rând pe apărarea aeriană a Ucrainei. Chiar avem nevoie de asta. 10 sisteme Patriot suplimentare”, a transmis Zelenski într-un mesaj video transmis la reuniunea „Grupului de contact pentru Ucraina”, cunoscut și ca „Grupul de la Rammstein”, desfășurată vineri la sediul NATO din Bruxelles. Ofițerii ucraineni, vânați de ruși Zelenski a transmis acest mesaj din orașul Krivoi Rog, unde vinerea trecută o rachetă rusească Iskander a ucis, potrivit autorităților ucrainene, 19 persoane într-un atac care, conform Rusiei, a țintit un restaurant unde se desfășura o întâlnire între comandanți ai armatei ucrainene și instructori militari occidentali. Moscova a anunțat că a ucis 85 de militari ucraineni și ofițeri străini. De asemenea, Zelenski le-a cerut aliaților săi grăbirea constituirii unui contingent internațional de trupe care să fie desfășurate în Ucraina în cazul semnării unui acord de pace. „Trebuie să definim detalii clare privind dimensiunea, structura, desfășurarea, logistica, sprijinul, echipamentul și armamentul acestui contingent de securitate în Ucraina” – Volodimir Zelenski În timp ce premierului britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron avansează în această inițiativă și au format, deja, o coaliție a țărilor „voluntare” să participe la o asemenea forță cu trupe sau cu alt tip de contribuții, Moscova descrie această acțiune drept „total inacceptabilă” și a avertizat că va considera țările participante la această forță ca fiind implicate într-un „conflict armat direct cu Federația Rusă”. Americanii s-au retras din „Grupul de la Rammstein” Întâlnirea „Grupului de la Rammstein”, la care au participat circa 40 de țări ce susțin militar Ucraina, a fost condusă în comun de miniștrii Apărării britanic și german, John Healey și Boris Pistorius. Statele Unite au refuzat să mai conducă reuniunile acestui format. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, nici nu a participat fizic la reuniune și doar a transmis un mesaj înregistrat. Ministrul britanic al Apărării a declarat că Ucraina a primit la această reuniune angajamente de noi ajutoare militare ce însumează aproximativ 21 de miliarde de euro. Însă, majoritatea acestora nu sunt chiar noi, întrucât erau deja cunoscute ori au mai fost anunțate anterior și acum au fost doar reconfirmate. La rândul său, ministrul german al Apărării, a cărui țară a promis Ucrainei noi ajutoare militare în valoare de 11 miliarde de euro, dar cumulate până în anul 2029, a menționat că Germania nu poate oferi Ucrainei noi sisteme antiaeriene Patriot întrucât ea însăși așteaptă să-i fie livrate astfel de sisteme de către SUA. În schimb, Berlinul va trimite la Kiev patru sisteme antiaeriene IRIS-T și peste 300 de rachete pentru aceste baterii. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele

Dan Dungaciu: Emisarul nu-ți deschide conversația, ci punctează detalii dintr-o conversație mai amplă

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. sociologul și geopoliticianul Dan Dungaciu a comentat rolul și sensul real al trimiterii de „emisari” în politica internațională. Plecând de la o recentă declarație a premierului României, Dungaciu a explicat de ce trimiterile la astfel de gesturi diplomatice sunt uneori greșit înțelese sau prezentate superficial în spațiul public. În realitate, spune el, emisarul nu este începutul unei relații diplomatice, ci doar o piesă într-un dialog deja inițiat și conturat între marile puteri. Urmăriți aici, integral emisiunea Marius Tucă Show. Emisarul – un actor într-o piesă deja scrisă Comentând ideea premierului României despre existența unor „emisari” în planul diplomatic internațional, Dungaciu a remarcat că acest tip de gest e de fapt parte dintr-o conversație deja existentă între actori internaționali, nicidecum o încercare de a iniția ceva nou. În sprijinul afirmației sale, a oferit exemplul clar al lui Kiriil Dimitriev – un reprezentant al Federației Ruse, care a fost primit recent în Statele Unite. „Emisarul nu-ți deschide conversația, ci punctează anumite elemente, clarifică momente dintr-o discuție care deja a avut loc. Nu e începutul dialogului, ci o continuare discretă”, a precizat profesorul. Faptul că lui Dimitriev i s-a ridicat interdicția de a intra în SUA pentru a purta o asemenea discuție subliniază caracterul delicat și clar definit al rolului său. Kiriil Dimitriev – un mesager cu profil financiar, nu diplomatic Dungaciu a subliniat că emisarul rus Kiriil Dimitriev nu are nicio legătură directă cu dosarul ucrainean și nu este un actor politic clasic. Cu o carieră în finanțe și studii în SUA, Dimitrov este omul care gestionează un fond suveran uriaș și care a calculat că, în urma războiului din Ucraina și a retragerii companiilor occidentale din Rusia, americanii ar fi pierdut în jur de 300 de miliarde de dolari. „Este o discuție de business, nu una de strategie militară. Nu are nicio legătură cu Ucraina. A fost trimis să clarifice lucruri punctuale în relația Rusia-SUA, într-un context post-discutare deja stabilit prin conversațiile din februarie și mai dintre Biden și Putin”, a explicat Dungaciu. Diplomatul adevărat, între ambasade și miniștri În contrast cu ideea de „emisar” ca soluție diplomatică spectaculoasă, Dungaciu atrage atenția că în relațiile între state recunoscute, canalele clasice – ambasadele și miniștrii de externe – rămân pilonii reali ai dialogului. A vorbi despre trimiteri de emisari în astfel de contexte, fără să existe o criză formală sau lipsa canalelor oficiale, pare să fie mai degrabă o tentativă de a dramatiza inutil o normalitate diplomatică. „Când ai ambasadă, ai ministru de externe și stat recunoscut, nu trimiți emisari să bată la ușă. Trimiți emisari doar pentru detalii într-o conversație mare, deja pornită. Nu pentru deschiderea acelei conversații”, a conchis profesorul. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.133. Kievul menține apărarea activă, dar trupele lui Putin cresc presiunea ofensivă pe front

Războiul din Ucraina a intrat marți, 1 aprilie 2025, în a 1.133-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Armata ucraineană observă o creșterea a presiunii ruse de-a lungul întregului front, dar susține că aceste acțiuni ofensive intensificate au ca efect pierderi semnificative în rândul trupelor lui Vladimir Putin. Pe de altă parte, scrie agenția EFE, analiștii confirmă că trupele ucrainene își continuă operațiunea recent lansată pe teritoriul Rusiei, în regiunea Belgorod. Cea mai „fierbinte” zonă Potrivit datelor de front publicate luni, numărul confruntărilor a crescut cu 32% săptămâna trecută, la 1.382, după ce Rusia și-a intensificat asalturile în regiunile Donețk și Zaporojie, precum și în Kursk, unde armata ucraineană mai controlează doar o mică fâșie de teritoriu. Zona cea mai intensă de confruntări este pe sectorul de front din apropierea orașului Pokrovsk, în regiunea Donețk, sector unde au fost consemnate 37% dintre confruntările de săptămâna trecută. Kievul face tot posibilul să nu mai piardă teren pe sectorul de front din jurul orașului Pokrovsk, întrucât căderea în mâinile Rusiei a minelor de cărbune cocsificabil din acea zonă ar fi o lovitură grea pentru economia Ucrainei. În schimb, trupele ruse au reușit să facă progrese locale la vest de Kurahove și în apropiere de Torețk, potrivit platformei ucrainene de analiză militară „DeepState”. Cel mai notabil progres este pătrunderea în localitatea Rozliv, unde rușii amenință să taie ruta logistică folosită de trupele ucrainene care încă luptă în localitatea Kostiantinopil din apropiere. Însă în sud încercările trupelor ruse de a înainta către orașul Zaporojie au fost zădărnicite, în pofida atacurilor constante. Ce observă specialiștii Insuficiența echipamentelor grele împiedică soldații ruși să facă progrese semnificative spre orașe precum Zaporojie, Sumî sau Harkov, potrivit șefului platformei ucrainene de analiză militară „Defense Express”, Serghei Zgureț. Prin urmare, anticipează acesta, armata rusă va continua să lanseze valuri de atacuri ale infanteriei de-a lungul întregului front, cu obiectivul de a epuiza forțele și resursele armatei ucrainene. Această evaluare este împărtășită de Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW), care estimează că unitățile ruse ar putea încerca să se apropie mai mult de capitalele regionale pentru a le aduce în raza de acțiune a artileriei sale și a pătrunde în Dnipropetrovsk, regiune din centrul Ucrainei unde trupele ruse nu au intrat, dar au ajuns la numai câțiva kilometri de granița sa administrativă. Potrivit ISW, dacă Rusia va reuși să pătrundă cu armata sa într-o nouă regiune ucraineană, ar putea să formuleze la eventuale negocieri de pace noi revendicări teritoriale, pe lângă cele deja cunoscute care privesc peninsula Crimeea și provinciile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Moscova își trimite la moarte sigură soldații Kievul susține în acest timp că armata rusă plătește un preț greu în efective de luptă și echipamente pentru a obține pe teren doar progrese limitate. Potrivit unui analist militar ucrainean, Oleksandr Kovalenko, pentru a câștiga doar aproximativ 130 de kilometri pătrați Rusia ar fi pierdut în martie circa 40.000 de soldați, morți și răniți, precum și mai mult de 1.500 de piese de artilerie, cifre neconfirmate independent. Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat că pierderile în rândul trupelor sale s-au diminuat în luna martie prin măsuri care au pus accentul pe prelungirea instruirii militare a noilor recruți și pe integrarea mai treptată a acestora în unitățile de luptă. Forțele ucrainene continuă „apărarea activă” și au reușit recent să înainteze pe unele sectoare ale frontului și să-și îmbunătățească pozițiile tactice, a mai afirmat Sîrski, într-un mesaj pe Telegram. El nu a menționat încă noua operațiune din provincia rusă de graniță Belgorod, unde trupele ucrainene au ocupat recent câteva sate de-a lungul graniței cu provincia ucraineană Sumî, potrivit analiștilor și bloggerilor militari. Aceștia estimează că incursiunea ucraineană în Belgorod are ca scop dispersarea resurselor rusești și îngreunarea pregătirii unor eventuale noi ofensive ruse în nordul Ucrainei. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.131. Rusia a lovit un spital militar din Harkov

Războiul din Ucraina a intrat duminică, 30 martie 2025, în a 1.131-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Ucraina a acuzat armata rusă că a lovit un spital militar din Harkov, în nord-estul țării, avariind clădirea și făcând victime. Atac cu drone Shahed „Spitalul și clădirile rezidențiale din apropiere au fost avariate de o dronă Shahed”, a transmis armata ucraineană, adăugând că, „potrivit primelor rapoarte, sunt victime în rândul militarilor care primeau îngrijiri acolo”. Kievul nu dezvăluie de obicei informații despre pierderile sale militare și nu a precizat numărul soldaților răniți. Armata ucraineană a acuzat Rusia că „a comis o crimă de război și a încălcat normele dreptului umanitar internațional”. Aceste acuzații intervin în timp ce administrația președintelui american Donald Trump face presiuni pentru o încheiere rapidă a războiului, organizând discuții indirecte cu oficiali ruși și ucraineni. Aceste discuții nu au condus deocamdată la niciun avans concret. Ambele părți au acceptat principiul unui armistițiu în Marea Neagră, însă Moscova a pus apoi condiții, în special ridicarea sancțiunilor de către țările occidentale, care au transmis, însă, că nu acceptă propunerea Moscovei. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele

Bloomberg: Vladimir Putin testează cât se poate îndepărta Trump de Europa în materie de sancțiuni

Administrația de la Moscova are o strategie deliberată de a testa cât de mult va accepta președintele SUA, Donald Trump, să exercite presiuni asupra Europei pentru relaxarea sancțiunilor, comentează grupul media Bloomberg. Rusia solicită reconectarea uneia dintre cele mai mari bănci la sistemul internațional SWIFT drept condiție pentru acceptarea armistițiului cu Ucraina în zona Mării Negre. Moscova a ales Banca Agricolă a Rusiei pentru a vedea dacă Donald Trump va accepta ideea și dacă va putea ralia Uniunea Europeană, afirmă oficiali guvernamentali ruși, sub protecția anonimatului. Uniunea Europeană are jurisdicție asupra sistemului de tranzacții bancare SWIFT, care are sediul central în Belgia. ”Vladimir Putin verifică în ce măsură Donald Trump poate merge împotriva Europei în materie de relaxare a sancțiunilor”, notează grupul media Bloomberg. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, verifică ce este posibil să realizeze prin colaborarea cu Donald Trump, iar eventualul succes cu sistemul SWIFT ar putea conduce la relaxarea etapizată a regimului sancțiunilor. În schimb, coaliția liderilor europeni a exclus posibilitatea relaxării sancțiunilor impuse Rusiei. Premierul britanic, Keir Starmer, a afirmat că au fost discutate chiar modalități de intensificare a sancțiunilor, pentru a exercita “presiuni suplimentare” asupra Rusiei și a o forța să negocieze. Moscova testează opțiunile de colaborare cu Trump După negocierile din Arabia Saudită, Statele Unite au anunțat principiile unui armistițiu între Rusia și Ucraina în zona Mării Negre, după acordul de evitare a atacurilor asupra infrastructurii. Ucraina anunțat imediat că va respecta armistițiul în zona Mării Negre, dar Kremlinul a cerut anularea anumitor sancțiuni și facilitarea exporturilor ruse de produse agricole. ”Acordul va intra în vigoare după îndeplinirea unor condiții”, a transmis Președinția Rusiei. Printre condițiile Moscovei se numără anularea sancțiunilor care vizează Banca Agricolă a Rusiei. ”Statele Unite vor contribui la restabilirea exporturilor de produse agricole ruse și de fertilizatori pe piețele mondiale”, a subliniat Kremlinul. “Acesta este un test pentru Trump. Moscova vrea să vadă cum face față Trump angajamentelor”, afirmă Pavel Danilin, un analist politic care colaborează cu oficiali de la Kremlin. Abordarea pare a fi confirmată de un fost oficial din cadrul Ministerului rus de Externe. ”Actuala Administrație a SUA este interesată să dialogheze cu noi, să găsim abordări comune și soluții. Ulterior, Europa va reveni la simțul comun, la un fel de realism”, afirmă Grigori Karasin, fost adjunct al ministrului rus de Externe. Însă Uniunea Europeană a respins ferm ideea relaxării sancțiunilor impuse Rusiei, subliniind că, în pofida negocierilor Moscovei cu Washingtonul, armata rusă trebuie să se retragă în totalitate din Ucraina. Foto: Profimedia Citește și: Rusia și Turcia doresc o cooperare durabilă pentru soluționarea CONFLICTELOR regionale/ Putin insistă asupra „securității navigației” în Marea Neagră Vicepreședintele Vance: Statele Unite sunt interesate de GROENLANDA /„Vom purta discuții” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Olaf Scholz anunță menținerea asistenței pentru Ucraina /Anularea sancțiunilor impuse Rusiei ar fi o eroare gravă

Țările europene vor menține sprijinul militar pentru Ucraina, a afirmat, joi, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, în contextul summitului de la Paris, avertizând că anularea sancțiunilor impuse Rusiei ar fi o ”eroare gravă”. ”Aceasta este a șasea reuniune într-un interval scurt, cu scopul de coordonare între țările europene, dincolo de Uniunea Europeană. Acest lucru este important pentru pacea și securitatea pe continentul nostru și, în special, pentru susținerea Ucrainei. Cel mai important rezultat al consultărilor noastre este că Ucraina are nevoie în continuare de susținere și că o va primi”, a afirmat Olaf Scholz, potrivit publicației Die Welt. Cancelarul în exercițiu al Germaniei a apreciat că Rusia nu pare interesată de pace ”în mod real”. ”Referitor la propunerea președintelui Ucrainei pentru un armistițiu, noi am văzut cum se derulează negocierile, Rusia tergiversează lucrurile și este destul de clar că Rusia nu este interesată în mod real de pace. Este important să știm că este posibil un armistițiu în privința infrastructurii, pentru oprirea rapidă a atacurilor și să existe opțiuni pentru Ucraina, printr-o pace corectă și adecvată. În acest moment, anularea sancțiunilor ar fi o eroare gravă. Sancțiunile trebuie să continue, vor fi extinse, iar Europa și Statele Unite trebuie să aibă o poziție unită și clară că putem continua sprijinul pentru Ucraina. Nu pot fi anulate sancțiuni atât timp cât nu se ajunge la pace și nu îndepărtăm de actuala situație”, a subliniat Olaf Scholz. La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că alianța ”statelor voluntare” a exclus posibilitatea anulării sancțiunilor impuse Rusiei din cauza invaziei militare. Franța și Marea Britanie vor trimite o echipă de specialiști militari în Ucraina, pentru a ajuta forțele armate ucrainene să se configureze astfel încă să poată menține apărarea și să respingă noi agresiuni ruse, a anunțat președintele Emmanuel Macron după summitul de la Paris. ”Am stabilit, eu și premierul britanic, să le oferim șefilor de Stat Major un mandat pentru ca o echipă franceză și britanică să fie trimisă în următoarele zile în Ucraina și să colaboreze strâns cu partenerii noștri ucraineni pentru a stabili care va fi formatul armatei ucrainene în viitor”, a afirmat Macron. Uniunea Europeană a respins, miercuri, inițiativa anulării anumitor sancțiuni impuse Rusiei, subliniind că, în pofida negocierilor Moscovei cu Washingtonul, armata rusă trebuie să se retragă în totalitate din Ucraina. ”Încheierea agresiunii ruse neprovocate și nejustificate asupra Ucrainei și retragerea necondiționată a forțelor militare ruse de pe întregul teritoriu ucrainean ar fi una dintre precondițiile pentru modificarea sau anularea sancțiunilor”, a declarat miercuri Anitta Hipper, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Rusia a anunțat că a ajuns la un acord cu Statele Unite în sensul facilitării eforturilor de anulare a restricțiilor occidentale asupra exporturilor de produse agricole ruse. Statele Unite au convenit cu Ucraina și Rusia, în cursul negocierilor de la Riyad, condițiile unui armistițiu în zona Mării Negre, a anunțat Casa Albă. ”Statele Unite și Ucraina au convenit să garanteze navigația în condiții de siguranță, să elimine folosirea forței și să împiedice folosirea vaselor comerciale în scopuri militare în Marea Neagră. De asemenea, Statele Unite și Rusia au convenit garantarea navigației în condiții de siguranță, eliminarea folosirii forței și împiedicarea utilizării vaselor comerciale în scopuri militare în Marea Neagră. Statele Unite vor contribui la restabilirea accesului Rusiei la piața mondială a exporturilor agricole și de fertilizatori”, a transmis Președinția SUA. Foto: Profimedia Citește și: Kim Jong-Un promovează drone sinucigașe cu inteligență artificială/ Liderul nord-coreean dorește „modernizarea echipamentelor MILITARE” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Rusia exclude posibilitatea cedării controlului asupra Centralei nucleare Zaporojie /Kremlinul pune condiții pentru armistițiul la Marea Neagră

Administrația Vladimir Putin a exclus, marți seară, posibilitatea cedării controlului asupra Centralei nucleare ucrainene Zaporojie către Ucraina sau Statele Unite, părând să respingă afirmațiile președintelui american, Donald Trump. Ministerul rus de Externe a transmis că Centrala nucleară Zaporojie, aflată sub controlul armatei ruse, este acum o unitate industrială rusă, astfel că transferul controlului către Ucraina sau altă țară este imposibil, întrucât nu ar mai putea fi posibilă funcționarea adecvată. ”Revenirea acestei centrale în industria nucleară a Rusiei este un fapt deja realizat, pe care comunitatea internațională nu va putea face decât să îl accepte. Transferul controlului asupra Centralei Zaporojie către Ucraina sau altă țară este imposibil. Facem acest anunț pe fondul speculațiilor din presă referitoare la discuții privind potențialul transfer al Centralei nucleare Zaporojie către Ucraina sau privind un control comun cu Ucraina, cu Statele Unite sau cu reprezentanții organizațiilor internaționale. Comanda comună asupra Centralei Zaporojie este inacceptabilă”, a subliniat Ministerul rus de Externe, citat de agenția Interfax. Președintele american, Donald Trump, a semnalat că negocierile cu Rusia vizează demarcări teritoriale și stabilirea controlului asupra unor centrale electrice. ”La Riyad, sunt discutate probleme teritoriale și posibile linii de demarcare în Ucraina. Statele Unite și Rusia discută și despre controlul asupra centralelor electrice, inclusiv despre centrala nucleară Zaporojie”, a afirmat Trump luni. Rusia pune condiții pentru acceptarea armistițiului în zona Mării Negre Kremlinul a confirmat, marți seară, acordul de principiu privind un armistițiu cu Ucraina în zona Mării Negre. “Acordul va intra în vigoare după îndeplinirea unor condiții”, a transmis Președinția Rusiei. Conform cotidianului The Guardian, Moscova cere eliminarea restricțiilor privind exporturile de cereale ruse și anularea sancțiunilor care vizează Banca Agricolă a Rusiei. “Statele Unite vor contribui la restabilirea exporturilor de produse agricole ruse și de fertilizatori pe piețele mondiale”, a subliniat Kremlinul. Statele Unite au convenit cu Ucraina și Rusia, în cursul negocierilor de la Riyad, condițiile unui armistițiu în zona Mării Negre, a anunțat Casa Albă. ”Statele Unite și Ucraina au convenit să garanteze navigația în condiții de siguranță, să elimine folosirea forței și să împiedice folosirea vaselor comerciale în scopuri militare în Marea Neagră. De asemenea, Statele Unite și Rusia au convenit garantarea navigației în condiții de siguranță, eliminarea folosirii forței și împiedicarea utilizării vaselor comerciale în scopuri militare în Marea Neagră”, a transmis Președinția SUA. Foto: Profimedia Citește și: Aleksandr Lukașenko a fost învestit pentru al șaptelea mandat de PREȘEDINTE/ Liderul Belarusului a adus critici aspre la adresa opozanților Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Trump va semna curând acordul privind exploatarea mineralelor rare din Ucraina /Negocierile cu Rusia vizează chestiuni teritoriale

Statele Unite vor semna curând acordul cu Ucraina privind exploatarea zăcămintelor de minerale rare, anunță președintele Donald Trump, precizând că sunt în curs negocieri cu Rusia pentru stabilirea liniilor teritoriale pe frontul ucrainean. ”Ucraina vrea soluționarea conflictului, sunt nevoiți să rezolve, iar Rusia vrea și ea soluționarea. Și cred că, dacă aș fi fost eu președinte, acest conflict nu ar fi izbucnit. Acordul privind mineralele rare a fost definitivat, va fi semnat în scurt timp”, a afirmat Donald Trump cu ocazia unei reuniuni a Cabinetului prezidențial. Președintele Statelor Unite a afirmat că țările europene au contribuit mai puțin la susținerea Ucrainei, oferind Kievului credite. ”Europa a contribuit mult mai puțin decât noi, în timp ce pe ei îi afectează conflictul mult mai mult decât pe noi. Iar ei sunt implicați în susținerea Ucrainei prin credite, nu știa nimeni până să vin eu, Europa le dă bani ucrainenilor sub formă de împrumut, iar noi pompăm bani în Ucraina. Este o situație foarte incorectă. Deci, am definitivat acordul privind mineralele rare. Dar, cel mai important, vrem să oprim moartea oamenilor, pentru că, în medie, sunt uciși 2.500 de oameni săptămânal, în principal militari, sunt ruși, sunt ucraineni, putem opri asta, pentru mine este un lucru foarte important la nivel uman”, a subliniat Trump. De altfel, Donald Trump a afirmat că negocierile de la Riyad, cu Rusia, vizează demarcări teritoriale. ”La Riyad, sunt discutate probleme teritoriale și posibile linii de demarcare în Ucraina. Statele Unite și Rusia discută și despre controlul asupra centralelor electrice, inclusiv despre centrala nucleară Zaporojie”, a subliniat Trump. Anterior, Administrația Vladimir Putin a anunțat că observă anumite progrese în negocierile cu Ucraina intermediate de Statele Unite, dar multe aspecte rămân neclarificate. ”Cele două părți vor să se îndrepte spre pace, iar din acest punct de vedere împărtășesc o voință comună. În general, sunt multe aspecte ale procesului de pace care trebuie clarificate”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Președinției Rusiei. Președintele SUA, Donald Trump, s-a declarat încrezător, vineri, că Rusia și Ucraina vor ajunge în curând la un ”armistițiu total”, urmat de negocieri pentru un acord de pace durabilă. ”Cred că vom avea un armistițiu care să acopere multe zone, în prezent au multe arme îndreptate unii împotriva celorlalți, din nefericire, unii militari sunt înconjurați de militarii inamici, cred că destul de curând vom avea un armistițiu total, iar apoi vom avea un contract care este în curs de negociere, mă refer la un acord privind împărțirea teritoriilor și alte aspecte”, a afirmat Donald Trump. Foto: Profimedia Video: FOX 29 Philadelphia Citește și: Editorul-șef al publicației The Atlantic a declarat că ar fi primit informații CLASIFICATE din partea Administrației Trump Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Bloomberg: Franța și Italia se opun asumării de către UE a unor angajamente specifice de susținere militară a Ucrainei

Franța și Italia au blocat o inițiativă a Uniunii Europene de a asumare a angajamentului furnizării muniției în valoare de cinci miliarde de euro, ceea ce evidențiază dificultățile de înlocuire a asistenței militare oferite de Statele Unite. Deși mulți dintre liderii statelor membre UE, reuniți la Bruxelles, au exprimat susținere pentru menținerea sprijinului militar destinat Ucrainei, Franța și Italia nu vor să asume angajamentul unor sarcini specifice, au declarat diplomați citați de grupul media Bloomberg. Prezent la reuniune prin videoconferință, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a insistat pentru menținerea sprijinului militar. ”Este crucial ca sprijinul dumneavoastră pentru Ucraina să nu scadă, ci chiar să crească. Acest lucru este adevărat în cazul sistemelor antiaeriene, al asistenței militare generale și al capabilităților de rezistență”, a afirmat Volodimir Zelenski. Discuțiile de la Bruxelles evidențiază disensiuni majore privind angajamentul de a furniza muniție în valoare de cinci miliarde de euro. ”Dacă nu putem decide pentru întregul an, măcar să luăm o decizie pe termen scurt”, a declarat, pe fondul disensiunilor, Kaja Kallas, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate. Bloomberg: Disensiunile evidențiază dificultățile UE de susținere a Ucrainei ”Disensiunile evidențiază riscul ca Uniunea Europeană să devină blocată în procedurile de susținere a Ucrainei pentru respingerea invaziei militare ruse, chiar dacă Bruxellesul a dat asigurări că va rămâne alături de Kiev, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, vrea oprirea războiului prin negocieri”, comentează grupul media Bloomberg. Liderii a 26 de state membre UE au stabilit, joi, continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, afirmă surse citate de agenția ANSA. Ungaria se opune acestei abordări. ”Uniunea Europeană menține abordarea privind pacea prin exercitarea puterii, adică Ucraina trebuie să ajungă în cea mai puternică poziție posibilă, având capabilitățile militare necesare pentru a se apăra”, a afirmat un oficial european, sub protecția anonimatului. ”Evaluarea generală este că în acest moment nu au loc negocieri reale de pace”, a subliniat un alt oficial european, părând să critice contactele Statelor Unite cu Rusia. Foto: Profimedia Citește și: Kremlinul condamnă inițiativele europene de ÎNARMARE/ „Planurile Europei contrazic atitudinea Rusiei și a SUA” VIDEO Christine Lagarde avertizează că taxele impuse de Trump vor afecta creșterea economică a ZONEI EURO și ar putea stimula inflația ANALIZĂ Axios.com: Cum sunt AFECTATE politicile economice pe plan global de acțiunile lui Trump /Expert: Activitățile încetinesc Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele