Miza lui Nicușor Dan la Summitul B9: România vrea să țină SUA aproape de flancul estic al NATO
Președintele Nicușor Dan va încerca să transforme Summitul B9 de miercuri, organizat la București cu participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte, a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, și a mai multor lideri din regiune, într-un mesaj politic comun pentru consolidarea relației transatlantice, sprijinirea Ucrainei și întărirea flancului estic, potrivit surselor Mediafax. Reuniunea de la Cotroceni are loc miercuri, 13 mai 2026, și va fi co-prezidată de Nicușor Dan și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. România organizează al 11-lea summit B9 și al patrulea găzduit de București, iar obiectivul principal al președintelui este să plaseze în centrul discuțiilor refacerea și consolidarea relației transatlantice. Surse apropiate pregătirii summitului afirmă că statele B9 sunt printre cele mai pro-americane din Uniunea Europeană și cele mai sensibile la evoluția relației transatlantice, întrucât se află pe flancul estic al NATO, în proximitatea amenințării ruse. Summitul de la București este gândit și ca o reuniune de poziționare politică înaintea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026, unde liderii Alianței urmează să ia decizii privind securitatea colectivă. Zelenski va participa Volodimir Zelenski va participa la partea finală a sesiunii de lucru a summitului B9 și va avea și o întrevedere bilaterală cu Nicușor Dan. Președintele ucrainean va fi însoțit de Olena Zelenska, care va avea un program separat cu Mirabela Grădinaru. Sprijinul pentru Ucraina va fi una dintre temele centrale ale summitului. Republica Moldova va fi adusă explicit în discuție în contextul Ucrainei. Reprezentarea SUA la nivel mic România ar fi dorit o prezență americană la un nivel mai înalt la summit, inclusiv participarea secretarului de stat Marco Rubio, însă acest lucru nu se va întâmpla. La reuniune, Statele Unite vor fi reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, conform listei publice a participanților. Sursele susțin că, realist, acesta este cel mai înalt nivel la care SUA puteau fi prezente, în condițiile în care Washingtonul este implicat în mai multe crize globale. Nu va exista niciun mesaj video din partea lui Marco Rubio la B9. Un alt subiect care va fi evocat este criza din strâmtoarea Ormuz, tratată ca subtemă a discuției mai largi despre consolidarea relației transatlantice. În logica Bucureștiului, vulnerabilitățile globale care afectează SUA și Europa trebuie discutate inclusiv în formate regionale precum B9. Pe agenda bilaterală, Nicușor Dan se va întâlni marți cu Mark Rutte pentru discuții despre Ucraina și consolidarea flancului estic. Tot marți, președintele Poloniei va fi primit la București, urmând ca seara să aibă loc evenimente bilaterale Formatul B9 a fost creat în 2015 de România și Polonia și reunește statele de pe flancul estic al NATO: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia. La summitul de la București participă și reprezentanți ai țărilor nordice, iar tema oficială a reuniunii este „Delivering More for Transatlantic Security”.
Traian Băsescu, avertisment dur: Nu suntem în siguranță. Despre Rutte: România nu trebuie să aibă încredere în acest om”
Pozițiile oficiale transmit liniște. Băsescu spune contrariul. Fostul președinte susține că războiul declanșat în Orientul Mijlociu a creat condiții favorabile pentru Rusia să avanseze în Ucraina și să se apropie de frontierele României. „Oricând lucrurile pot evolua rău”, a avertizat el, îndemnând românii să fie pregătiți pentru scenarii negative. Ucraina, abandonată. Rusia, avantajată Băsescu este de părere că efortul militar al Statelor Unite s-a mutat pe Orientul Mijlociu. Presiunea asupra statelor europene de a-l susține pe Trump și pe Netanyahu crește. Iar Ucraina, spune fostul președinte, este „pur și simplu abandonată”. „Bătălia noastră trebuie să fie să-i ținem pe europeni implicați în sprijinirea Ucrainei”, a declarat Băsescu. Altfel, România riscă să se trezească cu armata lui Putin la frontieră. Fostul președinte a menționat și blocajul creat de Viktor Orbán, care a împiedicat acordarea ajutorului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. „Ucrainenii sunt pe resurse proprii. E greu să faci față Rusiei doar cu resursele proprii”, a spus el. Atacul la adresa lui Rutte O declarație dură l-a vizat pe secretarul general NATO, Mark Rutte. Băsescu l-a cunoscut în Consiliul European și spune că România nu trebuie să aibă încredere în el. El a criticat mesajul lui Rutte, pe care îl consideră orientat exclusiv spre satisfacerea lui Trump, nu spre securitatea flancului estic. „Vine cu sloganul: niciun centimetru de teritoriu NATO nu va fi neapărat. Dar acum îți spune: hai să ne ducem toți în Golf”, a ironizat Băsescu. Pericolul unui al Treilea Război Mondial Fostul președinte a ridicat și o întrebare mai largă. Ce s-ar întâmpla dacă statele NATO ar trimite forțe militare în Golf pentru a-l susține pe Trump și pe Netanyahu? Care ar fi reacția Rusiei și a Chinei? „Nu cumva ne îndreptăm din prostie către al Treilea Război Mondial?”, a întrebat Băsescu . El a cerut o prezență militară americană concretă în Marea Neagră. „Nu l-am auzit pe Rutte să spună că ar trebui să punem un distrugător american în Marea Neagră”, a concluzionat fostul președinte.
NATO își consolidează cooperarea cu Danemarca și Groenlanda pentru securitatea arctică
Declarațiile lui Mark Rutte au fost făcute în urma unei întrevederi cu ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, și cu ministrul de Externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt. Oficialul NATO a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că discuțiile s-au concentrat asupra rolului Arcticii, inclusiv al Groenlandei, în arhitectura de securitate colectivă a Alianței. Just met w/ 🇩🇰 @troelslundp & Greenland 🇬🇱 FM Vivian Motzfeldt. We discussed how important the Arctic – including Greenland – is to our collective security & how 🇩🇰 is stepping up investments in key capabilities. We’ll continue to work together as Allies on these important issues pic.twitter.com/0uCNaf8urq — Mark Rutte (@SecGenNATO) January 19, 2026 Potrivit secretarului general, Danemarca a intensificat investițiile în capacități militare esențiale, contribuind astfel la întărirea flancului nordic al NATO. „Vom continua să colaborăm ca aliați în aceste chestiuni importante”, a precizat Mark Rutte. Investiții militare și descurajare sporită Într-un comunicat oficial, NATO a arătat că și-a consolidat capacitatea de descurajare și apărare în nordul îndepărtat, menținând o prezență constantă pentru protejarea intereselor comune și pentru asigurarea stabilității regionale. Aliații au crescut investițiile în capacități-cheie, Danemarca fiind menționată ca exemplu relevant, scrie CNN. Printre achizițiile daneze se numără drone de realimentare aer-aer, drone cu rază lungă de acțiune, avioane de patrulare maritimă și avioane de vânătoare F-35, elemente considerate esențiale pentru securitatea arctică și supravegherea spațiului nordic. Posibilă misiune de monitorizare În cadrul întrevederii, ministrul danez al Apărării a ridicat posibilitatea lansării unei misiuni NATO de monitorizare în Groenlanda și în regiunea arctică. Potrivit Reuters, Mark Rutte a luat act de propunere, urmând ca Alianța să analizeze un cadru de implementare. Inițiativa este susținută și de Suedia, ministrul Apărării Pal Jonson afirmând că o astfel de misiune ar putea reprezenta „o cale de urmat”, în special pe fondul îngrijorărilor legate de activitățile Chinei și Rusiei în Arctica. Discuțiile au loc într-un context sensibil, după ce președintele american Donald Trump și-a intensificat retorica privind preluarea controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Amenințările privind posibile tarife vamale au fost criticate dur de lideri europeni, inclusiv din Germania și Franța, care au catalogat aceste declarații drept „șantaj”. NATO caută, potrivit oficialilor săi, cea mai constructivă modalitate de a consolida prezența Alianței în nordul îndepărtat, menținând în același timp unitatea transatlantică.
Războiul din Ucraina – ziua 1.353. Un critic vocal al Kremlinului avertizează Europa: Al doilea Război Rece este inevitabil / Rutte la București: NATO a depășit Rusia în producția de muniție
Atac cu drone asupra unor depozite de petrol, trenuri și facilități logistice din Crimeea Forțele de operațiuni speciale ale Ucrainei (SSO) au declarat, vineri, că dronele sale cu rază lungă de acțiune au lovit un depozit de petrol și facilități logistice în peninsula Crimeea ocupată de Rusia. Depozitul de petrol din apropierea satului Hvardiiske, la doar 20 de kilometri nord de Simferopol, a fost lovit, iar un rezervor RVS-400 plin – destinat depozitării petrolului, produselor petroliere și altor lichide – a fost distrus, au afirmat Forțele de Operațiuni Speciale, potrivit The Kyiv Independent. Ucraina obține 300 de milioane de metri cubi de gaz american, pe fondul atacurilor rusești Naftogaz, gigantul petrolier și gazier de stat din Ucraina, a obținut 300 de milioane de metri cubi de gaz american prin intermediul companiei poloneze de energie Orlen, în contextul în care țara se străduiește să prevină o criză a gazelor în această iarnă. Acordul, semnat vineri, prevede ca Orlen să livreze trei încărcături de gaz natural lichefiat (GNL) american în Ucraina în primul trimestru al anului 2026, a anunțat compania poloneză într-un comunicat de presă. Orlen va importa încărcăturile la unul dintre cele două terminale ale sale, unde GNL va fi regazificat și transportat prin conducte în Ucraina, scrie The Kyiv Independent. „Acesta este un alt pas către consolidarea cooperării noastre strategice cu Orlen pentru a furniza GNL american pe piața ucraineană și a asigura un sezon de încălzire stabil. Astăzi, am confirmat termenii cheie și am început deja planificarea livrărilor”, a declarat Serhii Koretskii, CEO al Naftogaz. Kremlinul neagă că Lavrov ar fi pierdut sprijinul lui Putin după anularea summitului cu Trump Speculațiile potrivit cărora ministrul rus de externe Serghei Lavrov ar fi căzut în dizgrația președintelui rus Vladimir Putin nu sunt adevărate, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Vă voi da un răspuns scurt: nu este nimic adevărat în aceste informații”, a declarat Peskov presei ruse în cadrul unei conferințe de presă. „Absolut. Lavrov își desfășoară în continuare activitatea în calitate de ministru de externe, desigur”. Negarea vine pe fondul unor informații potrivit cărora influența lui Lavrov ar fi scăzut după o conversație cu secretarul de stat american Marco Rubio, care ar fi dus la anularea summitului planificat la Budapesta între Putin și președintele american Donald Trump, potrivit The Kyiv Independent. Ministrul de Externe al Ucrainei: Rusia încearcă să recruteze civili internaționali. Îndemnul său pentru guverne Potrivit anunțului dat de ministrul Externelor din Ucraina, Rusia încearcă să recruteze persoane din alte țări pentru Războiul din Ucraina. Andrii Sybiha a precizat că peste 1.400 de cetățeni din țări africane luptă de partea soldaților ruși. Oficialul face apel la guverne să-i avertizeze pe cetățeni cu privire la riscurile la care se supun. Potrivit ministrului, este vorba despre 1.436 de cetățeni de cetățeni din peste 36 de țări de pe continentul african. Sybiha a mai precizat că aceste cifrele reprezintă doar numărul cetățenilor identificați de autorități. Ele ar putea fi chiar mai multe persoane de atât, potrivit mesajului publicat pe X vineri, după-amiază, de Ministrul de Externe al Ucrainei. Atac cu drone asupra unei fabrici petrochimice din Rusia Serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR) a anunțat, vineri, că dronele sale au lovit o uzină petrochimică importantă din Republica Bașkortostan din Rusia, aflată la peste 1.000 de kilometri de granița Ucrainei. Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit Uzina Petrochimică Sterlitamak, care aprovizionează armata rusă și complexul militar-industrial al Rusiei, inclusiv cu ionol, benzină de aviație și polimeri sintetici, potrivit serviciului ucrainean de informații militare. HUR susține că atacul cu drone de joi a provocat un incendiu într-un atelier unde era produs un aditiv numit agidol, folosit pentru combustibilul de aviație, potrivit The Kyiv Independent. Șeful republicii, Radii Khabirov, nu a comentat atacul revendicat asupra uzinei-cheie. De-a lungul războiului, niciuna dintre părți nu a recunoscut prea des pierderile suferite. În cadrul unui eveniment privat la Bruxelles desfășurat în această săptămână, Hodorkovski a spus că „ar trebui să ne așteptăm la un fel de Război Rece care să dureze cel puțin zece ani”, scrie POLITICO. Acesta a subliniat că singurul factor de descurajare împotriva unei eventuale agresiuni rusești împotriva Europei va fi convingerea președintelui Vladimir Putin că Occidentul reprezintă o amenințare militară credibilă. În timpul Războiului Rece, în perioada 1947-1991, Uniunea Sovietică și Occidentul au încercat să se submineze reciproc fără a risca un conflict deschis în Europa și un potențial război nuclear. În actualul context geopolitic, înalți oficiali europeni și ai NATO susțin că Rusia reia politica de uzură, folosind tactici de război hibrid pentru a destabiliza Occidentul și a semăna diviziune. Sancțiunile occidentale nu sunt eficiente Hodorkovski, care în prezent locuiește în Londra, a minimizat eficiența sancțiunilor occidentale în influențarea Rusiei, afirmând că acestea „creează o anumită presiune asupra economiei ruse, dar nimic dramatic”. „Chiar și cea mai puternică dronă, chiar și o rachetă Tomahawk, poate lovi cel mult aproximativ două hectare”, a explicat Hodorkovski pentru sursa citată. În plus, potrivit acestuia, singurul moment în care puterea lui Putin ar fi putut fi realist zdruncinată a fost în primii doi ani după debutul războiului, dacă Rusia ar fi suferit o înfrângere militară decisivă în Ucraina. Totuși, această fereastră, spune Hodorkovski, s-a închis acum. Rutte la București: „NATO a depășit Rusia în producția de muniție” NATO a depășit acum Rusia în producția de muniție, după o perioadă în care Moscova a depășit întreaga producție a alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, la București, pe 6 noiembrie, preluat de Kyiev Independent. „Până de curând, Rusia producea mai multă muniție decât toți aliații NATO la un loc. Dar nu mai este așa”, a declarat Rutte la Forumul NATO-Industrie din Capitala României. El a atribuit această schimbare unei extinderi a capacității de producție în domeniul Apărării în cadrul alianței. Linii de producție noi se deschid în permanență „În cadrul Alianței, deschidem acum zeci de linii de producție noi și le extindem pe cele existente. Producem mai mult decât am făcut în decenii”, a spus el, îndemnând industriile de Apărare
Rutte, mesaj de la București despre retragerea militarilor americani: NATO este determinată să apere ţările alianţei
Secretarul general a spus că „România este un aliat valoros” care contribuie la securitatea colectivă. „Este clar ca România investeşte în NATO şi vreau să fiu clar şi NATO Investeşte în România”, a spus Mark Rutte în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat şi preşedintele României, Nicuşor Dan. Rutte s-a referit la programul Santinela Estică dedicat apărării flancului estic al alianţei. „Noi luăm incidentele foarte în serios (…) NATO este determinat să apere ţările alianţei, să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat”, a adăugat Mark Rutte. Secretarul general al NATO se află miercuri şi joi la Bucureşti unde are o serie de întâlniri cu liderii României. De asemenea, Rutte va participa la Forumul NATO pentru Industria de Apărare. Rutte: Dacă România ar fi atacată, întregul NATO ar veni în ajutor. Nimeni nu va îndrăzni să încerce Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis la Bucureşti, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele Nicuşor Dan, că toate cele 32 de state membre ale Alianţei sunt pregătite să intervină pentru apărarea României în cazul unui atac.
SUA transferă comanda Elveției de rachete Patriot spre Ucraina
Sistemele de apărare Patriot din SUA care ar fi trebuit să ajungă în Elveția, vor fi trimise spre Ucraina, potrivit ministrului elvețian al Apărării, citat de Sky News. Elveția a comandat cinci sisteme de apărare Patriot în 2022, însă oficialii elvețieni au fost informați că departamentul de Apărare al SUA „va reprioritiza livrarea sistemelor de apărare Patriot pentru a sprijini Ucraina”. Livrarea rachetelor Patriot, sisteme de apărare care costă miliarde de dolari, a fost inițial programată să înceapă în 2027. Livrarea sistemelor de apărare către Elveția ar fi durat un an. Luni, Trump a anunțat că SUA va trimite mai multe rachete americane în Ucraina, dacă Uniunea Europeană va acoperi costurile de producție pentru echipamentele de apărare. Potrivit declarațiilor făcute luni de Mark Rutte, secretarul general NATO, Germania, Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Marea Britanie, Olanda și Canada și-au exprimat deja intenția de a contribui financiar pentru a acoperi costurile echipamentelor de apărare. De asmenea, Suedia și Danemarca au precizat că sunt gata să ajute cu livrarea armelor americane în Ucraina, prin intermediul NATO.