Câți oameni mai muncesc în România și cât. Topul județelor cele mai active
Câți oameni mai muncesc în România și cât. Monitorul Social a întocmit o analiză a evoluției populației ocupate din România în perioada 2008–2024. Populația ocupată include totalitatea persoanelor care desfășoară, în mod curent, activități în urma cărora este generat un venit. Aceste activități sunt prestate fie în baza unui contract de muncă, fie în mod independent. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), populația ocupată civilă nu include cadrele militare și personalul asimilat acestora. Câți oameni mai muncesc în România și cât Datele indică faptul că între anii 2008-2024, a scăzut populația ocupată civilă a României cu un milion de cetățeni. Dacă în 2008 erau 8,7 milioane de persoane care făceau parte din această categorie, în 2024 a ajuns la 7,7 milioane. Monitorul Social al Friedrich Ebert Stiftung mai arată că „ponderea populației civile ocupate în întreprinderile proprietate publică a rămas constantă (16,6% în 2008, 16,5% în 2024), în timp ce ponderea populației ocupate în privat a crescut de la 79,9% la 81,8%”. „Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă se calculează ca procentaj al populației ocupate raportat la populația rezidentă cu vârsta între 15 și 64 de ani. Acest raport a înregistrat o ușoară creștere între 2008 (62,5%) și 2024 (63,4%). În cazul femeilor, rata de ocupare este mai scăzută: 57,8% în 2008, 58,3% în 2024″, mai arată analiza. La nivelul județelor se poate observa că cele mai înalte valori se află în: Județul Cluj-Napoca: 78%; Județul Timiș: 77%; Județul Sibiu: 74%; În București, sunt circa 1,3 milioane de persoane ocuapte. Numărul este mai mare față de cel al populației rezidente în vârstă de muncă, arată analiza. Analiza mai arată că nivelurile cele mai mici ale ocupării sunt în județele Giurgiu (40%), Botoșani (41%) și Călărași (41%). Autorul recomandă: Interes crescut pentru locuințele vechi din Iași. Cum se prezintă piața: La nivel național, trendul e invers Un studiu realizat recent a arătat că 8 din 10 români nu concep ziua de 1 Mai fără bere Lista preliminară cu cele 11 companii de stat care ar putea fi listate la bursă, prezentată de AMEPIP București a prins topul celor mai fericite orașe din lume în 2026. Pe ce loc este în clasament România, dată exemplu negativ într-un raport prezentat în Consiliul Europei. Țara noastră, acuzată de tratament inuman aplicat pacienților din spitale Sursă foto: Shutterstock; Monitorul Social al Friedrich Ebert Stiftung
Complexul Energetic Oltenia trimite acasă 154 de salariați ai Minprest Serv. Lider de sindicat:”Sunt consecințele unui management defectuos”
Complexul Energetic Oltenia a notificat, la sfârșitul anului 2025, Minprest Serv că reduce bugetul alocat serviciilor acestei subunități. 154 de salariați își vor pierde, luna aceasta, locurile de muncă. Anul trecut, alți peste 80 de oameni au rămas fără serviciu. Sindicatul Liber Alfa Minprest anunță că reducerile de posturi din societate se datorează închiderii unor cariere miniere și punerii în aplicare a planului de restructurare al CEO. „Se taie de la cei care muncesc, dar se mențin privilegii și funcții inutile în CEO” Liderul de sindicat, Cosmin Bivolaru, susține că aceste decizii sunt consecințele directe ale unui management defectuos. „Sunt consecințele directe ale unui management defectuos și a unor politici publice aplicate fără discernământ social, în care se taie de la cei care muncesc, dar se mențin privilegii și funcții inutile în CEO. Un exemplu clar este menținerea pensionarilor TESA pe posturi bine remunerate în companie. Sindicatul a făcut nenumărate propuneri, adrese și întâlniri atât la CEO cât și la Ministerul Energiei pentru luarea măsurilor de diminuare a numărului de salariați TESA pentru care angajații Minprest pleacă acasă”, a precizat Cosmin Bivolaru. Sursă foto: gorjonline.ro Concret, 102 salariați Minprest vor primi preavizele pentru încetarea contractelor lor de muncă, în timp ce alți 52 au rămas deja fără serviciul avut la Minprest Serv. Sindicatul Liber Alfa Minprest anunță proteste, în perioada imediat următoare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sindicaliștii pregătesc proteste masive împotriva Guvernului Bolojan, după anunțul premierului despre concedieri: „Nu dorește o reformă reală” Economistul Cristian Socol avertisment pe final de an și previziuni sumbre pentru 2026: România implementează cea mai dură austeritate din UE O „moștenire” grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României Un celebru economist face recensământul creșterilor de taxe ale Guvernului Bolojan: „Nu este o avalanșă cu creșteri de taxe. Este o operațiune specială a Guvernului”
Protest în Piața Victoriei al salariaților APIA, AFIR și MIPE față de noile măsuri fiscale: Afecteaza administrarea fondurilor europene
Angajați din instituțiile care gestionează fonduri europene protestează marți, 16 iulie, în Piața Victoriei, față de măsurile fiscale ale Guvernului. Ei susțin că aceste decizii afectează grav administrarea banilor europeni. Zeci de salariați din APIA, AFIR și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene protestează marți, între orele 10:00 și 14:00, în Piața Victoriei din Capitală, față de pachetul de măsuri fiscale anunțat de Guvernul Bolojan. Acțiunea este organizată de sindicatele afiliate Blocului Național Sindical (BNS), iar protestatarii cer retragerea măsurilor care, spun ei, pun în pericol capacitatea României de a gestiona și atrage fonduri europene. „Aceste măsuri afectează grav capacitatea de administrare a fondurilor europene”, au transmis sindicaliștii din APIA, AFIR și MIPE, veniți din toată țara, potrivit News.ro. O delegație formată din cinci reprezentanți sindicali va depune un memoriu oficial la Registratura Guvernului, în care vor fi detaliate principalele revendicări și riscurile pe care le presupune adoptarea noului pachet fiscal în forma actuală. Protestul vine în contextul în care tot mai mulți angajați din sistemul public contestă reformele propuse pentru reducerea deficitului bugetar. În ultimele săptămâni, au avut loc manifestații similare ale angajaților din sectorului bugetar în București și în mai multe județe din țară.