Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea tichetelor de masă, dar salariile rămân pe loc
Tichetele de masă vor fi majorate la 50 de lei, a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole, după ședința Consiliului Național Tripartit. În schimb, decizia privind creșterea salariului minim pe economie a fost amânată pentru a doua jumătate de lunii noiembrie. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de ron”, a anunțat ministrul Florin Manole pe Facebook. La ședință au participat premierul Ilie Bolojan, reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și ai Ministerului Muncii. Salariul minim, însă în discuție Guvernul a amânat decizia privind salariul minim, în urma dezacordului dintre partenerii sociali. Patronatele s-au opus unei creșteri imediate, invocând presiunea suplimentară asupra firmelor, în timp ce sindicatele și PSD au cerut o majorare care să aducă România mai aproape de standardele europene. Profimedia România trebuie să respecte directiva europeană în ceea ce privește salariul minim, care prevede o corelare cu salariul mediu brut. În acest moment, scenariile analizate de Guvern sunt: nivelul minim – 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); intermediar – 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); nivelul maxim – 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Surse foto: Profimedia / Mediafax foto RECOMANDAREA AUTORULUI: Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că „în principiu” nu va crește în 2026 Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Patronatele nu vor să crească salariul minim, deşi e directivă la nivel european Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
BNS avertizează că înghețarea salariului minim ar adânci sărăcia și ar încălca legea europeană
Blocul Național Sindical (BNS) cere Guvernului să respecte obligația legală de majorare a salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, avertizând că refuzul ar încălca legislația europeană și ar accentua sărăcirea populației. „Ne punem întrebarea de unde izvorăște atât de multă ostilitate în discursurile publice ale politicienilor prin care anunță că se împotrivesc protejării nivelului de trai al populației aflată la limita subzistenței – care este îndreptățită legal la majorarea salariului minim”, se arată în comunicatul transmis de BNS. Sindicaliștii reamintesc că salariul minim a fost majorat în ianuarie 2025 cu 9,45%, în timp ce creșterea productivității muncii a fost estimată la 9,9%, iar inflația pentru primele nouă luni din 2025 a atins deja 8,45%. „Actualul Guvern consideră că își dorește înghețarea salariului minim în condițiile unor șocuri inflaționiste. Ceea ce înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi decimată în 2026 în urma politicilor inflaționiste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024”, avertizează organizația. Formula de calcul a salariului minim, construită pe „principii economice sănătoase” Potrivit BNS, formula de calcul a salariului minim, aprobată prin Legea 283/2024 și HG 35/2025, este „una construită pe principii economice sănătoase” și respectă Directiva Europeană 2022/2041 privind salariile minime adecvate. Aplicarea acesteia ar duce la o creștere a salariului minim brut la 4.325 de lei. „Formula a fost una agreată atât de Guvern, cât și de organizațiile patronale și respectă în intregime principiile economice de funcționare a unei economii de piață sănătoase, fiind aliniată prevederilor Directivei Europene ce impune implementarea unui salariu minim adecvat. Mai menționăm și faptul că pentru prima dată rezultatele aplicării formulei, ca și formula în sine, nu se contestă în fapt de nimeni, datele sunt oficiale, publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Prognoză, rezultatul obținul de institutul de cercetare contractat de minister și cel obținut de BNS, sunt identice. Nici patronatele nu contestă rezultatele aplicării formulei de calcul a creșterii salariului minim”, acuză sindicatul. BNS mai arată că, în 2024, doar 46% din valoarea adăugată creată în economie a mers către salariați, față de media europeană de 53%, diferență care „rămâne la dispoziția angajatorilor”. „Cu toate acestea, fără nici o justificare economică reală și în disprețul legii, se dorește POLITIC înghețarea salariului minim și AMPUTAREA puternică a puterii de cumpărare a veniturilor din salarii și din pensii. Actualul Guvern este profund preocupat de anumite grupuri de interese din mediul de afaceri și efectul generat asupra acestuia de creșterea cotei de TVA din acest an, desi potrivit datelor INS, companiile au transferat integral creșterea cotei TVA în prețurile finale pentru a fi suportată de consumatorii finali! Creșterea prețurilor generate de majorarea cotei TVA împreună cu liberalizarea prețurilor la energie au erodat puternic puterea de cumpărare a veniturilor populației”. Acuzațiile BNS la adresa Guvernului BNS acuză Guvernul că a adoptat politici inflaționiste deliberate, care au împins economia „din stagnare spre recesiune”, prin creșteri de taxe și măsuri fiscale contracționiste aplicate din vara anului 2025. „Mixul de politici economice nu a fost țintit spre atingerea țintei de inflație, obiectiv fundamental”, afirmă sindicaliștii, subliniind că efectul direct este „degradarea semnificativă a nivelului de trai”. Organizația arată că, pentru prima oară după 1989, mecanismul de stabilire a salariului minim este „clar, transparent și predictibil”, iar intervenția politică ar reprezenta un pas înapoi. „Politicienii nu se mai pot juca după bunul plac cu valoarea acestuia. Tot ceea ce au făcut în trecut, când inventau de la an la an formule de calcul noi și valori de salariu minim după bunul plac, a transformat salariații plătiți cu salariul minim într-o masă uriașă de manevră politică și electorală”, transmite BNS. Sindicaliștii susțin că, în 2025, clasa politică „a pierdut pentru prima dată controlul asupra unui instrument de care profita electoral” și că acum încearcă să-l recâștige, „în dispreț față de lege”. „BNS atrage atenția că pe lângă măsurile ,,de reformă” luate până acum – în fapt austeritate în exces (populație sărăcită pentru a îi răsplăti pe cei cu privilegii speciale) dar și prin măsurile anunțate – care privesc concedieri și restructurări nefundamentate, adăugarea deciziei de înghețare a salariului minim ar trebui să dea de gândit liderilor partidelor proeuropene. Această decizie nu numai că va adânci în sărăcie aproape 1,7 milioane de salariați din sectorul privat, dar, cu siguranță, va asigura un viitor tulbure României. Cu astfel de măsuri, nu poți decât să te pregătești pentru o lungă și grea opoziție”, conchide BNS.
Saga salariului minim continuă. Guvernarea nu poate lua o decizie
România trăiește o adevărată saga a salariului minim. În timp ce premierul Ilie Bolojan nu e convins dacă să majoreze sau nu veniturile în 2026, reprezentanții patronatelor spun clar că majorarea nu este binevenită. Deși directiva europeană spune că salariul minim trebuie să le permită lucrătorilor un trai decent, antreprenorii vor înghețarea salariilor la valoarea din prezent. Sindicatele au propus ca salariul minim să crească până la 4.350 lei. Trei sferturi din întreprinderile mici și mijlocii din România nu vor să crească salariile angajaților. IMM România propune ca salariul minim pe economie să fie înghețat în 2026, altfel vor fi concedieri în lanț. Patronatele, copleșite deja de taxele mari, avertizează că vor da afară oamenii dacă salariul minim va crește. Două sindicate au propus ca salariul minim să fie majorat până la până la 4.350 lei, iar alte două au venit cu propuneri de 4.400 lei și 4.445 lei. Sindicaliștii spun că acest nivel nu este suficient pentru a acoperi creșterea prețurilor și pierderea puterii de cumpărare din ultimii ani. Patronatele cer Guvernului să mențină salariul minim brut la nivelul actual de 4.050 de lei și pentru anul următor. În caz contrar, angajatorii avertizează că majorarea salariului minim poate duce la disponibilizări de personal, creșterea muncii nefiscalizate și chiar la reducerea investițiilor. Florin Jianu, președintele IMM România a vorbit despre poziția României cu privire la majorarea salariului minim brut în 2026. „Avem o analiză asupra faptului că, în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut în mod constat şi peste rata inflaţiei. Salariul minim a crescut în mod constant.” Salariul minim ar putea crește de la 1 ianuarie 2027 Tot Florin Jianu spune că IMM își menține poziția cu privire la majorarea salariului minim brut în 2026. Aproximativ 70% dintre întreprinzători susțin că salariul minim brut ar trebui să fie înghețat în 2026, iar 30% spun că există o posibilitate ca salariul minim brut să crească. IMM-urile mai adaugă și că ar putea să crească salariul minim pe economie abia de la începutul lui 2027, atunci când vor depăși criza economică din acest moment. „Participanţii la sondaj au afirmat că vor avea posibilitatea creşterii salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2027, după depăşirea a ceea ce IMM-urile numesc o criză economică în acest moment.” Antreprenorii au dificultăți și au oprit investițiile pentru că nu mai au încredere în mediul investițional din România. Jianu spune că dificultățile cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii „sunt cele pe care le vedem în economie”. „De asemenea, celelalte activităţi ale economiei, comerţul, producţia industrială au înregistrat scăderi. Dificultăţile menţionate de antreprenori sunt legate de creşterea preţului produselor oferite. O eventuală creştere a salariului minim se va duce în preţuri care şi aşa nu mai sunt competitive în acest moment.” Președintele IMM a mai adăugat că, în urma unui sondaj realizat la nivel de IMM-uri, 85% dintre antreprenori consideră că principala soluție pentru a mări salariul minim este scăderea cu 5 puncte procentuale a impozitării pe salarii. Cei mai mulți antreprenori spun că vor fi afectați de creșterea salariului minim pe economie, iar 24% spun că vor recurge la disponibilizări, dacă salariul minim nu este înghețat. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
Cristian Socol, profesor universitar, absolvenit al Facultății de Economie din Academia de Studii Economice, a prezentat argumente pentru care salariul minim în România trebuie crescut în 2026, recizând că blocarea acestuia înseamnă intrarea în sărăcie a 838.429 lucrători români. Socol afirmă, conform Mediafax, că nicio țară din UE nu îngheață salariul minim în 2026. „În cazul blocării creșterii salariului minim în România anului 2026, pare că se acceptă ca românii să intre din nou în cercul vicios al salariilor mici. Datele / informațiile disponibile arată că în toate țările UE salariul minim va crește în anul 2026, deci România ar fi o excepție. Pare că nu se mai dorește nici respectarea unor jaloane deja atinse și finalizate din PNRR (vezi formula adoptată privind asigurarea unui salariu minim adecvat), existând riscul activării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. Pare că ideologia învinge rațiunea argumentelor în ceea ce privește politicile publice adoptate. Pare că se dorește implementarea unei măsuri de politici publice fără o analiză de impact, bazată pe cifre corecte. Pare că se continuă ideea ca povara austerității să fie pusă exclusiv pe umerii celor cu venituri mici, fără a menține un echilibru social, care să minimizeze riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români”,consideră profesorul Cristian Socol. De asemena, profesorul universitar mai prezintă și alte argumente bazate pe date statistice Eurostat: România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro din UE și o pondere dublă a salariaților cu venituri mici in total salariați, față de media UE; costul orar al forței de muncă (brut) în România a fost în anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27; România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27; la productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27, avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27; productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda); productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35% în perioada 2015 – Q2 2025, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27; creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costul vieții pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung România la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024); sunt mituri faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor sau la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectoarele Hoteluri și Restaurante (HoReCa) și Construcții. Nu în ultimul rând, Socol subliniază faptul că mărirea salariului minim din România la 4590 lei începând cu 1 ianuarie 2026 se înscrie într-un trend european, în condițiile în care, în ultimii ani, majoritatea țărilor UE cu salariu minim legal au implementat creșteri substanțiale, determinate atât de inflația ridicată, cât și de dinamica productivității muncii și necesitatea conformării cu Directiva europeană privind salariile minime adecvate. „Multe state au atins / vor atinge în maximum doi ani / au depășit ținta ca salariul minim să atingă circa 50% din salariul mediu sau 60% din cel median, conform recomandărilor UE”, mai arată el. Evoluția salariului minim în principalele țări UE în ultimii 10 ani (2016-2025), precum și planurile acestor țări europene pentru anul 2026. Germania A efectuat o creștere istorică în octombrie 2022, ridicând salariul minim de la 9,6 euro la 12 euro pe oră (+25%, de la 1602 euro în dec 2021 la 1997 euro în dec 2023), măsură justificată explicit prin viitoarea directivă UE. În ultimii 10 ani, creșterea salariului minim a fost de 50%. Pentru anul 2026, Comisia germană pentru stabilirea salariului minim a propus o majorare la 13,9 euro pe oră de la 1 ianuarie 2026, urmată de 14,6 euro în 2027, pentru a atinge astfel 60% din salariul median pe economie. Aceasta implică o creștere de 8,4% față de nivelul actual, peste 5 milioane de angajați germani (mai ales din servicii și comerț) vor beneficia, recâștigând puterea de cumpărare după erodarea inflaționistă din 2022. Salariul minim brut va crește astfel de la 2161 euro în anul curent la 2343 euro în anul 2026. Franța Are un mecanism automat de indexare a salariului minim în funcție de inflație și creșterea salariului mediu. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 23%. Pentru 2026 se prevede continuarea indexării: estimările indică 1.900 euro în 2026, salariul minim crescut în funcție de rata inflației. Franța menține astfel salariul minim la 60% din salariul median – unul dintre cele mai ridicate rapoarte din UE. Acest proces nu a împiedicat șomajul să scadă spre 7%. Confruntată cu o criză bugetară persistentă, incertitudine politică și tensiuni sociale, Franța va crește salariul minim și anul viitor, estimările aratând că acesta va ajunge de la 1802 euro în 2025 la 1900 euro în 2026 (plus 5,4%). Spania Guvernul spaniol a urmărit explicit creșterea salariului minim către 60% din salariul mediu. După o majorare record de 22,2% în 2019, în ultimii 4 ani Spania a crescut salariul minim brut cu 25%, de la la 1.108 euro brut lunar în anul 2021 la 1381 euro în 2025, ceea ce reprezintă 50% din salariul mediu și 60% din median, respectând astfel principiul european. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 81%. Prognoza pe 2026 depinde de guvern, dar în condițiile stabilității coaliției de stânga, probabilitatea ridicată este ca salariul minim brut să ajungă la 1430-1450 euro în 2026. În trimestrul doi al anului current, rata șomajului a fost de 10,3%. Polonia A implementat creșteri accelerate în ultimii 3 ani, cu majorări bianuale. De fapt, evoluția salariului minim în Polonia indică două perioade specifice: una de creștere graduală (2016-2022,
Cât va fi noul salariu minim? Guvernul promite calcule obiective, nu decizii politice
Decizia va fi luată în Consiliul Naţional Tripartit, probabil până la sfârşitul acestei săptămâni, pe baza unei formule matematice prevăzute de lege, nu prin creşteri subiective. Florin Manole a explicat la DCNews că România dispune acum de un mecanism de calcul diferit faţă de creşterile „relativ subiective” practicate în anii anteriori, bazat pe o directivă europeană privind salariul minim. „Avem o legislaţie în vigoare, care decurge dintr-o directivă europeană, directiva salariului minim european. E o formulă matematică care ţine cont de cifrele pe care Institutul Naţional de Statistică le-a livrat deja ministerului pe subiectul salariului mediu brut în economie, productivitate, inflaţie”, a declarat ministrul. Indicatorii macroeconomici au fost deja transmişi de INS către Ministerul Muncii şi vor fi prezentaţi oficial luni, la ora 13:00, în Comisia de Dialog Social. Ulterior, până la sfârşitul săptămânii, se va convoca Consiliul Naţional Tripartit, unde se vor reuni sindicate, patronate şi guvernul pentru a lua decizia finală. Actualul salariu minim pe economie este de 4.050 de lei, majorat la 1 ianuarie 2025. În prezent, aproximativ 1,1 milioane de români lucrează pe salariu minim. Ministrul a menţionat că există presiuni din mediul privat pentru majorări semnificative. Dragoş Damian, directorul Terapia Cluj, a solicitat public creşterea salariului minim la 5.000 de lei. Cu toate acestea, Manole a subliniat că nu va face propuneri subiective: „Nu voi înainta această propunere în mod subiectiv. Să fie 5.000 sau să fie 4.900 sau 5.100”. Referitor la impactul bugetar al majorării salariului minim, ministrul a precizat că cheltuielile statului vor creşte nesemnificativ. Aproximativ 100.000 de salariaţi din sistemul public sau beneficiari de ajutoare sociale sunt corelaţi cu salariul minim, în special asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi. „Cheltuielile statului vor creşte nesemnificativ atunci când vorbim de creşterea salariului minim. Cresc încasările la stat şi cresc veniturile pentru poporul”, a explicat Manole. Întrebat despre posibilitatea scăderii impozitării pentru a compensa creşterea salariului minim, Florin Manole s-a declarat de acord.
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului/ SURSE: Discutiile sunt departe de a fi încheiate
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în exclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în eclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
România nu mai este pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, în privința salariului minim. Ce indică datele Eurostat
România reușește să se distanțeze de ultimele locuri în Uniunea Europeană, în privința salariului minim. Potrivit Eurostat, anul acesta am depășit trei state membre, unde venitul minim brut este sub 800 de euro. În ciuda salturilor din ultimii ani, România rămâne totuși mult în urma statelor din Vest. Francezii și nemții sunt plătiți mai mult decât dublu față de români. Deși în ultimul deceniu am avut cea mai mare creștere a salariului minim pe economie din Uniunea Europeană, tot suntem printre țările codașe, întrecem doar Bulgaria, Ungaria și Letonia, care au salarii minime brute de sub 800 de euro, iar noi am ajuns la 814 euro. Atenție, vorbim de salariul brut, nu de cel net, pentru că doar așa putem compara veniturile. Fiecare țară are alt sistem de taxare. Vedem și ce țări ne întrec: suntem foarte aproape de Slovacia, cu 816 euro, apoi de Cehia. În total, zece state salarii minime sub 1000 de euro. Alte 6 au lefuri minime între 1000 și 1500 de euro, și vedem și aici câteva exemple: Portugalia, Polonia și Spania. Apoi avem plutonul țărilor cu peste 1500 de euro, Franța, Germania, Olanda, însă Luxemburg este în frunte, cu 2638 de euro. În ultimul deceniu, salariul minim brut a crescut de peste 4 ori. În 2015, era 1050 de lei, a crescut apoi în unii ani chiar de două ori. Cel mai mare avânt valoric l-a avut în ultimii ani, până a ajuns la cei 4050 de lei brut din prezent, care înseamnă 2574 lei net. Prin comparație, în Bulgaria, în ultimii zece ani, salariul minim a crescut de peste 2 ori și jumătate. Și anul acesta a fost o majorare de 15 la sută, dar țara vecină a rămas tot codașă. Iar în Ungaria, autoritățile au anunțat că salariul minim va crește cu 40 la sută până în 2027, după ce economia a intrat în recesiune. Costurile vieții variază mult de la o țară la alta, mai ales cele cu locuința. În funcție de standardul puterii de cumpărare, România nu mai este codașă, ci apare în categoria de mijloc între țările membre. Țările vestice sunt însă fruntașe. Deduceri sub formă de reduceri de taxe s-ar putea aplica din 2026 celor cu venituri mici și celor care au mai mulți copii, potrivit Știrile Pro TV. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele