Buget 2026 sub tensiune: PSD acuză Guvernul că ignoră creșterea salariului minim și taie venituri
Liderii social-democrați se reunesc luni, de la ora 12:00, în ședința Biroului Permanent Național. Surse din PSD spun pentru MEDIAFAX că până acum nu a fost trimis bugetul detaliat către părțile interesate. Conform informațiilor obținute, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a construit proiectul de buget fără să ia în calcul creșterea salariului minim programată pentru iulie 2026. În schimb, bugetul a inclus deja tăieri de la venituri, cum ar fi reducerea alocărilor din înjumătățirea IMCA, arată sursele. Astfel, anumite măsuri au fost adoptate rapid, în timp ce hotărârea de Guvern privind salariul minim rămâne blocată, ceea ce indică faptul că bugetul nu reflectă această majorare. Miercuri au fost mai multe atacuri dure între membrii Coaliției de guvernare. Ultimul care a lansat un atac a fost președintele PSD, Sorin Grindeanu. El l-a atacat pe premierul Ilie Bolojan. „Domnul Bolojan a tăiat la jumătate impozitul pentru multinaționale. Domnul Bolojan și-a revocat singur măsura care oprea externalizarea profiturilor pentru multinaționale. Domnul Bolojan a luat astfel miliarde de lei din buget și i-a lăsat la bogați. Iar acum ne cere să fim „responsabili” când discutăm dacă un copil cu dizabilități trebuie să primească de la 80 de lei la 199 de lei din partea statului”, a transmis Sorin Grindeanu. De asemenea, el a contrazis informația conform căreia participanții la ședința de miercuri a Coaliției s-au înțeles asupra bugetului. „I-am spus de patru ori astăzi la Coaliție că nu suntem de acord cu această abordare. O spun încă o dată, ca să fie clar”, a încheiat Grindeanu. Anterior, premierul Ilie Bolojan a răspuns PSD care l-a acuzat că blochează adoptarea bugetului de stat. Comunicatul PSD este în contradicție cu ce s-a întâmplat azi și cu realitatea, a spus Bolojan. Bugetul este finalizat, la ședința de coaliție ne-am închis în regulă, a adăugat premierul în cadrul unui interviu acordat postului B1 TV. „Bugetul este finalizat, dar cu provocări foarte importante (…) La ședința de coaliție, ne-am închis în regulă. Întâlnirea a fost în bună regulă (…) Comunicatul este în contradicție cu ce s-a întâmplat azi și cu realitatea (…) este de neînțeles de ce atunci când discutăm treburi serioase în ședințe lucrurile sunt normale apoi în comunicate, lucrurile sunt total diferite Asta nu ajută (…) nu înțeleg de ce trebuie să avem scandaluri”, a mai spus Ilie Bolojan. Șeful Guvernului i-a criticat pe cei care fac propuneri privitoare la buget fără acoperire financiară. „Nu rămân decât spații limitate (în buget n.r.) orice propui suplimentar… dacă ești un om responsabil, trebuie să spui sursa de finanțare (…) în toate discuțiile din această perioadă nu am auzit astfel de propuneri”, a explicat Ilie Bolojan. PSD l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan că blochează adoptarea bugetului de stat. A inclus în proiectul său de buget o serie de prevederi care contravin total solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor, a susținut PSD. Social democrații se vor reuni pentru a stabili dacă votează bugetul.
Țara din Europa care crește salariul minim. Și românii care muncesc aici vor primi mai mulți bani
Într-o țară din Europa va crește salariul minim, în 2026. În acest sens, angajații din mai multe ramuri, inclusiv unii dintre românii care muncesc aici, vor primi mai mulți bani. Iată mai jos, în articol, detaliile. La începutul anului, în Germania, salariul minim la nivel național a fost majorat de la 12,82 euro la 13,90 euro. Însă, nu toți angajații beneficiază de această creștere, deoarece a fost aplicată doar în anumite ramuri. O altă majorare este preconizată pentru primăvara acestui an, din aprilie 2026. Creșteri ale salariilor minime vor fi aplicate, de pildă, în ramura construcțiilor. La începutul anului 2026, pentru muncitorii necalificați, în domeniul acoperișurilor, salariul minim a crescut la 14,96 de euro pe oră. Altfel, în cazul lucrătorilor calificați, salariul minim va rămâne stabil conform contractului colectiv valabil până în 2028, potrivit Ziarulromanesc.de. Germania, țara din Europa care crește salariul minim În ce sectoare vor fi majorări ale salariului minim Ajustări salariale au fost aplicate și în sectorul montării schelelor, cu 7,5%. Salariul minim a ajuns la 14,35 euro pe oră. În domeniul construcțiilor, în primul trimestru al acestui an nu vor avea loc majorări, ci abia de la 1 aprilie 2026. Va fi o creștere cu 3,9%. Începând cu data de 1 martie 2026, în industria materialelor de construcții, sectorul „Steine und Erden” din Bavaria, vor avea loc majorări cu 3,3%. Ultima majorare a avut loc în iunie 2025, de 2,45%. Până la finalul lui aprilie 2026, salariul minin va rămâne neschimbat în industria betonului și a prefabricatelor din Mecklenburg-Pomerania Inferioară și regiunea Centru-Est. Prima de vacanță a fost crescută cu 150 de euro, de la 1 ianuarie 2026. Schimbări abia se vor produse de la 1 martie 2026 în industria cărămizilor din nordul Germaniei, fiind vorba despre o creștere cu 1,8%. Nu se cunoaște, însă, dacă majorarea va avea loc. Altfel, a rămas în vigoare plata unică de 90 de euro, care va fi achitată în iunie, în Renania de Nord-Westfalia și sudul Saxoniei Inferioare. Autorul recomandă: Categoriile de români care ar putea lua 1.000-1.250 de lei în plus la salariu. Ce arată un nou proiect de ordonanță de urgență 525 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România. Cine se încadrează Domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii, în România, în 2026. Ce arată analiza unei platforme de recrutare Ce salariu are un shaormar în 2026. Câți bani primește, în funcție de orașul din România în care este shaormeria la care e angajat Tabel pensii | Câți bani vei primi la pensie, în funcție de meseria ta, dacă ai muncit 27 de ani cu carte de munca Ce salariu are un cioban la oi în Italia. Cât ar câștiga în România Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock
Cât i-ar lua unui român cu salariu minim să strângă bani pentru un apartament. Condiția ar fi să nu cheltuiască niciun leu, în tot acest timp
Achiziția unei locuințe a devenit un lux în România, pentru o persoană cu venit mediu devenind un obiectiv aproape inaccesibil, iar pentru cei cu salariu minim un lucru imposibil. Anul trecut, un apartament mediu cu două camere în București a ajuns să coste în jur de 100.000-110.000 de euro. Salariul mediu net la nivel național este în jur de 5.500 lei în 2025 (aprox. 1.080–1.100 euro), ceea ce înseamnă un venit net anual de circa 13.000 euro și, deci, pentru un apartament de 110.000 euro ar trebui să plătească toate salariile timp de 8 ani sau să economisească peste 15 ani (sub 50% din venit). Dar,dacă ne raportăm la salariul minim, în jur de 2.500 de lei net, apartamentul de 110 mii de euro înseamnă peste 18 ani de venituri nete cumulate, într-un scenariu teoretic în care nu s-ar cheltui nimic pe traiul de zi cu zi și 40 de ani de economisire realistă, notează Antena 3. Dacă ne uităm la un împrumut bancar pentru un astfel de apartament, cu un avans de 15%, rata ar ajunge undeva la 4.000-4.500 lei pe lună, adică aproape întregul salariu mediu net pe economie. FOTO – Caracter ilustrativ Asta înseamnă că, pentru un astfel de credit, este nevoie de un cuplu cu două salarii medii sau o persoană cu venituri semnificativ mai mari. „Din păcate, prețul unui apartament mediu de două camere în București a ajuns la un nivel care depășește, aș spune eu, puterea de cumpărare a unui cumpărător cu venituri medii. Pentru că ar fi nevoie să nu cheltuiască nimic sau să aibă un co-plătitor. Un singur cumpărător nu se mai încadrează în condițiile actuale de creditare și la prețurile actuale pentru achiziția unui apartament de două camere, cu venituri medii, cu venituri mici, nici atât”, a explicat pentru sursa citată Oana Ivan, expert în piaţa imobiliară. Antena 3: Cam la ce preț ajunge în acest moment, în București, de exemplu, în zona centrală, un apartament de două camere? Oana Ivan, expert piaţa imobiliară: Un apartament nou în centru poate să depășească chiar 180.000-200.000 euro. Dacă vorbim de un apartament într-un bloc vechi, atunci acolo putem găsi la 120-140.000 euro. Vorbim de zonele centrale, semicentrale. Pentru categoria de cumpărători cu venituri mici și medii, clar, aceasta nu este o opțiune. Și atunci singura variantă ar fi fie amânarea proiectului de achiziție, fie redimensionare, adică trecerea spre o garsonieră, ceea ce de multe ori nu e viabil, fie, dacă nu, mutarea în afara orașului, adică în așa-numitele cartiere dormitor, zona extremă vest, dincolo de Militari, Popești-Leordeni, genul acesta de zone. Antena 3: Urmează un an cu impozite mult mai mari, cu salarii înghețate, cu taxe mai mari, cu scumpiri. La ce ne așteptăm pe piața imobiliară, vor scădea prețurile apartamentelor? Oana Ivan, expert piaţa imobiliară: În opinia mea, nu cred că vor scădea prețurile apartamentelor. Este deja un decalaj structural, o diferență foarte mare, îmtre potențialul de cumpărare și prețuri. Cred că vor scădea volumele de vânzări și cred că Bucureștiul se va alinia încet-încet cu celelalte capitale internaționale, acolo unde achiziția unui apartament a devenit un lux, să spunem. Ca atare vor migra către zona de chirii. Cine va dori neapărat să fie proprietar, cum e și firesc până la urmă, toți ne dorim să fim proprietari, va trebui să-și regândească opțiunile, fie ca dimensiuni, fie ca localizare. Autorul mai recomandă: Orașul celebru din România în care o casă se vinde cu doar 3.500€, acum, la început de 2026 Cu cât se scumpesc chiriile din România, în 2026. Orașul în care clienții ar putea plăti și cu 100 de euro mai mult Unde mai poți găsi apartamente sub o sută de mii de euro în București. Ce face diferența între cartierele Capitalei Cum arată și în ce sector se află cea mai ieftină garsonieră din București. Potențialii cumpărători au fost deja atrași de prețul incredibil Cartierele din România în care se află cele mai scumpe locuințe, la începutul lui 2026. Zonele în care plătești aproape 5.000 de euro/m² util Cine plătește reparația acoperișului la bloc? Ce spune Legea nr. 196/2018 privind funcționarea asociațiilor de proprietari din România
Scandalul salariului minim. Guvernul Bolojan nu vrea să-l crească, deși este cel mai mare beneficiar. Sindicatele cer o majorare de 300 de lei, patronatele se opun. Cine câștigă și cine pierde din creșterea salariului minim
România trăiește o adevărată saga a salariului minim. Deși directiva europeană spune clar că salariul minim trebuie majorat de la 1 ianuarie 2026 ca să le permită angajaților un trai decent, antreprenorii vor înghețarea salariilor la valoare din prezent, iar sindicatele se opun și cer o creștere cu 300 de lei. Bolojan vrea să facă excepție de la această directivă, iar Guvernul pregătește două Ordonanțe de Urgență prin care să înghețe salariile pe anul 2026. Șeful executivului nu vrea să crească salariul minim, cel care ar putea să aducă un plus semnificativ și la bugetul de stat. Și un plus de consum. Pe de altă parte, sindicatele cer o majorare de 300 de lei brut a salariului minim. În aceeași vreme, patronatele se opun și spun că este deja o presiune mare pe mediul de afaceri. Majorarea salariului minim aduce la buget, conform calculelor Gândul, peste 3 mld. lei. Mai mult, guvernul încasează și TVA mai mult, pentru că majorarea salariului s-ar duce în consum. În celălalt colț al ringului, patronatele au un punct de vedere: deja este o presiune mare pe mediul de afaceri, iar peste toate, majorarea a 2 milioane de salarii dintr-un foc ar aprinde și mai mult o inflație deja inflamată. De asemenea, mai spun patronatele, povara suplimentară pe mediul de business ar însemna, în termeni practici, o încetinire a investițiilor pentru că, în mod cert, majorarea salariilor înseamnă creșterea costurilor. Spiritele sunt încinse în coaliție, de data aceasta din cauza creșterii salariului minim pe economie. PSD cere creșterea salariului minim, în schimb, PNL, USR și UDMR se opun acestei măsuri. De asmenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim la 4.500 lei, dar patronatele solicită înghețarea la valoarea actuală. De la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut a crescut cu 9,4%, iar salariul net, pe care îl primesc „în mână” aproximativ 2 milioane de angajați români s-a majorat cu aproape 9%, inclusiv în firmele private. Cât ar încasa Guvernul la bugetul de stat dacă ar majora salariul minim Din calculele Gândul, o creștere cu 300 de lei a salariului minim pe economie ar înseamnă un venit de 48 de lei în visteria guvernului din impozitele și taxele aferente (25% contribuțiile sociale la pensie, 10% la CAS, CASS, 10% impozitul pe venit și 3% pentru alte viramente la buget). Astfel, dacă salariul minim ar crește conform cerințelor sindicatelor, Guvernul lui Bolojan ar încasa aproximativ 3,3 miliarde de lei la bugetul de stat. Totuși, România rămâne blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale, motiv pentru care apelează la soluții temporare în loc să facă o reformă salarială clară. Premierul spune că „nu are spații” pentru creșterea salariului minim Pe 23 octombrie, premierul Bolojan anunța „un acord de principiu” în coaliție pentru ca salariul minim actual să fie menținut și pe parcursul anului 2026. De asemenea, președintele IMM România, Florin Jianu, spune că în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut în mod constant și peste rata inflației. „Așa cum v-am spus, din punctul meu de vedere, și pentru salariul minim nu avem spații foarte mari de creștere, datorită realităților economice și bugetare pe care le avem”, a spus premierul Ilie Bolojan. Surse guvernamentale: „Salariul minim va fi înghețat anul viitor.” Ce pregătește Guvernul Bolojan pentru 2026 „Să ai oamenii care muncesc și trăiesc în risc de sărăcie mi se pare inacceptabil” De cealaltă parte a baricadei, ministrul Muncii, Florin Manole, a spus că legea trebuie respectată și salariul minim trebuie să crească. „Este puțin. Iar numărul este foarte mare. Faptul de a avea oameni care muncesc și trăiesc în risc de sărăcie mi se pare inacceptabil. (…) Este o linie roșie (dacă nu va fi de acord coaliția cu creșterea salariului minim – n.r.) raportată la puterea de cumpărare a celor care muncesc. Și eu sper să nu încalce linia”, a transmis Florin Manole. Bolojan amână decizia pe care Germania a luat-o deja În tot acest timp, Guvernul lui Friedrich Merz a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. Conform estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan discută cu patronatele și sindicatele salariul minim pe 2026. Premierul vrea înghețarea lui:„Pentru salariul minim nu avem spații de creștere” Salariul minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, discutat la reuniunea Consiliului Tripartit
Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea tichetelor de masă, dar salariile rămân pe loc
Tichetele de masă vor fi majorate la 50 de lei, a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole, după ședința Consiliului Național Tripartit. În schimb, decizia privind creșterea salariului minim pe economie a fost amânată pentru a doua jumătate de lunii noiembrie. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de ron”, a anunțat ministrul Florin Manole pe Facebook. La ședință au participat premierul Ilie Bolojan, reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și ai Ministerului Muncii. Salariul minim, însă în discuție Guvernul a amânat decizia privind salariul minim, în urma dezacordului dintre partenerii sociali. Patronatele s-au opus unei creșteri imediate, invocând presiunea suplimentară asupra firmelor, în timp ce sindicatele și PSD au cerut o majorare care să aducă România mai aproape de standardele europene. Profimedia România trebuie să respecte directiva europeană în ceea ce privește salariul minim, care prevede o corelare cu salariul mediu brut. În acest moment, scenariile analizate de Guvern sunt: nivelul minim – 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); intermediar – 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); nivelul maxim – 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Surse foto: Profimedia / Mediafax foto RECOMANDAREA AUTORULUI: Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că „în principiu” nu va crește în 2026 Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Patronatele nu vor să crească salariul minim, deşi e directivă la nivel european Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
BNS avertizează că înghețarea salariului minim ar adânci sărăcia și ar încălca legea europeană
Blocul Național Sindical (BNS) cere Guvernului să respecte obligația legală de majorare a salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, avertizând că refuzul ar încălca legislația europeană și ar accentua sărăcirea populației. „Ne punem întrebarea de unde izvorăște atât de multă ostilitate în discursurile publice ale politicienilor prin care anunță că se împotrivesc protejării nivelului de trai al populației aflată la limita subzistenței – care este îndreptățită legal la majorarea salariului minim”, se arată în comunicatul transmis de BNS. Sindicaliștii reamintesc că salariul minim a fost majorat în ianuarie 2025 cu 9,45%, în timp ce creșterea productivității muncii a fost estimată la 9,9%, iar inflația pentru primele nouă luni din 2025 a atins deja 8,45%. „Actualul Guvern consideră că își dorește înghețarea salariului minim în condițiile unor șocuri inflaționiste. Ceea ce înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi decimată în 2026 în urma politicilor inflaționiste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024”, avertizează organizația. Formula de calcul a salariului minim, construită pe „principii economice sănătoase” Potrivit BNS, formula de calcul a salariului minim, aprobată prin Legea 283/2024 și HG 35/2025, este „una construită pe principii economice sănătoase” și respectă Directiva Europeană 2022/2041 privind salariile minime adecvate. Aplicarea acesteia ar duce la o creștere a salariului minim brut la 4.325 de lei. „Formula a fost una agreată atât de Guvern, cât și de organizațiile patronale și respectă în intregime principiile economice de funcționare a unei economii de piață sănătoase, fiind aliniată prevederilor Directivei Europene ce impune implementarea unui salariu minim adecvat. Mai menționăm și faptul că pentru prima dată rezultatele aplicării formulei, ca și formula în sine, nu se contestă în fapt de nimeni, datele sunt oficiale, publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Prognoză, rezultatul obținul de institutul de cercetare contractat de minister și cel obținut de BNS, sunt identice. Nici patronatele nu contestă rezultatele aplicării formulei de calcul a creșterii salariului minim”, acuză sindicatul. BNS mai arată că, în 2024, doar 46% din valoarea adăugată creată în economie a mers către salariați, față de media europeană de 53%, diferență care „rămâne la dispoziția angajatorilor”. „Cu toate acestea, fără nici o justificare economică reală și în disprețul legii, se dorește POLITIC înghețarea salariului minim și AMPUTAREA puternică a puterii de cumpărare a veniturilor din salarii și din pensii. Actualul Guvern este profund preocupat de anumite grupuri de interese din mediul de afaceri și efectul generat asupra acestuia de creșterea cotei de TVA din acest an, desi potrivit datelor INS, companiile au transferat integral creșterea cotei TVA în prețurile finale pentru a fi suportată de consumatorii finali! Creșterea prețurilor generate de majorarea cotei TVA împreună cu liberalizarea prețurilor la energie au erodat puternic puterea de cumpărare a veniturilor populației”. Acuzațiile BNS la adresa Guvernului BNS acuză Guvernul că a adoptat politici inflaționiste deliberate, care au împins economia „din stagnare spre recesiune”, prin creșteri de taxe și măsuri fiscale contracționiste aplicate din vara anului 2025. „Mixul de politici economice nu a fost țintit spre atingerea țintei de inflație, obiectiv fundamental”, afirmă sindicaliștii, subliniind că efectul direct este „degradarea semnificativă a nivelului de trai”. Organizația arată că, pentru prima oară după 1989, mecanismul de stabilire a salariului minim este „clar, transparent și predictibil”, iar intervenția politică ar reprezenta un pas înapoi. „Politicienii nu se mai pot juca după bunul plac cu valoarea acestuia. Tot ceea ce au făcut în trecut, când inventau de la an la an formule de calcul noi și valori de salariu minim după bunul plac, a transformat salariații plătiți cu salariul minim într-o masă uriașă de manevră politică și electorală”, transmite BNS. Sindicaliștii susțin că, în 2025, clasa politică „a pierdut pentru prima dată controlul asupra unui instrument de care profita electoral” și că acum încearcă să-l recâștige, „în dispreț față de lege”. „BNS atrage atenția că pe lângă măsurile ,,de reformă” luate până acum – în fapt austeritate în exces (populație sărăcită pentru a îi răsplăti pe cei cu privilegii speciale) dar și prin măsurile anunțate – care privesc concedieri și restructurări nefundamentate, adăugarea deciziei de înghețare a salariului minim ar trebui să dea de gândit liderilor partidelor proeuropene. Această decizie nu numai că va adânci în sărăcie aproape 1,7 milioane de salariați din sectorul privat, dar, cu siguranță, va asigura un viitor tulbure României. Cu astfel de măsuri, nu poți decât să te pregătești pentru o lungă și grea opoziție”, conchide BNS.
Saga salariului minim continuă. Guvernarea nu poate lua o decizie
România trăiește o adevărată saga a salariului minim. În timp ce premierul Ilie Bolojan nu e convins dacă să majoreze sau nu veniturile în 2026, reprezentanții patronatelor spun clar că majorarea nu este binevenită. Deși directiva europeană spune că salariul minim trebuie să le permită lucrătorilor un trai decent, antreprenorii vor înghețarea salariilor la valoarea din prezent. Sindicatele au propus ca salariul minim să crească până la 4.350 lei. Trei sferturi din întreprinderile mici și mijlocii din România nu vor să crească salariile angajaților. IMM România propune ca salariul minim pe economie să fie înghețat în 2026, altfel vor fi concedieri în lanț. Patronatele, copleșite deja de taxele mari, avertizează că vor da afară oamenii dacă salariul minim va crește. Două sindicate au propus ca salariul minim să fie majorat până la până la 4.350 lei, iar alte două au venit cu propuneri de 4.400 lei și 4.445 lei. Sindicaliștii spun că acest nivel nu este suficient pentru a acoperi creșterea prețurilor și pierderea puterii de cumpărare din ultimii ani. Patronatele cer Guvernului să mențină salariul minim brut la nivelul actual de 4.050 de lei și pentru anul următor. În caz contrar, angajatorii avertizează că majorarea salariului minim poate duce la disponibilizări de personal, creșterea muncii nefiscalizate și chiar la reducerea investițiilor. Florin Jianu, președintele IMM România a vorbit despre poziția României cu privire la majorarea salariului minim brut în 2026. „Avem o analiză asupra faptului că, în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut în mod constat şi peste rata inflaţiei. Salariul minim a crescut în mod constant.” Salariul minim ar putea crește de la 1 ianuarie 2027 Tot Florin Jianu spune că IMM își menține poziția cu privire la majorarea salariului minim brut în 2026. Aproximativ 70% dintre întreprinzători susțin că salariul minim brut ar trebui să fie înghețat în 2026, iar 30% spun că există o posibilitate ca salariul minim brut să crească. IMM-urile mai adaugă și că ar putea să crească salariul minim pe economie abia de la începutul lui 2027, atunci când vor depăși criza economică din acest moment. „Participanţii la sondaj au afirmat că vor avea posibilitatea creşterii salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2027, după depăşirea a ceea ce IMM-urile numesc o criză economică în acest moment.” Antreprenorii au dificultăți și au oprit investițiile pentru că nu mai au încredere în mediul investițional din România. Jianu spune că dificultățile cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii „sunt cele pe care le vedem în economie”. „De asemenea, celelalte activităţi ale economiei, comerţul, producţia industrială au înregistrat scăderi. Dificultăţile menţionate de antreprenori sunt legate de creşterea preţului produselor oferite. O eventuală creştere a salariului minim se va duce în preţuri care şi aşa nu mai sunt competitive în acest moment.” Președintele IMM a mai adăugat că, în urma unui sondaj realizat la nivel de IMM-uri, 85% dintre antreprenori consideră că principala soluție pentru a mări salariul minim este scăderea cu 5 puncte procentuale a impozitării pe salarii. Cei mai mulți antreprenori spun că vor fi afectați de creșterea salariului minim pe economie, iar 24% spun că vor recurge la disponibilizări, dacă salariul minim nu este înghețat. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
Cristian Socol, profesor universitar, absolvenit al Facultății de Economie din Academia de Studii Economice, a prezentat argumente pentru care salariul minim în România trebuie crescut în 2026, recizând că blocarea acestuia înseamnă intrarea în sărăcie a 838.429 lucrători români. Socol afirmă, conform Mediafax, că nicio țară din UE nu îngheață salariul minim în 2026. „În cazul blocării creșterii salariului minim în România anului 2026, pare că se acceptă ca românii să intre din nou în cercul vicios al salariilor mici. Datele / informațiile disponibile arată că în toate țările UE salariul minim va crește în anul 2026, deci România ar fi o excepție. Pare că nu se mai dorește nici respectarea unor jaloane deja atinse și finalizate din PNRR (vezi formula adoptată privind asigurarea unui salariu minim adecvat), existând riscul activării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. Pare că ideologia învinge rațiunea argumentelor în ceea ce privește politicile publice adoptate. Pare că se dorește implementarea unei măsuri de politici publice fără o analiză de impact, bazată pe cifre corecte. Pare că se continuă ideea ca povara austerității să fie pusă exclusiv pe umerii celor cu venituri mici, fără a menține un echilibru social, care să minimizeze riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români”,consideră profesorul Cristian Socol. De asemena, profesorul universitar mai prezintă și alte argumente bazate pe date statistice Eurostat: România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro din UE și o pondere dublă a salariaților cu venituri mici in total salariați, față de media UE; costul orar al forței de muncă (brut) în România a fost în anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27; România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27; la productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27, avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27; productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda); productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35% în perioada 2015 – Q2 2025, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27; creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costul vieții pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung România la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024); sunt mituri faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor sau la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectoarele Hoteluri și Restaurante (HoReCa) și Construcții. Nu în ultimul rând, Socol subliniază faptul că mărirea salariului minim din România la 4590 lei începând cu 1 ianuarie 2026 se înscrie într-un trend european, în condițiile în care, în ultimii ani, majoritatea țărilor UE cu salariu minim legal au implementat creșteri substanțiale, determinate atât de inflația ridicată, cât și de dinamica productivității muncii și necesitatea conformării cu Directiva europeană privind salariile minime adecvate. „Multe state au atins / vor atinge în maximum doi ani / au depășit ținta ca salariul minim să atingă circa 50% din salariul mediu sau 60% din cel median, conform recomandărilor UE”, mai arată el. Evoluția salariului minim în principalele țări UE în ultimii 10 ani (2016-2025), precum și planurile acestor țări europene pentru anul 2026. Germania A efectuat o creștere istorică în octombrie 2022, ridicând salariul minim de la 9,6 euro la 12 euro pe oră (+25%, de la 1602 euro în dec 2021 la 1997 euro în dec 2023), măsură justificată explicit prin viitoarea directivă UE. În ultimii 10 ani, creșterea salariului minim a fost de 50%. Pentru anul 2026, Comisia germană pentru stabilirea salariului minim a propus o majorare la 13,9 euro pe oră de la 1 ianuarie 2026, urmată de 14,6 euro în 2027, pentru a atinge astfel 60% din salariul median pe economie. Aceasta implică o creștere de 8,4% față de nivelul actual, peste 5 milioane de angajați germani (mai ales din servicii și comerț) vor beneficia, recâștigând puterea de cumpărare după erodarea inflaționistă din 2022. Salariul minim brut va crește astfel de la 2161 euro în anul curent la 2343 euro în anul 2026. Franța Are un mecanism automat de indexare a salariului minim în funcție de inflație și creșterea salariului mediu. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 23%. Pentru 2026 se prevede continuarea indexării: estimările indică 1.900 euro în 2026, salariul minim crescut în funcție de rata inflației. Franța menține astfel salariul minim la 60% din salariul median – unul dintre cele mai ridicate rapoarte din UE. Acest proces nu a împiedicat șomajul să scadă spre 7%. Confruntată cu o criză bugetară persistentă, incertitudine politică și tensiuni sociale, Franța va crește salariul minim și anul viitor, estimările aratând că acesta va ajunge de la 1802 euro în 2025 la 1900 euro în 2026 (plus 5,4%). Spania Guvernul spaniol a urmărit explicit creșterea salariului minim către 60% din salariul mediu. După o majorare record de 22,2% în 2019, în ultimii 4 ani Spania a crescut salariul minim brut cu 25%, de la la 1.108 euro brut lunar în anul 2021 la 1381 euro în 2025, ceea ce reprezintă 50% din salariul mediu și 60% din median, respectând astfel principiul european. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 81%. Prognoza pe 2026 depinde de guvern, dar în condițiile stabilității coaliției de stânga, probabilitatea ridicată este ca salariul minim brut să ajungă la 1430-1450 euro în 2026. În trimestrul doi al anului current, rata șomajului a fost de 10,3%. Polonia A implementat creșteri accelerate în ultimii 3 ani, cu majorări bianuale. De fapt, evoluția salariului minim în Polonia indică două perioade specifice: una de creștere graduală (2016-2022,
Cât va fi noul salariu minim? Guvernul promite calcule obiective, nu decizii politice
Decizia va fi luată în Consiliul Naţional Tripartit, probabil până la sfârşitul acestei săptămâni, pe baza unei formule matematice prevăzute de lege, nu prin creşteri subiective. Florin Manole a explicat la DCNews că România dispune acum de un mecanism de calcul diferit faţă de creşterile „relativ subiective” practicate în anii anteriori, bazat pe o directivă europeană privind salariul minim. „Avem o legislaţie în vigoare, care decurge dintr-o directivă europeană, directiva salariului minim european. E o formulă matematică care ţine cont de cifrele pe care Institutul Naţional de Statistică le-a livrat deja ministerului pe subiectul salariului mediu brut în economie, productivitate, inflaţie”, a declarat ministrul. Indicatorii macroeconomici au fost deja transmişi de INS către Ministerul Muncii şi vor fi prezentaţi oficial luni, la ora 13:00, în Comisia de Dialog Social. Ulterior, până la sfârşitul săptămânii, se va convoca Consiliul Naţional Tripartit, unde se vor reuni sindicate, patronate şi guvernul pentru a lua decizia finală. Actualul salariu minim pe economie este de 4.050 de lei, majorat la 1 ianuarie 2025. În prezent, aproximativ 1,1 milioane de români lucrează pe salariu minim. Ministrul a menţionat că există presiuni din mediul privat pentru majorări semnificative. Dragoş Damian, directorul Terapia Cluj, a solicitat public creşterea salariului minim la 5.000 de lei. Cu toate acestea, Manole a subliniat că nu va face propuneri subiective: „Nu voi înainta această propunere în mod subiectiv. Să fie 5.000 sau să fie 4.900 sau 5.100”. Referitor la impactul bugetar al majorării salariului minim, ministrul a precizat că cheltuielile statului vor creşte nesemnificativ. Aproximativ 100.000 de salariaţi din sistemul public sau beneficiari de ajutoare sociale sunt corelaţi cu salariul minim, în special asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi. „Cheltuielile statului vor creşte nesemnificativ atunci când vorbim de creşterea salariului minim. Cresc încasările la stat şi cresc veniturile pentru poporul”, a explicat Manole. Întrebat despre posibilitatea scăderii impozitării pentru a compensa creşterea salariului minim, Florin Manole s-a declarat de acord.
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului/ SURSE: Discutiile sunt departe de a fi încheiate
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în exclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ