Zeci de persoane au fost salvate de pe munte în 24 de ore. Cele mai multe apeluri s-au primit la Salvamont Sinaia
În ultimele 24 de ore, la Dispeceratul Național Salvamont s-au primit 58 de apeluri prin care se solicita intervenția de urgență a salvamontiștilor. Cele mai multe apeluri s-au primit pentru zona Sinaia. Acestea sunt apelurile primite în 24 de ore, a anunțat, duminică, Salvamont România: 14 apeluri pentru Salvamont Sinaia, 7 apeluri pentru Salvamont Municipiul Brașov, 7 apeluri pentru Salvamont Maramureș, 7 apeluri pentru Salvamont Caraș Severin-Muntele Mic 6 apeluri pentru Salvamont Voineasa, 5 apeluri pentru Salvamont Lupeni, 4 apeluri pentru Salvamont Gorj, 2 apeluri pentru Salvamont Județul Brașov, 2 apeluri pentru Salvamont Alba, 1 apel pentru Salvamont Bihor, 1 apel pentru Salvamont Vatra Dornei, 1 apel pentru Salvamont Bacău, 1 apel pentru Județul Mureș. În cazul acestor intervenții au fost salvate 58 de persoane. Dintre acestea, 21 de persoane au fost transportate cu Ambulanțele SAJ, SMURD sau SALVAMONT la spital, una a fost salvată cu ajutorul elicopterului SMURD, iar restul au primit acordul să fie transportate cu mașinile aparținătorilor. S-au primit și 32 de apeluri prin care se solicitau sfaturi și informații despre diferite trasee turistice din zona montană. „Echipele Salvamont România vă îndeamnă la prudență și responsabilitate în derularea activităților montane și vă invită să le fiți alături în campania de reducere a numărului de accidente montane”, transmite Salvamont România.
Salvamontiștii îi avertizează pe turişti să nu își mai aleagă traseele montane, după ce consultă ChatGPT-ul. Nu-i mai găsea nimeni 50 de ani
Salvamontiștii se confruntă cu situaţii cel puţin ciudate, în ultima perioadă. Mai exact, din ce în ce mai mulți turiştii îşi aleg traseele montane cu ajutorul ChatGPT, așadar după o discuţie cu Inteligenţa Artificială. Doar că astfel de excursii se termină, de cele mai multe ori, cu un apel la 112 şi cu intervenţia salvatorilor montani. Care, uneori, nu mai pot salva nimic. „Întâmplările care mă marchează cel mai mult sunt întâmplările în care ne ducem şi nu putem să mai facem nimic. Am păţit de 2 ori în toată cariera mea de salvator montan, am pierdut victima, persoana accidentată, pe targă, adică a decedat”, a declarat pentru Observator TV Ciprian Lolu, sef Salvamont Zărneşti. Accidente pe munte se întâmplă şi vara, dar mai ales iarna, chiar şi în cazul celor mai bine antrenati alpinişti, dar mai ales când vine vorba de turişti fără pic de experienţă, având doar mult curaj şi inconştienţă. „În arealul Parcului Național Piatra Craiului traseele in general cu acces spre creasta sunt omologate doar pe sezon de vară. De ce? Pentru că ele traverseaza grohotisuri, culoare, jgheaburi, hornuri, vai, care sunt expuse la riscul de avalanşă. Ori acest fapt, din pacate, foarte multi il subestimeaza sau il ignoră şi insistă”, mai spune Ciprian Lolu. Și insistă până când îşi dau seama că au ajuns în vârful unei creste şi nu se mai pot întoarce, iar de aici încolo e treaba salvatorilor montani. Doar că, oricât de cinic ar suna, prima regulă a lor e să fie ei în siguranţă. „Din experienţa anilor trecuţi am observat că anumite grupuri de drumeţie se formează pe Facebook între persoane care nu au un istoric anterior. Şi de multe ori se intampla in cazurile nefericite in care grupurile incep sa se desparta, adica cei care sunt mai slabi si nu au tinut ritmul sunt efectiv abandonaţi, li se spune, coborâţi voi singuri înapoi, şi se ajunge la o acţiune de salvare ulterior”, a declarat Iulian Nenu, salvator montan. „Am avut doi băieţi din Harghita, chiar anul trecut, la final de an şi care efectiv au ales hazardul, coborârea din masivul Piatra Craiului din Ascuţit, pe zăpadă îngheţată, vreme nefavorabial, fără echipament la ei, zona foarte abruptă. Dar în momentul în care i-am găsit, după o aventură de vreo 4-5 ore, expuși din toate părțile, inclusiv am pus corzi pentru a înainta, ne-am luat după urmele lor să verificăm inclusiv în zăpadă, când să le spunem cuvintele – că v-ați săturat de viață sau care e scopul vostru până la urmă, de ați ales așa? Și ne-au spus așa, subtil, ‘dar în loc să vă bucurați că ne-ați găsit?’ Așa ceva, mai rar… Nu ne gândim ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi avut semnal la telefon, dacă nu ar fi avut baterie, dacă nu ar fi avut telefon. Nu îi mai găsea nimeni, cred că 50 de ani de acum încolo, în ce zonă se aflau ”, a adăugat şeful Salvamont Zărneşti. „Foarte multă lume zice, băi, hai că avem echipament și bani, ei au echipament și bani, dar lucrează la un birou și direct din tastatură, să butonezi, te uiți pe televizor, băi, ce fain s-a dus ăla, direct pe munte, nu merge. Trebuie un pic de antrenament, trebuie să știi unde te duci, să îți faci planul exact”, a declarat Adam Arpad, salvator montan. Aşadar – un plan bun, informaţii corecte, putin antrenament şi echipament. Adică haine, bocanci si un rucsac din care să nu lipsească termosul cu ceai cald, lopata, coltii de zapadă, pioletul, coarda sau kit-ul de avalansă. Singurul care te poate salva daca esti prins sub nămeţi. „Lopata și sonda de avalanșă sunt esențiale și, bineînțeles, acum nu este foarte nou, dar deja se comercializează și prețurile sunt rezonabile, rucsacurile cu airbag care pot face diferența în cazul unei avalanșe”, a afirmat și Ovidiu Nedelcu, jandarm montan. România e una din puţinele ţări din Uniunea Europeană (UE) în care recuperarea victimelor accidentate de pe munte e complet gratuită, chiar şi pentru cei care nu au asigurare medicală, iar statul român cheltuie astfel, în fiecare an, o adevărată avere cu astfel de acţiuni. De exemplu, în anul 2025, elicopterele SMURD au făcut 162 de misiuni de salvare a turiştilor de pe munte și numai o oră de zbor medical presupune un cost operaţional de aproximativ 1.400 de euro. FOTO – Facebook/Salvamont Argeș În schimb, în Italia, salvarea cu elicopterul e plătită de cel accidentat, şi costă 90 de euro pe minut, iar factura finală poate ajunge şi la 6.000 mii de euro, potrivit sursei citate. La fel, în Spania ori Elveţia. În Austria, oamenilor le este recomandat să-şi facă o asigurare medicală de drumeţie înainte de a pleca pe munte. Altfel, plătesc dacă vor să fie salvaţi. Și toate acestea pentru a-i descuraja pe turistii teribiliști să plece pe munte în pantofi sport, fără echipament şi fără niciun pic de informare.
Avalanșă de apeluri la Salvamont în ultimele 24 de ore. 72 de persoane salvate, 24 transportate la spital
În ultimele 24 de ore, Salvamont România a intervenit în zeci de situații de urgență în zona montană. Nu mai puțin de 68 de apeluri au fost înregistrate la Dispeceratul Național Salvamont, iar 72 de persoane au avut nevoie de ajutorul salvatorilor montani, o parte dintre ele fiind transportate la spital. Potrivit datelor transmise de Dispeceratul Național Salvamont, în intervalul analizat au fost primite 68 de apeluri prin care se solicita intervenția de urgență a salvamontiștilor. Cele mai multe solicitări au vizat zonele Salvamont Maramureș (12 apeluri) și Salvamont Municipiul Brașov (11 apeluri). Au mai fost înregistrate 7 apeluri pentru Salvamont Harghita, 6 pentru Salvamont Lupeni, 5 pentru Salvamont Sibiu, 4 pentru Salvamont Voineasa, câte 3 apeluri pentru Salvamont Sinaia, Salvamont Prahova, Salvamont Neamț și Salvamont Gorj. Alte intervenții au fost solicitate în județele Brașov, Caraș-Severin – Muntele Mic și Alba (câte 2 apeluri), precum și în Mureș, Cluj, Satu Mare, Bihor și Vatra Dornei (câte un apel). În urma acestor intervenții, echipele Salvamont au salvat 72 de persoane aflate în dificultate pe munte. Dintre acestea, 24 au necesitat transport la spital, fiind preluate de ambulanțele SAJ, SMURD sau de echipajele Salvamont. Restul persoanelor salvate au primit acordul de a fi transportate cu mașinile aparținătorilor. Pe lângă situațiile de urgență, Dispeceratul Național Salvamont a mai primit și 51 de apeluri prin care turiștii au solicitat informații și sfaturi legate de trasee turistice și condițiile din zona montană. „Echipele Salvamont România vă îndeamnă la prudență și responsabilitate în derularea activităților montane și vă invită să le fiți alături în campania de reducere a numărului de accidente montane”, au transmis reprezentanții Dispeceratului Național Salvamont într-un mesaj publicat pe Facebook.
Accidentele pe munte se înmulțesc. Ce trebuie să faci până ajung salvatorii?
Numărul accidentelor pe munte este în creștere, iar turiștii sunt puși tot mai des în situația de a acorda primul ajutor. Salvamont România a explicat ce trebuie făcut până la sosirea echipelor specializate. Calm, semnalizare, apel de urgență Primul și cel mai important lucru este să nu intri în panică. O reacție calmă ajută atât victima, cât și pe cei din jur. Dacă accidentul s-a produs pe un traseu folosit pentru coborâri rapide cu schiurile, bicicleta sau vehicule off-road, zona trebuie semnalizată vizibil din amonte. Marcajul recomandat este un „X”, realizat din bețe, schiuri, rucsacuri sau haine, amplasat suficient de sus pentru a-i avertiza din timp pe cei care coboară. Salvatorii trebuie anunțați cât mai repede. Pentru a cere ajutor, turiștii pot suna la 112 sau direct la Dispeceratul Național Salvamont: 0SALVAMONT (0725 826 668), număr disponibil la nivel național. Este important să oferi informații clare despre loc, numărul victimelor și starea lor. Un gest greșit poate răni grav Victima nu trebuie mișcată. Chiar dacă pare conștientă sau spune că se simte bine, orice persoană care a suferit un traumatism poate avea leziuni grave, inclusiv la coloană. Mutarea greșită poate agrava situația sau poate provoca paralizie. Excepție fac doar cazurile în care viața este pusă în pericol imediat, cum ar fi riscul de prăbușire sau avalanșă. De asemenea, martorii nu trebuie să încerce să îndrepte membrele sau corpul victimei și nici să o transporte în brațe, în spate sau cu mijloace improvizate. Transportul și imobilizarea se fac exclusiv de către echipele Salvamont, care au pregătirea și echipamentele necesare. Ce faci dacă victima e inconștientă? Dacă victima este inconștientă, trebuie verificată imediat respirația. Pentru a permite aerului să circule, se ridică ușor mandibula, fără a mișca sau înclina capul. Dacă persoana nu respiră, se sună imediat la 112 și se urmează strict indicațiile primite de la dispeceratul medical pentru resuscitare. Cum se oprește sângerarea? Martorii trebuie să fie atenți la sângerările abundente. Dacă sângele pătrunde prin haine, se apasă ferm pe rană cu materiale curate, evitând pe cât posibil contactul direct cu sângele. Pentru propria protecție, este recomandat să se folosească mănuși sau alte materiale de protecție, dacă sunt disponibile. În situațiile grave, folosirea unui garou se face doar la indicația dispeceratului medical. Hipotermia apare rapid la înălțime Protecția termică este esențială după un accident pe munte. Persoana rănită trebuie acoperită cu tot ce este disponibil la fața locului – haine suplimentare, geci, rucsacuri sau, dacă există, un sac de dormit ori o folie de supraviețuire. Chiar și vara, frigul poate apărea rapid, mai ales la altitudine. Martorii trebuie să vorbească permanent cu victima și să urmărească dacă apar schimbări în starea de conștiență, respirație sau culoarea pielii și a buzelor, până la sosirea echipelor Salvamont. Până la sosirea acestora, calmul, respectarea regulilor de bază și comunicarea constantă cu dispeceratul pot face diferența dintre viață și moarte.