Atunci când spui „te rog” și „mulțumesc” inteligenței artificiale ChatGPT, provoci pagube imense la nivel global, avertizează șeful OpenAI, Sam Altman
Într-o lume tot mai digitalizată, unde comunicarea cu inteligența artificială a devenit o rutină zilnică pentru milioane de oameni, un gest aparent banal — acela de a fi politicos — ar putea avea un impact mult mai mare decât ne-am fi imaginat. Sam Altman, CEO-ul OpenAI și una dintre figurile-cheie ale revoluției AI, a recunoscut recent că expresii precum „te rog” și „mulțumesc”, adresate chatbotului ChatGPT, costă… și nu puțin. Potrivit unei intervenții recente pe platforma X (fosta Twitter), Altman a răspuns în glumă — dar cu o doză de adevăr — unei întrebări despre cât de mult a pierdut OpenAI din cauza politeții utilizatorilor. Răspunsul său a fost scurt, dar sugestiv: „Zeci de milioane de dolari bine cheltuiți.” Și a adăugat enigmatic: „Nu știi niciodată.” Aceste remarci scot la iveală o realitate mai puțin discutată: costul energetic al interacțiunilor noastre cu inteligența artificială. În spatele fiecărui mesaj generat de un chatbot se află un consum semnificativ de resurse, iar formulele de politețe, oricât de scurte ar fi, amplifică acest consum la scară globală. Costul ascuns al bunelor maniere digitale Deși pare absurd să te gândești că un simplu „mulțumesc” poate contribui la creșterea consumului energetic global, realitatea este mai puțin reconfortantă. Un studiu realizat de The Washington Post împreună cu Universitatea din California arată că generarea unui singur email de 100 de cuvinte printr-un model AI necesită aproximativ 0,14 kWh — suficient pentru a ține aprinse 14 becuri LED timp de o oră. Raportat la un an întreg, doar trimiterea unui singur email generat de AI pe săptămână consumă 7,5 kWh, echivalentul consumului de energie al nouă gospodării din Washington D.C. timp de o oră. Iar dacă ne gândim la milioanele de mesaje zilnice și la prompturile detaliate adresate ChatGPT, impactul devine alarmant. Și totuși, 67% dintre americani recunosc că sunt politicoși cu chatboturile, potrivit unui sondaj din 2024. Dintre aceștia, 55% o fac pentru că „este lucrul corect de făcut”, iar 12%… pentru a nu deranja AI-ul, în caz că va veni vreo revoltă a roboților. Politețea e frumoasă, dar planeta plătește Există totuși voci care susțin că bunele maniere în interacțiunea cu AI-ul au un rost. Kurtis Beavers, manager de design la Microsoft, afirmă că „eticheta corectă ajută la generarea unor răspunsuri respectuoase și colaborative”. Practic, AI-ul tinde să reflecte tonul pe care îl primește, iar un limbaj politicos poate încuraja un dialog mai clar și civilizat. Însă această abordare intră în conflict cu realitatea fizică a ceea ce presupune funcționarea inteligenței artificiale. Modelele lingvistice de talie mare, precum cele folosite de OpenAI sau Microsoft, rulează în centre de date uriașe care consumă deja în jur de 2% din energia totală a planetei. Cu cât sunt mai multe solicitări, cu atât consumul e mai mare — iar politețea noastră digitală adaugă, fără să ne dăm seama, un strat suplimentar la această povară. Ce-i de făcut? Poate că nu e cazul să ne simțim vinovați pentru fiecare „te rog” tastat într-un chat cu un AI, dar devine tot mai clar că interacțiunea cu aceste sisteme are un cost real, tangibil. Poate că, în loc să cerem chatbotului să ne redacteze un email de mulțumire sau un text banal, am putea face efortul să-l scriem noi înșine. Nu doar pentru că economisim energie, ci și pentru că ne păstrăm simțul gândirii critice și exprimarea personală. Sam Altman are dreptate într-un fel: „frumos, dar cam scump”. Poate prea scump pentru o planetă care deja suferă din cauza consumului nesustenabil de resurse. Așa că, data viitoare când vrei să-i spui „mulțumesc” lui ChatGPT, gândește-te un pic: chiar merită? Sau, mai bine, spune-i cu voce tare — fără să mai tastezi. Planeta îți va fi recunoscătoare.
Avertismentul șeful ChatGPT pentru tinerii care învață programare. Scrierea de cod este pe moarte, mai bine învață aceste abilități
Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a lansat un avertisment clar pentru studenții care își pregătesc carierele în tehnologie: învățarea limbajelor de programare clasice ar putea să nu mai fie o abilitate esențială în viitorul apropiat. Într-un interviu recent pentru Stratechery, Altman a declarat că inteligența artificială va prelua o mare parte din munca programatorilor, iar tinerii trebuie să își adapteze rapid setul de competențe. „Când eu eram în ultimul an de liceu, lucrul tactic evident era să devii foarte bun la programare. Iar acum, acest lucru s-a schimbat. Cel mai important este să înveți să utilizezi inteligența artificială eficient”, a explicat Altman. Această schimbare de paradigmă este susținută de predicțiile făcute de alți lideri ai industriei AI. De exemplu, Dario Amodei, CEO-ul Anthropic, estimează că, în doar șase luni, AI va scrie 90% din codul software, iar în termen de un an, tehnologia va fi capabilă să genereze „aproape tot” codul necesar fără intervenție umană. Într-o declarație similară, Kevin Weil, directorul de produse al OpenAI, a sugerat că AI ar putea depăși performanțele umane în programare înainte de sfârșitul anului. Această tranziție ridică întrebări esențiale despre viitorul dezvoltatorilor de software. Dacă AI preia tot mai multe dintre sarcinile de codare, care vor fi abilitățile care vor face diferența pe piața muncii? Codarea agentică: revoluția care ar putea elimina nevoia de programatori Altman a subliniat că următoarea mare schimbare din domeniul software este „codarea agentică” (agentic coding), un concept în care agenții AI autonomi vor putea scrie, edita și îmbunătăți cod fără intervenție umană semnificativă. „Cred că în multe companii AI deja scrie peste 50% din cod”, a declarat Altman. „Dar schimbarea majoră va veni odată cu codarea agentică, pe care încă nu o face nimeni cu adevărat”. Aceasta este o tehnologie care va permite AI-ului nu doar să scrie cod, ci să creeze aplicații întregi, să le întrețină și să le îmbunătățească autonom. Întrebat ce împiedică această tranziție completă, Altman a răspuns că este doar o chestiune de timp și că obstacolul principal este legat de dezvoltarea modelelor AI, nu de produsul final. Aceasta ar putea însemna că rolul programatorilor tradiționali va fi redus treptat, iar noile cerințe de pe piață vor favoriza abilități mai complexe, care merg dincolo de scrierea efectivă de cod. Ce abilități trebuie să învețe viitoarele generații? Într-o lume în care AI devine tot mai performantă în scrierea codului, Altman le recomandă tinerilor să-și dezvolte abilități de adaptabilitate, gândire critică și utilizare avansată a inteligenței artificiale. „Mai bine învață aceste abilități generale care vor fi esențiale pe măsură ce lumea trece prin această tranziție”, a afirmat CEO-ul OpenAI. În loc să se concentreze exclusiv pe programare, tinerii ar trebui să deprindă competențe care îi vor ajuta să colaboreze cu AI, să analizeze date complexe și să dezvolte soluții inovatoare. Acest punct de vedere este susținut și de tendințele actuale din industrie. Companiile mari de tehnologie, inclusiv OpenAI, investesc masiv în dezvoltarea unor sisteme AI care să automatizeze munca programatorilor. Deși inginerii software sunt încă la mare căutare, Altman sugerează că acest lucru s-ar putea schimba în viitor. „Presupunerea mea de bază este că fiecare inginer software va putea face mult mai mult pentru o perioadă de timp. Iar apoi, da, poate că vom avea nevoie de mai puțini ingineri software la un moment dat”, a explicat el. Ce înseamnă această schimbare pentru industria IT? Dacă AI va prelua majoritatea sarcinilor de programare, piața muncii din domeniul tehnologiei se va schimba radical. În loc să fie specializați în scrierea de cod, viitorii specialiști IT vor trebui să devină arhitecți de sisteme AI, experți în securitate cibernetică, analiști de date sau ingineri de machine learning. Această tendință ar putea duce și la o scădere a cererii pentru pozițiile entry-level în programare, deoarece multe dintre sarcinile repetitive vor fi automatizate. În schimb, cererea pentru profesioniști capabili să lucreze cu AI și să interpreteze date complexe ar putea crește semnificativ. Un alt aspect important este impactul asupra educației. Universitățile și instituțiile de formare profesională vor trebui să își adapteze programele pentru a pregăti studenții pentru o piață a muncii dominată de AI. În loc de cursuri intensive de programare, accentul ar putea fi pus pe AI, analiza datelor și dezvoltarea de soluții inovatoare. Viitorul inginerilor software: colaborare cu AI, nu înlocuire totală Deși predicțiile lui Altman și ale altor experți sugerează că AI va prelua majoritatea sarcinilor de codare, acest lucru nu înseamnă că inginerii software vor dispărea complet. Mai degrabă, rolul lor se va transforma, iar interacțiunea cu AI va deveni o componentă esențială a muncii lor. În viitor, programatorii ar putea să devină „antrenori” ai sistemelor AI, optimizând modelele pentru sarcini specifice și asigurându-se că AI generează cod eficient și sigur. De asemenea, vor rămâne esențiale competențele de analiză și conceptualizare a proiectelor software. În concluzie, mesajul lui Altman este clar: viitorul nu mai aparține celor care doar scriu cod, ci celor care știu cum să colaboreze cu inteligența artificială și să își dezvolte abilități care să le asigure relevanța într-o industrie în continuă schimbare.